Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-10 / nr. 3170
VOCEA COVURLUIULUI — D. Beldiman, consula Şefia, va sosi filele aceste în Bucureşci.— Ieri s’a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşedinţa D-lui Dinu. Sturza. — Cetim în Voinţa naţională : D. prim ministru şi-a amânat venirea în capitali încă pentru o 4* sau două ; D-sea tot sufere încă de dureri reumatismale. — La 15 Decembrie viitor se va ţinea la ministerul de justiţii licitaţiunea publici pentru darea In întreprindere a construirii palatului de justiţii din capitali ; suma totali aproximativi a acestor lucriri se ridici la 2.100.000 lei. Termenul pentru complecta terminare a tuturor lucririlor ce se dau In întreprindere s’a fixat la doul ani. — Cetim în România liberă. Se vorbesce cu oare-oare siguranţa despre retragerea D lui Stolojan din cabinet. D. Britianu ar lua conducerea departamentului agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor Statului. Retragerea D-lui Stolojan ar fi ocasionată de nemulţumirea preşedintelui consiliului de cum este administrat acest complicat departament, dacă nu de micele hărţueli intime de carie a fost cruţat titularul demisionar. — Comitetul oposiţiunii coalisate a ţinut Marţi seara o întrunire cu privire la lupta în contra cabinetului — Prin decret regal, în urma propunerii ficuti prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. colonel M. Pastia, directorul general al telegrafelor şi poştelor, este autorizat si gereze afacerile secretariatului general al acelui departament pe tot timpul absenţei titularului în concediul ce i s’a acordat. — Printr’o decisiune a D-lui ministru secretar de Stat la departamentul cultelor şi instrucţiunii publice, s’a aprobat ca carte didactici pentru clasa I secundari de ambe- Sexe din ţară Manualul de istorie vechiă al D-lui Teodor Ionescu, licenţiat în litere, profesor la gimnasiul Lizir din Bucureşci. Tot asemene s’a aprobat ca carte didactici pentru scelele secundare de ambe-sexe din ţâri opul Elemente de higiena publică şi privată, lucraţi de de D. doctor Ghr. Piunescu, din Ploeşci. — Sunt numiţi şi permutaţi : D. Gr. Ciupescu, actual judeefitor al ocolului I din capitali, membru la tribunalul Dâmboviţa, în locul D lui Adrian J. Popescu- care trece în postul ocupat de D. Gr. Ciupescu ; D. Petre Sfetescu, procuror la tribunalul Ilfov, în locul vacant ; D. I Berceanu, actual supleant la tribunalul Tulcea, procuror la acelaşi tribunal, în locul D-lui G. Creţescu ; D. B . Nicolau, actual judecător la Balta-Albat, în aceeaşi calitate la ocolul Marginea în locul D lui M. Vlădescu ; D. Dimitrie Teodorescu, actual judecător al ocolului Pătărlagele, judeţul Buzău în aceeaşi calitate la ocolul Horezu judeţul Vâlcea, în locul D-lui P. Condurachi, demisionat ; D. N. Armăşescu, actual judecător al ocolul Parscov, în aceeași calitate la ocolul Pi târlagele, in locul D-lui Dimitrie Teodorescu, permutat ; D. V. Apostolescu fost judecător de ocol, judecător la ocolul Pârscov, în locul D lui N. Armășascu, transferat. Evenimentele din Bulgaria și Harului Pester Lloyd i se comunici din Sofia următoarele : In urma convocării marii Sobranii la Târnova, Bulgarii au sperat că cel puţin representaţiunile diplomatici ale acelor State, cari la diferite ocasiuni au manifestat simpatia lor pentru tendenţele de independenţi ale Bulgariei, se vor duce la Târnova ca si asiste la deschiderea Sobranieî, şi astfel si dea guvernului bulgar cel puţin sprijinul lor moral. Acum se vede înse ci nici representantul Angliei nu voeşte si se duci la Târnova ca si nu supere pe Rusia. Oricare ar fi motivele acestei atitudini puţin bine-voitoare, Bulgaria va privi retușul acestui sprijin ca o dovedi ci Europa, pe al cărei sprijin moral ea a comptât, mai cu semi după discursul D-lui Tisza, nu mai voeșce si țină semi de ea. Bulgarii nici-o dată n’au crezut ci el vor resista poftelor ruseșci firi ajutorul vre unul prieten, și daci el s’au opua acestor pofte, au făcut acesta sperând că Europa, ameninţaţi în cele mai importante interese ale ei, nu’l va părăsi. Refusându li-se acum Bulgarilor şi acest sprijin moral, de terni si nu se supere Rusia, se vor zădărnici toate speranţele Bulgariei, întemeiate pe sprijinul Europei. In special Bulgarii aştepti să si duci la Adunarea din Târnova agentul diplomatic al Austro-Ungariei Ducerea acestuia va fi privită ca probă ci speranţele ce a pus Bulgaria în monarchia habsburgici şi în special în simpatiile Ungariei sun întemeiate. După cum se afirmă, di la atitudinea agentului diplomatic al Austro-Ungariei va atârna şi atitudinea celorlalte puteri, şi în special Italiei. Dacă Bulgarii vor fi părăsiţi în acestă cestiune, este de temut că Bulgării, perijeud orice speranţă în Europa, vor găsi că este de prisos dât mai opune