Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-08 / nr. 3195

ANUL XIV. Nr. 1­8.195. lO BANI EXEMPLARUL. (Galați și Brăila 5 bani). V ten ABONAME­NT pentru România e un an ... 20 lei ^ 6 luni . . . io « pag. IV premiul­­ abona(ilor pentru străinătate­­e un an ... 34 lei 6 lun» ... 17 ‘ Abonamentel­­e Ic In Galați la Ad­­ministrajiunea ijiaru- i, în districte la biu-urile postaie Redacţiunea : 22 str. Mare APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU.­­ Administraţiunea : 22, str. Mare. Xslogra,rrx.a Serviciul part. al »Vocii Covurluiuluî« AGENŢIA HAVAS. PESTA, 18 Nouembrie. — Comi­­tul DelegaţiuniI unguresci Intrâ­­ndu-se, comtele Keglevici vorbi în odl favorabil da discursul comtelul Îllutky pe urmă preşedintele ex­puna ministrului mulţumirile sele­ntru explicaţiunile date de dînsul mitetului. Ministrul da resbela în-j put să facă o expunere asupra pus lor cu repetiţiune; el va urma mâne Comisiunea Delegaţiunii austriace primit starea ordinara şi extraor­­nară a marinei fără modificare, după aplicaţiunile date da guvern. Aceeaşi comisiune discutând bud­rul ţârilor ocupate, ministrul comun­­ finanţe justifică budgetul, arată iu­gresul îndeplinit şi pe cale de a deplini, şi constată că nici­o­dată |i la ocupare n’a domnit în aceste orincii o mai mare ordine şi o li­sce mai perfectă. Toţi oratorii şi-au­­primat mulţumirea lor pentru acesta tare de lucruri, care a’a mănţiout toata turburarea peninsulei bal­tice. ATENA, 18 Nouembrie. — Crisa nistenală e deschisă. Sa aştaptă a vedea ministerul demisionând şi dizolvarea Parlamentului. [LONDRA, 18 Nouembrie. — Stan­id nu crede că sir Drumoad Wolf, 3 a fost chiemat la Londra, va pu­­face să se accepte evacuarea E­stului. Situaţiunea s a îmbunătăţit A îndoueia In valea Nilului, dar tu s’ar compromite, dacă soldaţii şi ad­­nistratorii angles! ar părăsi ţara A *« videa ultime id­ri telegrafice ptgl m GALAJI, 7 Nouembrie 1886 Resultatul alegerilor comunale a ieşit în majoritate favorabil guvernu­lui, acesta este necontestat. Nu e în* se mai puţin de necontestat, ori*ce ar foile guvernamentale, că a­­ceste alegeri, prin cifrele însemnate de glasuri ce a obţinut oposiţiunea, au dovedit că în ţară este o nemul­ţumire mare contra guvernului. Ci­frele nu se pot nega, ori­cât de mare întortoch­lare s’ar căuta a se da lu­crurilor. Victoria a dobândit guvernul, nu e vorbă, dar în conşciinţa mea e mul­ţumit de o asemene victorie ? Şi apoi în multe locuri cu ce străduinţe şi cu ce preţ a dobândit-o ! E de netă­găduit dar că în ţară e un puternic curent contra guvernului. Ce a pro­dus acest curent, guvernul e dator să caute a o afla şi a aduce reme­diul, dacă mai poate. Mergând pe ca­­lea de până acum, e ameninţat a se cufunda la prima ocasiune. Şi nu e de mirat acest puternic vânt contra guvernului, când el co­mite greşeli peste greşeli. Ast­fel, spre a nu cita de cât oraşul nostru, câte loviri nu i-a adus, de câte ori n’a închis urechea la strigătele sale de desperare ce i s’au transmis de re­­presentanţii sei. Nu e dlar de mirare dacă singur Ta împins în oposiţiune. Dacă a scăpat­I colegiul II, dacă poate va scăpa la colegiul I, e numai graţiă divisiunii forţelor oposiţiunii. Să ia înse seama guvernul, câci nu tot d’a­una îl va reuşi asemene joc SAMBATA, 8 NOUEMBRIE 1886. A N U N CI E -f,7\linia petit r^agina\ IV : 40 bani . Jjm . 80 , I N S£'R T I U N I ' fi RECLAME .'III : 8obani onică : 2 lei ipejirile se fac cu însemnat. Scrisori neb­ancate se refusa. — Artico­­lele nepublicate nu se înapoesc. ^ Cronica, locația» — In fine D-nul de la Galaţii măr­turisesc că n’au voit nici o dată cu sinceritate unirea forţelor oposiţiunii şi că din contra au urmărit desbinarea. Acesta mărturisire e preţu0aă. Aveam dar dreptate ieri să spunem că fac bine treburile celor ce le au insuflat aceste manopere. Cetăţenii vor judeca cine aperă în adevăr interesele lor şi cine caută numai să le exploateze buna credinţă în unicul interes de gaşcă. — Iată mişcarea populaţiunii ora­lului nostru de la 26 Octombrie pănă la 1 Noiembrie : născuţi : 13 băiaţi legitimi, 13 fete legitime şi 1 nele­gitimă, total 27 (din cari 8 israeliți); căsătorii : 10; morți: 30(4 israeliți), din cari 5 până la 1 an, 6 de la 1 la 5 ani, 5 de la 5 la 20 ani, 1 