Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)
1886-12-03 / nr. 3216
TOCEA COVURLUIULUI — Prin cercurile oficioase telegrafit agenţiei Havas festivă la un eventual resboiu, în care România va lua parte contra Rusiei, a produs turburare. Lumea oficioasâ este nemulţumită de destăinuirile de la Berlin, pe care le crede pentru ţară premature. Mai cu seama bietul ministru de externe este opărit cu totul. Câci abia desminţise scriea dată întăi de ziarul nostru despre o conversaţiune a prinţului Leopold de Hohenzollern cu un om politic de la noi, şi a douazi după aceasta desminţire dată în Cameră, vine agenţia Havas care, reproduind desbaterile din Reichstagul german, desminţeşce pe D. Ferechide şi confirmă şcirea noastră. — Se şopteşce prin sferele politice că procesul lui Stoica Alixandrescu şi a fraţilor Oroveanu va avea caracteristica următore : că Stoica va f aperat de avocaţi amici al guvernului pentru a putea da toata sarcini pe fraţii Oroveanu, care vor fi asistaţi de avocaţi din oposiţiune. Acesta s’a făcut, se zice, în urma înduplecării lui Stoica de a învinovaţi din nou pe Dnil Oroveanu, în schimbul cărui lucru guvernul a promis lui Stoica impunitatea şi chiar răsplată. Suplimentul de instrucțiune nu » avut alt scop de cât de a face pe Stoica să declare înaintea camerei d punere sub acussțiune că prima se* declarațiune, prin care învinuia p» D-nul Oroveanu, e adeveratà. Se ști» că Ahxindristu revenise asupra primei £ ele declariţioni. — Guvernul va convoca, toate chiar pentru istă ford, o întruire a majorităiții pentru a se consulta asupra unei remaniări ministeriale și asupra d'solusm Camerilor. — D. Radu Mial, ministrul lucrănlor publice, este decis a cere Camerei să se adrege în budgetul acela minister pe anul viitor o sumă de trei sute de mii de franci mai mult pentru construirea de cluiente şosele . D. Populeanu, procuror general al Curţii de apel din Bucureşci, va depune Mercuri actul său de acusaţiune în afacerea atentatului contra primului ministru. Acest act va fi comunicat tuturor acusaţilor Împreună cu lista juraţilor, — Oposiţiunea din Senat a hotărît să nu adreseze nici-o interpelare guvernului pănă nu se va sfârşi cu discutarea răspunsului la mesagiul tronului. P.u» în care se va începe discuţiunea răspunsului încă nu se poate lua D. Mârzescu va adresa mai multe interpelări guvernului, relativ la cele mai importante fapte petrecute, imediat ce se va sfârşi cu discutarea răspunsului Senatului. — Cetim în Voinţa Naţională. Comitetul delegaţilor Senatului , numit raportor pe D. V. A. Urechiă la proiectul de lege pentru plata datorielor decedatului C. A. Rosetti, care a depus raportul şi s’a expediat la tipografiă pentru a se lua în urmă în discuţiune de Senat. — Raportor al comitetului delegaţilor pentru proiectul de lege pentru construirea liniei ferate Focşani-Odobesci a fost numit D. G Orleanu. — Cetim în Românul. Se crede că săptămâna viitoara va fi convocat colegiul electoral pentru alegerea a trei episcope în locurile rămase vacante și anume: episcopa- tele Râmnicului-Noulu -Stveran, Huşi şi Dunări-de-Jos, cele două d’intai rămase vacante prin demisionare, cel de al treile rămas vacant prin alegerea titularului la scaunul de mitropolit primat. — Se afirmă că baronul Mór, ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei, se va întoarce la Bucuresci numai pentru ca să presinte scrisorile sale de rethimare. Nu se ştie cine va fi succesorul său, dar se presupune că dînsul va fi înlocuit prin baronul Khevenbüiler, spre care de asemene se afirmă că peste câtevafile va presenta la Belgrad scrisorile sale de rechiemare. — Cetim în Telegraful : Aflăm că demisiunea P. S. episcopului de Huși a fost primită. P. S S. chiar ieri a întors pentru câtva timp la Huşi, şi nu va mai lua parte la desbaterile S. Sinod. Aşadar colegiul electoral, care probabil că va fi convocat chiar săptămâna aceasta, va avea să alegătreepiscopi. Iată şi arhiereii noştri titulari cari se crede că vor fi aleşi : P. S. Crnceanu Partenie, P. S. Inocenţie, vicarul mitropoliei, şi Pr. Silvestru Pitişteanu. — Cetim în Lampa din Brăila, de la 28 Noiembrie . De când Italia a permis iarăşi importul vitelor din România, mai multe transporturi au fost făcute de casele ce se ocupă cu acest comerciu. Intre casele exportatoare trebue să notăm cu deosebire casa Hartwig & Gehlsen din Toelling, Germania de Nord, care de 15 ani se ocupă cu acest comerciu, exportând vite cu propriele lor vapoare din Germania pentru Anglia şi Francia. Aceasta casă a stabilit de aproape un an o sucursală în oraşul nostru şi în acest timp a exportat atât cu propriele sele vapoare cât și cu altele peste 3000 capete vite mari și mai multe vite mic*. Astăți * plecat din Brăila, destinat pentru Italia, vaporul casei „Dithmar sehen,* încărcat, cu 290 boi, 86 vaci 94 mânzate și 56 râmatori. După cât aflăm, aceasta casă va continua a fxport* cât Dunărea