vre-o resistență opresiunii ruseşci. — Diarul angles Observer scrie urmitoarele : Atari de anixare, Rusia este liberă si faci tot ce poftesce cu Bulgaria Nici Germania, nici Austro-Ungarie nu cred ci independența Bulgariei ar fi vrednici de un resbel. Rusis o’are nici un motiv ca si se încurce într’un resbel pentru un scop pe care mai curând îl poate ajunge pe cale pacinici. Supremaţia rusesci într’un mod sau altul tot se va stabili în Bulgaria, probabil fiin necesitatea u-nei ocupaţiuni. Intâmplându-se ca oposiţiunea Bul-ligariei si reclame ocupaţiunea, Ger-’rmania şi Austria nu se vor împotrivi, dacă ocupaţiunea nu va lua caracterul unei imediate anexiuni. Amestecul unei alte puteri continentale în favorul Bulgariei nu este de loc pro- babil. Anglitera, chiar daci ar voi, n’are destule forţe ca si Incepi în Bulgaria o campanii contra Rusiei. Daci Arghitera va fi cândva nevoită să opreascâ cu forţa înaintarea Rusiei, atunci îşi va alege un alt câmp de luptă şi resbelul îl va purta în alte consideraţiuni de cum sunt cele actuale. Prin urmare cu anevoe se va putea privi o tulburare serioşi a păcii euro- ,pene. Acest lucru poate să fie regretabil din punctul de vedere european, dar din punctul de vedere angles este satisficător. In împrejurările actuale, orice eventualitate care ar sili pe Aceglitera d’a lua parte, direct sau indirect, la un rebel europea, ar fi o calamitate naționali ; această eventualitate înse este îndepărtată prin motivele cari au creat alianţa întreită. Independenţa bulgară a trebuit pur şi simplu să fie sacrificată in schim-M bul păcii europene; şi cu acest sacrificiu Anglitera, în cât priveşte interesele sale, n are nici-un motiv d’a fi nemulțumită. — De o insemnitate oare-care pare a fi articolul ziarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung, în care, încercan- du-se din nou a dovedi ci abdoarea principelui AUxandru nu era la locul ei, se vorbesce de trei ori despre pericole de resbel, lucru ce n’a fost pus în discuțiune în tot timpul evenimentelor bulgare. — Se depecezi din Petersburg. Sgomotele despre o intervenire armată a Rusiei în Bulgaria se mănțin mai cu semi în sferele financiare ; dar nu trebue si li se dea o mare în- semnitate, fiind ci opiuiunea publici, cu deosebire cercurile militare, eoni — Dar noi suntem soldaţi ; e meseria nostri de a fi ucişi, dar tu... — Ei bine, eu ; şi apoi ? Puţin îmi pesi ; nu mai am rude, nu sunt decât eu în lume... — E aol un brav băiat, Ugen. — Nu scif, daci sunt brav, locotenente ; dar tot ce scii, e că, dacă voi reuşi, graţii şiredliculul met), a te scoate din ghiarele acestor paseri, ași fi grozav de mulțumit. — Dar de ce te interizi atâta de mine ? — Dea escl Parisian ca și mine, locotenente ! Intre compatrioți trebue cineva si se ajute. Pierrefort nu se putu împedeca de a zimbi. In fundul inimei se simţia cuprins de o extremă simpatii pentru acel aliman băiat atât de simplu şi de vesel devotat Şi ’şi promitea, daci vor scăpa amîndoul, si asigure fericirea boccengiului. Pierrefort se simţia cu totul fericit în acel moment de marea sea avere care ’ putea permite si facă astfel o bună acţiune. Şi se bucura dinainte de mirarea bietului om când va alia ci acel ofiţer cu dolmenul urât, cu alura de soldat de aventură, nu era altul decât prea bogatul duce Jean de Pierrefort, moştenitorul unuia din cele mai mari nume şi a uneia din cele mai mari averi din Francis. Pe când se gândia astfel, Ugen se pusese cu coatele pe ferestri și părea a medita. De o dată se întoarse. — Locotenente ? — Ugen. — Dar măgarul meu, uu •’» uitat si i se puni și Iul ciorapi ca la cal ? — Pentru ce ? — Cum pentru ce? Dar nu crezî, sper, că am si las aci pe sărmanul meu Eustache, singurul meu amic? Pe când sfârșia aceste din urmi cuvinte, o lovituri imensă de trăsnet isbucni în cer. Bordjul tremură de la basă. Mult timp sgomotul se reproduse in catena neterminabili a Acnhar- Kaduului. — Drace ! 48e Ugen, iată o lovituri de tun mare ! E ca la Châtelet, in feerii. Mari picături de ploae începură a cădea. Víntul ar4étor se vâri pe feréstri cu un miros de puciósi. — Aștă dată, 4'»e Pierrefort, furtuna începe, și va fi teribili la acesti epoci a anului. — Atât mai bine, locotenente ! Dacă elementele sunt cu noi, suntem siguri de succes. Loviturile de trăsnet se succid.f acum fără întrerupere, și o ploae di luviani cădea din cer. — Cum or ai fie udați Arabil ! tx clamă Ugen fii tud un gest comic* — Dar cred ci vom fi și noi to atât ca și el, 4lfle locotenentul zim bind. — Da, e adtvărat ! răspunse bou cengiul ; lu ine gândisem la acești — Pini atunci suntem gata. — Eu sunt locotenente. Dar D-tea — Și eu. — Dar oamenii D tele ? — Caii sunt înșelați, cu cavaler gata. — Perfect. Nu mai e decât să ai teptAm. — Bă așteptăm. (Urmarea pe mâne).