de la 20 la 30 ani, 2 de la 30 la 40 ani, 8 de la 40 la 60 ani, 2 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. — I\’-i ?era„v'tu trenul de Bucurescî a sosit D. marchi8 de Reverseaux, re­presentante Franciei în Comisiunea europeanà a Dunării. — D. Dim. Brătianu unul din lea­­derii oposițiune! liberale a sosit în orașul nostru. Cu același tren a sosit D Micioara, inspector financiar. — I*tă mișcarea portului nostru pe­­Jin* de 6 Nouembrie . Au sosit : vaporul danubian Carl- Ludwig din susul Dunării ; 4 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut ; 14 lotce cu peşce sărat din Dobrogia. Au plecat : vaporul danubian Frie­drich la Tulcea-Ismail ; vaporul da­nubian Hildegarde în susul Dunării; vaporul comp L’oyd la Constantino­­pol­“; 1 vapor cu cherestea ;­­ cora­bia cu cherestea. C2xorxlcsi ix^texióxst — Cetim în Epoca . Primim din Botoşani următdrea te­legramă : Pot garanta că printre soldaţi nu e nici-un rănit. Aceştia n’au tras în popor, ci în aer, graţie atitudinii dem­ne a ofiţerilor. Procurorul a insistat pentru trage­rea în carne viuă. Generalul Ipătescu dăduse înse ins­trucţiuni înţelepte, cari s’au executat cu prudenţă de comandantul pieţei Căplescu. Sunt doul omeni răniţi : unul foarte grav de revolverul unul sergent de stradă, altul mal uşor de cătră un gendarm de barieră. EsU/neex*^ eăoposiţiuni a usât de arme. Oraşul liniştit chiar a doua zi de alegeri. Două batalione infanteria, sosite noaptea din Iaşi, au ocupat toate au­torităţile. Generalul Pilat, primarul şi pre­fectul au cerut paza personală, de­şi nu era nici­ o nevoe. Ieri trupele au reintrat în casarmă. O singură companiă ocupă tribu­nalul, unde se urmează instrucțiunea. Numărul tx*et al arestaților e ne­cunoscut. Sosind la gară, delegații­l J'*rel°r sunt întîmpinați de principalii mem­bri ai oposițiunii. liola VOCII ,covurluiuluî* 92 COMTESA NEGtifl PARTEA IL MESSAUDA XII. (Urmare).­­ Dar a patra Oră când Tal vfi* ? - A patra Oră era în proprietatea ptesei, unde m6 introdusesem sub leghisare. Ei bine, sunt sign că conducea omnibusul, că el a exe­at crima. După infonnațiunile cu- 3 asupra lui Gaspard, acel om era apabil de un atât de monstruos at&t. Tot ce a putut face, a fost t’și ceda locul pentru o sucită mare,­­eud în vr’o fantasia de mare se­— Se poate. — Iu aceste condițiunî, dacă isbu­tesc a găsi pe acest om, când va a­­fla care a fost resultatul complesan­țel sele, va vorbi și va proba culpa­bilitatea comtesel și a marchisului. — Cum crecjl să faci spre a’l găsi ? — A ? aci e greutatea. Trebue a avea în vedere doue ipotese. Sau după îndeplinirea crimei l’au făcut să trecà în străinătate, și atunci devine aproape imposibil de a’i găsi. Stil, aflând a doua prin 4 care drama de la rea piutea Notre-Dame de Lorette, îl va fi apucat frica și’și va fi­­Jis că era să fie urmărit și condamnat. In acest din urmă cas s’a ascuns sau în Paris sau în provinciă, unde trăesce cu suma ce a primit Dacă am fi in pre­­sența acifitui din urmă cas, cercetările ar deveni ma!­esnicioae. — Nu e căsătorit și tată de fami­lia? — Da. *— Ei bine, mi se pare că, dacă ar fi în străinătate, la adăpost de nevoe, ar fi dus pe femeea și pe copiii săi lângă el. — Ai dreptate, Filip, nu mă gân­disem la aceasta,­­zise iute Montadert ; trebue înainte de toate să văd pe acea femee. — O vei întreba ? — O voi întreba, și dacă știe ce­va, mă însărciniz a o face să vor­­beaeft. — Când ai să te întorci la Fon­tainebleau ? —­ Mâne. Montadert privi pe F » 1 i p în och­i. Sărmanul înamorat avea aerul stat de prăpădit, în­cât avu milă de el. — Ved ce vrei, Ii t}’86 el rîijead ; »I voi să te i*u cu mine. — O ! dacă ar fi cu putință ! — Ei bine, da, va fi posibil. — O ! mulțumesc. — Dar știi, nu ți promit nimic ! Și e mai mult de­cât probabil că pro­cesul tău nu va fi incă câștigat. — Ce’mi importă Să o văd nu­mai o minută la fereastra, e tot ce cer..pentru moment. — Voi încerca să te satisfac. — Vei veni să mă iai ? — Da, mâne diminață la trece ore; vom dejuna împreună. Este un tren la 4 ore 25. — Pe mâne. — Pe mâne. Cei doui amici își strânseră mâna și Montadert se duse. In stradă junele se gândi : — Femeea lui Gispard locuește în aceasta mahala, își­­zise el ; aș­ câș­tiga timp presentândume îndată la dânsa.

Next