va rămânea liberă de gh^ță și chiar mai lânj'it din alte porturi. L°gume făindse uscate și făinuri dintr’însele. Paste f&ireae 4 se „de Italia*. Céri brută, albă sui galbenă de tot felul. Cerà lucrată, albă s*u galbenă, precum : făclii, figuri, flori sru site preparatiunl de tot felul. Săpunuri de tot felul, afară de cele de parfumeriu. Pel tăbăcite (cuirs), ordinare, nedenumite în special. Lucrări de pele (cuir) ordinre, precum : lucrări de cismar, de selar, de curelir, de cuferar, de pele ordinară, chiar combinate cu alte materii, afară de cele enumeratei« No. 7, literă A a tarifului B, anexat la tratatul de comerciu actual dintre România şi Germania. Tesături de lână ordioară adecă : învelitor! grosolane cu per larg (pături, ţolur) ; postavuri pentru vestminte grosolane 4’8e »de Ho linau («ba, zeghe, dimii) ; postav brut/covore de lână de tot felul, cu bucata 880 cu metrul. Lucrări de pâslă ordinară, precum : tălpi, şoşoni cu saufiră tălpi, şi pălării de pâslă ordinare pentru usul ţeranilor şi al soldaţilor. Pânza neînălbită foarte ordinară. Hârtiă şi papetărie ordinară, adecă: hârtia vînetà sau alt fel, pentru împachetat, simplă sau cătrănită, carton ordinar, hârtiă cu praf de sticlă (papier de verre) , hârtiă cu nîsip (l’émeri) şi altele asemene. Hârtiă nedenumită în special. Lemne de construcţiune. Lucrări de lemn cu totul ordinare, precum : lucrări de dogar, de dulgher, de strungar, grosolane, brute, lucrări de rotar și alte lucrări de lemn numai date la rândea sau cioplite; lucrări comune de împletitori de coșuri (de vaneru), toate aceste nici văpsite, nici lustruite (passés au mordant), nici dâre cu lac, nici veruisate, nici poliţe (ţ,dlis), nici combinate cu alte materii. Lucrări de lemn ordinare, precum : lemne tăiate în foi pentru lapage, parcheturi nemarchetate, toate aceste brute. XLIc- LISTV. Obiectelor ce cad sub tariful vamal general în urma convențiuni comerciale provisorie încheiată curanda. Faină de grâu de orice calitate. Făină de secară, pre a întîmpina pe căletori. La 2Y2 Itghe de ceefl’altă parte a Toulonului George, a cărui privire ■coiocia neîncetat orizontul depărat, zan la o destul de mare distanța un mic nor de praf ce se apropia rapidt, și în curând Iq mijlocul acelui nor fu posibil a distinge un călăreț alergând la gona și dând pinteni calului meu. George II făcu semn a se opri. — Nu cumva esoi, il întrebă el un curier însărcinat a pregăti popasurile dinaintea trăsurei D-lui comte de Presles ?. . — Da, D-le, și nu sunt de lât cu o tgle înaintea acelei trăsuri... Vei ajunge o peste zece minute .. — Bine, amicul mert, răspunse Proversalul punând un ludovic în mâna acelui om ce I anunțase că Diana era aproape... Continuați drumul... Curierul saluta și plecă la geui. — Aide, Gontran ! strigă George, înainte ! Cei doui cal de sânge curat săriră şi sfâşiară spaţiul. In cinci sta şase minute ajunseră pe vârful unui deal. In josul văii ce aveau înaintea lor sosia o trăsură dusă de 4 cai. Surugiii plismau din bice cu energia unor oameni cărora li se plătesce bacşişuri bune. După câteva secunde George și Gontran trăit la obicnele trasuri. — Dar e el !... e el. e fiul meu !.. tngâna D-na de Presles pierându-se «Ura spre a apuca mâna ce întindea Gontran și pe care el o duse iute la buze cu o expresiune de iubire admirabil jucată, pe când Diana înăduși» un strigăt slab recunoseâod pe George Berbert căruia generalul tiicea cu o afectuoasâ cordialitate . — £i bine, scumpul meu George, mai mă așteptam la aceastâ grațidsî și înc&ntatare surprindere... — Pentru că mă cunosci bine, D le comte, răspunse junele. D-na de Presles și fiica mea ocupa ît fundul trăsurei. Dinainte se afla generalul și o frumoasa femee, care după nalta sea bonetă cu aripi lungi de flutur se cunoscea că era o Normandă. Acea țerancă legâna în lenze o plăcută creatură albă şi roşie, cu îngrijire înfăşurată în nice valuri de batistă și de dantele şi profund adormită. Era copila comtesei, și frumoasa Normandă era doica el. De la ultima oră când am venut pe general, el îmbătrînise mult. Talia sea 'și perduse mlădioșia .. sbârciiri nenumerate brăsdad laț« sea, în fine, simptomft mat Intristfttare și mal ca racteristică, privirea nu mal avea decât rare ori strălucirea de odinioară... restul timpului rămânea vagă, nehotflcică. De la prima aruncături de ocht Gorge observă acesta, şi simţi o mare durere și nelinişte. Negreşit generalul suferise mult. Ore numai greşelele lui Gontran erau causa acelor suferinţe? Cât pentru acum n’am putea răspunde la aceasta întrebare. Viitorul fără îndoielâ se va Însărcina a o resolvă spucendu-ne secretele trecutului. D na de Presles era aceeași. Abia dar durerea pusese ici și colo urmarea imperceptibilă pe acea frumoasă față de creolă. Ar fi trebuit o luptă foarte puternică spre a observa în jurul ochilor un uşor cerc albastru, o sbârcitură abia pronunţată la colţurile gurei şi pe fruntea sea de mar