Vocea Covurluiului, septembrie 1886 (Anul 14, nr. 3137-3161)
1886-09-12 / nr. 3146
ANUL XXV. Nr. 13.146. Abonament pentru România Pe un an . . . 2k, lei ( 6 luni . . . io * Steţi pag. IV premiul oferit abonapiei pentru străinătate Pe un an ... 34 Ioi , 6 luni ... 17 * Abonamente! se fac in Galaţi la Administra punea ziarul,indistricte la birurile postale. Redacţiunea : 1 io hani exemplarul, VINERI, 12 SEPTEMBRIE 1886. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani , IIII_ 80 , I I seTrTî unii RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancare se reiusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, str. Mare. Xe» le grrsLxrx e Serviciul part, al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. SOFIA., 21 Septembrie.— Ix timpul (11*«1 miniştrii s’*a întreţinut cu consulul Rusiei în privinţa nouei red*ctari ce trebue d*te notei guvernului bulgar. Acest din urmă n’* răspuns înca daca acceptă modificările de termeni propuse. Nu se credi că acesta afacere sa ^15.a aduce îadită o crisă acută, dar agr*veză mal mult încordarea raporturilor între guvernul nostru 91 »1 Rusiei, Rusia crede mereu Că constată în faptele și gesturile guvernului bulgar 0 rea voința față cu dinsul. Ceea ce e adevărat si ceea ce o opimune destul de răspândită susțină este că guvernul nu trebue sa si ma- Uitesttze vr*j nășia contra Rusiei, dar să conserve in actele sele ce* m«*l mare independență posibilă. După •esta părere ar trebui deci să nu aie prea multă condescendenţă faţa cu Rusia. Opiniunea contrară care n a prevalat încă susţie că ar trebui să seacă primii paşi în vederea unui acord cu Rusia. Ceea ce măreşte dejacordul existent este că, pe drept sau pe nedrept, Rusia pretinde că guvernul actual tot se inspiră de sfaturile Angliei, cari negreşit sunt contare vederilor Rusiei. Dar se crede mai bine că Anglia nu se mai bucur aci de o mare credinţă, şi în dresări tuetrn bulgare se arată chiar scepiot, având în vedere eficacitatea sprituului britanic. După dînşii acest sprij,a nu valorezi pericolele ce pdte ntîmpina viitorul țorel dacă ar asculta de sfaturile sele. Se urmeaza cu atențiune aci politica Austriei, care pare ca esită. Se observa ca în afacerea notei, de care s a vorbit mai sus, Austria nu a’o* unit cu Grermania și cu Rusia. Impresiunea care domnesce prin cercurile diplomatice este ca acesta senă de incidente poate să aducă complicațiuni grave. LONDRA, 22 Septembrie. — Camera comunelor a respins birul Parnell prin 274 voturi contra 202. Di 1păratul Irlandes Dillon a declarat că I de va duce în Irlanda sa indemne pe arendaşii resisîenţâ. D. Has Beach, secretar pentru Irland», » dat sa se înţeleg* ca Parlamentul ar putea fi convocat în curând pentru a vota o lege de coerciţune I)t&rele consideră situațiunea în Irlanda ca forte gravă. A *i vedea ultima tchisiograve« p»g. IU. GALA / /, 11 Septembrie IOS6. Un diar strain publică curioase detalie asupra orei cu care ţarul actual a urmărit pe principele de Battemberg. După acel zădar s ar căuta sentimentele de ostilitate a ţarului ca resultând din necesităţile politice. Ora daieza din copilăria inspiratorului Alexandru III, Care niciodata na putut ierta principelui de Battemberg că e fiul unei D-şdre Hucke. Când principele AUxmdru de H..m, tatal principelui Alexandru, a luat de soţie pe comtesa Hiucke, a părăsit natural Petersburgul, şi prima întâlnire între cei doui principi a avut loc la Darmstadt, în 1666. Ţarul povesteşte că avusese încă de atunci pofta de a alunga „pe acel străin.“ Intr’o seara când ţarul Alexandru II ţinea pe bra»ţe pe principele Alexandru de Battemberg, copilul începu a l trage de decoraţiuni. „Când vei fi mare, 4*de ţarul, vei deveni general, vei bate pe Turci şi ţi voi da o frumoasă decoraţiune in diamante.“ „Avem dtrja destui ofiţeri germani in Rus.*, (|idd marele duce Alexandru care era într’un colţ “ Aceste sentimente de unâ crescură cu timpul. Imperatrice* Rusiei iubi» mult a se încunjura de rudele seie germane, şi principii de Rattemberg, c»ri erau crescuţi . Heldesheim, ve. uiau tot d’auna sa petrecà vacanţele lor la St.-Petersburg. Gând la 1875 prinţul de Rattemberg făcu prima sea visita lui ţarevici, îl *u4i 4u^nd ducelui de Lsuchtenberg : „Iată iarăşi fiul Dndrei H*ucke.