Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-10 / nr. 3170

VOCEA COVURLUIULUI — D. Beldiman, consul­a Şefia, va sosi filele aceste în Bucureşci.­­— Ieri s’a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşedinţa D-lui Dinu. Sturza. — Cetim în Voinţa naţională : D. prim ministru şi-a amânat ve­nirea în capitali încă pentru o 4* sau două ; D-sea tot sufere încă de dureri reumatismale. — La 15 Decembrie viitor se va ţinea la ministerul de justiţii licita­­ţiunea publici pentru darea In între­prindere a construirii palatului de justiţii din capitali ; suma totali a­­proximativi a acestor lucriri se ri­dici la 2.100.000 lei. Termenul pentru complecta termi­nare a tuturor lucririlor ce se dau In întreprindere s’a fixat la doul ani. — Cetim în România liberă. Se vorbesce cu oare-oare siguranţa despre retragerea D lui Stolojan din cabinet. D. Britianu ar lua conduce­rea departamentului agriculturei, in­dustriei, comerciului şi domenielor Statului. Retragerea D-lui Stolojan ar fi oca­­sionată de nemulţumirea preşedinte­lui consiliului de cum este adminis­trat acest complicat departament, dacă nu de micele hărţueli intime de cari­e a fost cruţat titularul demisionar. — Comitetul oposiţiunii coalisate a ţinut Marţi seara o întrunire cu pri­vire la lupta în contra cabinetului — Prin decret regal, în urma pro­punerii ficuti prin raport de D. mi­nistru secretar de Stat la departamen­tul de interne, D. colonel M. Pastia, directorul general al telegrafelor şi poştelor, este autorizat si gereze afa­cerile secretariatului general al acelui departament pe tot timpul absenţei titularului în concediul ce i s’a a­­cordat. — Printr’o decisiune a D-lui mi­nistru secretar de Stat la departa­mentul cultelor şi instrucţiunii pu­blice, s’a aprobat ca carte didactici pentru clasa I secundari de ambe- Sexe din ţară Manualul de istorie ve­­chiă al D-lui Teodor Ionescu, licen­ţiat în litere, profesor la gimnasiul Lizir din Bucureşci. Tot asemene s’a aprobat ca carte didactici pentru scelele secundare de ambe-sexe din ţâri opul Elemente de higiena publică şi privată, lucraţi de de D. doctor Ghr. Piunescu, din Ploeşci. — Sunt numiţi şi permutaţi : D. Gr. Ciupescu, actual judeefitor al ocolului I din capitali, membru la tribunalul Dâmboviţa, în locul D lui Adrian J­. Popescu- care trece în postul ocupat de D. Gr. Ciupescu ; D. Petre Sfetescu, procuror la tribu­nalul Ilfov, în locul vacant ; D. I Berceanu, actual supleant la tribunalul Tulcea, procuror la acelaşi tribunal, în locul D-lui G. Creţescu ; D. B . Nicolau, actual judecător la Balta-Albat, în aceeaşi calitate la ocolul Marginea în locul D lui M. Vlădescu ; D. Di­mitrie Teodorescu, actual judecător al ocolului Pătărlagele, judeţul Buzău în aceeaşi calitate la ocolul Horezu judeţul Vâlcea, în locul D-lui P.­­ Condurachi, demisionat ; D. N. Armă­şescu, actual judecător al ocolul Pars­cov, în aceeași calitate la ocolul Pi târlagele, in locul D-lui Dimitrie Teo­dorescu, permutat ; D. V. Apostolescu fost judecător de ocol, judecător la ocolul Pârscov, în locul D lui N. Ar­mășascu, transferat. Even­i­men­tele din Bulgaria ș­i Harul­ui Pester Lloyd i se co­munici din Sofia următoarele : In urma convocării marii Sobranii la Târnova, Bulgarii au sperat că cel puţin representaţiunile diplomatici ale acelor State, cari la diferite oca­­siuni au manifestat simpatia lor pen­tru tendenţele de independenţi ale Bulgariei, se vor duce la Târnova ca si asiste la deschiderea Sobranieî, şi ast­fel si dea guvernului bulgar cel puţin sprijinul lor moral. Acum se vede înse ci nici representantul An­gliei nu voeşte si se duci la Târ­nova ca si nu supere pe Rusia. Ori­care ar fi motivele acestei ati­tudini puţin bine-voitoare, Bulgaria va privi retușul acestui sprijin ca o dovedi ci Europa, pe al cărei spri­jin moral ea a comptât, mai cu semi după discursul D-lui Tisza, nu mai voeșce si țină semi de ea. Bulgarii nici-o dată n’au crezut ci el vor re­sista poftelor ruseșci firi ajutorul vre unul prieten, și daci el s’au opua acestor pofte, au făcut acesta sperând că Europa, ameninţaţi în cele mai importante interese ale ei, nu’l va părăsi. Refusându li-se acum Bulgarilor şi acest sprijin moral, de terni si nu se supere Rusia, se vor zădărnici toate speranţele Bulgariei, întemeiate pe sprijinul Europei. In special Bulgarii aştepti să si duci la Adunarea din Târnova agen­tul diplomatic al Austro-Ungariei Ducerea acestuia va fi privită ca­­ probă ci speranţele ce a pus Bulga­ria în monarchia habsburgici şi în special în simpatiile Ungariei sun întemeiate. După cum se afirmă, di la atitudinea agentului diplomatic al Austro-Ungariei va atârna şi atitudi­nea celor­l­alte puteri, şi în special­­ Italiei. Dacă Bulgarii vor fi părăsiţi în a­cestă cestiune, este de temut că Bul­gării, perijeud ori­ce speranţă în Eu­ropa, vor găsi că este de prisos dât mai opune vre-o resistență opresiu­nii ruseşci. — Diarul angles Observer scrie ur­mitoarele : Atari de anixare, Rusia este liberă si faci tot ce poftesce cu Bulgaria Nici Germania, nici Austro-Ungarie nu cred ci independența Bulgariei ar fi vrednici de un resbel. Rusis o’are nici un motiv ca si se încurce­ într’un resbel pentru un scop pe care mai curând îl poate ajunge pe cale pacinici. Supremaţia rusesci într’un mod sau altul tot se va stabili în Bulgaria, probabil fiin necesitatea u-­­­nei ocupaţiuni. Intâmplându-se ca oposiţiunea Bul-­li­gariei si reclame ocupaţiunea, Ger-’r­mania şi Austria nu se vor împotrivi,­­ dacă ocupaţiunea nu va lua caracte­rul unei imediate anexiuni. Ameste­cul unei alte puteri continentale în favorul Bulgariei nu este de loc pro-­­ babil. Anglitera, chiar daci ar voi, n’are destule forţe ca si Incepi în Bulga­ria o campanii contra Rusiei. Daci Arghitera va fi când­va nevoită să o­­preascâ cu forţa înaintarea Rusiei, a­­tunci îşi va alege un alt câmp de luptă şi resbelul îl va purta în alte consideraţiuni de cum sunt cele ac­tuale. Prin urmare cu anevoe se va putea pr­ivi o tulburare serioşi a păcii euro- ,­pene. Acest lucru poate să fie regretabil din punctul de vedere european, dar din punctul de vedere angles este satis­­ficător. In împrejurările actuale, ori­ce eventualitate care ar sili pe Ace­glitera d’a lua parte, direct sau in­direct, la un re­bel europea, ar fi o calamitate naționali ; această eventu­alitate înse este îndepărtată prin mo­tivele cari au creat alianţa întreită. Independenţa bulgară a trebuit pur­­ şi simplu să fie sacrificată in schim-M bul păcii