‘ Principele nu 4ise nimic, dar întrând sera in salonul imperatricii, se apropia de ţarevici extend: „Pot saluta pe Alteţa Vetrica imperiala ? Sunt fiul prințului Alexandru de Hesa.” Dar sentimentele lui ţarevici isbucniră cu mai multă violență cu ocasiunea candidaturei la tronul Bulgariei. Imperatricea avu nevoe de toate lacrimele sale spre a combate influența fiului său. Ţarevici jură că va părăsi St.Petersburgul dacă ţarul va consimţi la numirea prințului de Battemberg ; dar imperatorul avea deja atunci multe de iertat. Imperatrice* consimţi» a nu vedea multe lucruri, şi ţarul fu fericit a împlini o dorinţă a bolnaveimperiale, şi numirea fu ratificată. Când atentatul din Martie făcu sâ trecǎ sceptrul în mânele lui Alexandru III, se aştepta a vedea urarea isbucnind îndată. Totuşi se stăpâni. Dar D. de Bismark nu uitase. El aştepta expresiunea, și de aceea se opuse din toate forțele la căsătoria project*1»intre principele Alexandru al Bulgariei și princes* Victoria, fiica principelui imperial. Regina Angliei, imperatrice* Augusta în zădar rugată pe imperator, princes* Vitoria în zădar versa lacrim*, totul fu zadarnic. Cancelarul fu nestrămutat C ncelarul renuse just : țarul a așteptat momentul favorabil, principele de Bettelnbrg a fost deposedat, și D. de Bismark, ajutând cu atâta complesanțâ satisfacerea urei imperatorului Rusiei, știa bine că nimic n’ar fi servit de a reasista, ţarul ar fi făcut resbel Europei întregi spre a ajunge la scopurile sale, spre a pedepsi pe principele Alexandru de Hesa, verul seu, că „e fiul ” şi are Hm ki.‘ Cronica locsiloi — Compania căilor ferate Lîoberg-Cernăuţ -Iaşi aduce următorele la cunşcinţa publică : Cu începere de la 1 Octombrie stil nou 1686 se vor aplica pe liniile noastre la transporturi de vite cornute expediate de la staţiunile noastre 1» G Ltt şi Brăila urmatoarele taxe reduse și favoruri : I. Ta x* redusă de 27,5 bani de vagon şi klometru pentru transporurile expediate isolate. II. Taxa redusă de 25 bani de vagon și kilometru pentru transporturile cari se expedieaza in trenuri speciale de cel puțin 20 vagoane. III Dispensarea de taxi pentru staționarea în gară pentru timpul necesar spre încărcare. nicola VOCII ,COVURLUIULUI* 61 COMTESA NEGRA PARTEA I. Honnadort şi Vilguériu XXVIII. {Urmare) Cât despre cai! de curând reparați, asa în libertate afară. Mirat, întrebă : I — Nu te temi de hoţi ? — Hoții ! aide-de ! Ar îndrăsni ei a se lege de un nenorocit ca mine ?.. iară de aceste sunt cunoscut în lunea ce oferă asii, şi de multe ori trimise la mine, în nopțile de vânăere, trei sad patru vagabodji urmă de toaîă, și, d !.„ mi se țin? «ema de aceasta, respectându’mi cușca. Se urcară spre Montmartre. In piaț* St.Petru Montadert chiemă o birj*, și cei doul oamen! se duseră la gara de Sceaux. Luară două bilete de casa a trei» pentru Sceaux. Dupa o ora erau depuși în valea de Aulury, pe drumul unde se deschidea grila vilei Dnei de Mueris. Veterinarul sună. Grila fu deschisâ de un gligan mare. El primi cu insolență pe cei doui lucrători și o întrebă ce voiau. Când dregătorul de cal de lemn expuse motivele venirii sale, lacheul consimți ah conduce pe amîndoui spre locul unde aveau treaba. Fură duși prin o larga aicăjie tel, în capătul căreia se rădica castelul, o z d re mare în stil Ludovic XIII cu eâiâmuțo^y «iriluftUfr# 1* sere. Se întorserà pe după cas», a cărei obioae, hermetic închise, ar fi putut face să se creda câ nu era nimene în ea. Pe când treceau pe lângă o seră lipită de casă, un hohot de rîsuri ajunse pănă la el. Montdert tresări Printre vocile amestecate era aceea teribilei creaturi contra căreia întreprinsese acea luptă gigantică. Un parc imens se întindea departe în dreptul castelului. Era o reproducțiune destul de ixactă a unui baic.n public ca acele cari, sub pretext de caritate, se instaleazâ de câțiva ani în grădina Tuile mior. Din toate părțle se râdicau baratce, după cari se aflau manegre de cai de lemn. Sub arbiril focuri, pe cari se aflau tingirile în cari se prepara prânzul de sera. Lacheul condus pe cei două lucrători la extremitatea parcului. Acolo era instalat în permanenţă un manegru da cal da ierna aparţinând comtesei. Era una din distracţiunile favorite a acelei bande de coconaşi şi de fete uşoire, care era invitată pe serii la sarbările și prânzurile D-nei de Moëris. — Iată colțul D-voastre, 418e brusc lacheul ; puneți-vă la treaba și lucrați iute. D-na aștepta multă lume deseara. Ii lăsă singur . Veterinarul aruncă lunga sea redingotă tocită, scoaie din sac un șorț și pusese erau instrumentele sale, cleiul și părul. Montadert, preocupat, stătea nemișcat dinantea lui, lUi____.— » * ’