europene; şi cu acest sa­­crificiu Anglitera, în cât priveşte in­teresele sale, n are nici-un motiv d’a­­ fi nemulțumită. — De o insemnitate oare-care pare a fi articolul ziarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung, în care, încercan-­­ du-se din nou a dovedi ci abd­oarea principelui AUxandru nu era la locul ei, se vorbesce de trei ori despre pe­ricole de resbel, lucru ce n’a fost­ pus în discuțiune în tot timpul eve­nimentelor bulgare. — Se depecezi din Petersburg. Sgomotele despre o intervenire armată a Rusiei în Bulgaria se mănțin mai cu semi în sferele financiare ; dar nu trebue si li se dea o mare în-­ semnitate, fiind ci opiuiunea publici, cu deosebire cercurile militare, eoni — Dar noi suntem soldaţi ; e me­­seria nostri de a fi ucişi, dar tu... — Ei bine, eu ; şi apoi ? Puţin îmi pesi ; nu mai am rude, nu sunt de­cât eu în lume... — E aol un brav băiat, Ugen. — Nu scif, daci sunt brav, loco­­tenente ; dar tot ce scii, e că, dacă voi reuşi, graţii şiredliculul met), a te scoate din ghiarele acestor paseri, ași fi grozav de mulțumit. — Dar de ce te interi­zi atâta de mine ? — D­­ea escl Parisian ca și mine, locotenente ! Intre compatrioți trebue cine­va si se ajute. Pierrefort nu se putu împedeca de a zimbi. In fundul inimei se simţia cuprins de o extremă simpatii pentru acel aliman băiat atât de simplu şi de vesel devotat Şi ’şi promitea, daci vor scăpa a­­mîndoul, si asigure fericirea boccen­­giului. Pierrefort se simţia cu totul fericit în acel moment de marea sea avere care ’­ putea permite si facă ast­fel o bună acţiune. Şi se bucura dinainte de mirarea bietului om când va alia ci acel ofi­ţer cu dolmenul urât, cu alura de soldat de aventură, nu era altul de­cât prea bogatul duce Jean de Pierre­fort, moştenitorul unuia din cele mai mari nume şi a uneia din cele mai mari averi din Francis. Pe când se gândia ast­fel, Ugen se pusese cu coatele pe ferestri și părea a medita. De o dată se întoarse. — Locotenente ? — Ugen. — Dar măgarul meu, uu •’» uitat si i se puni și Iul ciorapi ca la cal ? — Pentru ce ? — Cum pentru ce? Dar nu crezî, sper, că am si las aci pe sărmanul meu Eustache, singurul meu amic? Pe când sfârșia aceste din urmi cu­vinte, o lovituri imensă de trăsnet isbucni în cer. Bordjul tremură de la basă. Mult timp sgomotul se reproduse in catena neterminabili a Acnhar- Kaduului. — Drace ! 4­8e Ugen, iată o lovi­turi de tun mare ! E ca la Châtelet, in feerii. Mari picături de ploae începură a cădea. Víntul ar4étor se vâri pe feréstri cu un miros de puciósi. — Aștă dată, 4'»e Pierrefort, fur­tuna începe, și va fi teribili la aces­­ti epoci a anului. — Atât mai bine, locotenente ! Dacă elementele sunt cu noi, suntem siguri de succes. Loviturile de trăsnet se succid.f acum fără întrerupere, și o ploae di luviani cădea din cer. — Cum or ai fie uda­ți Arabil ! tx clamă Ugen fii tud un gest comic* — Dar cred ci vom fi și noi to atât ca și el, 4lfle locotenentul zim bind. — Da, e adtvărat ! răspunse bou cengiul ; lu ine gândisem la acești — Pini atunci suntem gata. — Eu sunt locotenente. Dar D-tea — Și eu. — Dar oam­enii D tele ? — Caii sunt înșelați, cu cavaler gata. — Perfect. Nu mai e de­cât să ai teptAm. — Bă așteptăm. (Urmarea pe mâne).

Next