Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)
1887-02-14 / nr. 3274
INUL XV. — Nr. 3.274 abonament pentru România Pe un an . . 20 lei , 6 luni . . . io « V«4‘ ^ premul atent abonal'lir pentru strainatate Pa un an ... 34 ^ei , o lun» ... 17 * Abonamentel se fac in Galap la Administrațiunea Statuui,in districte la birourne postale. Redacțiunea 00 str Mare 10 BANI EXEMPLARUL. APARE IN TOATE Qi LI LE LUCRU. SAMBATA, 14 FEBRUARIE 1887. anuncib linia petit Purina IV : 40 b*w» III : Ho . mm mm II S K R T I I N l RECLAME 111 : îki bani »unică : 2 lei eprle se fac ca însemnat. SvAisuii noititucal* Tefusâ. — Aftiette nepubiicate nu se îrapoesc. inistraţiunea : 22, str. Mare. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* agenţia havas. BUGURESCI.”* Februarie. — Camera a contiauftt discuţiule» legii comunale. * — Senatul a lucrat îa secţiuni. CONSTANTINOPOLE 22Februarie. — Cale indirect* — la privinţe cestiunii bulgăreşat pare că exista ce cart pedici Fort* »’a înțiUs pu vede cu Rusia și lucrez* spre a rduce rtgența să sa apropie de vederile a ceste! puteri. Assisi h*a mâpe D Gr. k ff și 1? Kaie eff s-a și amrudital vor plece U Soli*. dure ad cu dinții vorbea L împăciuire disunite a aduce o apro pitre latra Bulgaria și Rusia Sa vorbeşte despre trimiterea 1 Soli* a unui comisar mal mult s&U mal puţin ix r&ordiuHf. Asest corni I -dar n’»r mal ii Gidban-efandi. Ei v* pleca împreună cu deUg^ţii buig*n şi va avea ca misiune să sprijine in I sarcina lor pe lângă regenţă pe D-uii i K.»ki‘ ff şi Grekifl Aceste disposiţiuni fac să se con- I sidere experesit pentru moment projsctul unei ocupaţiuni, chiar provisorie, a Bulgariei di trupele ruseşci A cata e cu atât mai admisibil cu cât Austria a respins într’un mod formal îndemnul Germaniei privitor la o ocupaţuune provisoria a Bulgărit I de catră Rusia ihiar cu giranţii pen r frfdi evacuarea ulttriora a princip» -II tuiul. In afccfcri cercuri politice se cred I tâ »titudine» împădiundre ce o are I acum Rusia faţă cu viderile austriact n’are alt scop de cât a permite sa I complecteze înarmările trupelor imperiale încă necomplectate, Cu Xoui -Activitate», ar punea 4’ce intrig de Iu! «ir Drumond Wo’ff în Bulgaria și la Constantinopole, misiunea delegatului britanic n’a ficat nicî-uti progres ; ea stă pe loc Sultanul pare cu totul hotârît a nu renunța U nici-unuî dia drepturiU seie ficupr?. Egiptului. Aceste sunt impresiuuie 4?Lh Ele sunt susceptibile de vferțiunî. Un personagiu oficial în posițiune de » fi bine informat fail spune că s!â în eestiunea bulgàreascà cât și în ce* »gip'âpă p?re cA se negoe'ezâ cu convingerea, de o p*rte și de ait*, c& nu ve* «junge U niot-iui resultat. COLONIA, 24 Februarie—Gazeta de Colonia, rfispuns^cod «J a r u 1 u î Le Nord, care pare că amenință Germania cu o intervecțiune a Rusi»! ?n favorea Franciei, pentru caşul când ar isbueai un conflict la Rin, spune ca Germania va avea în acest cas alt? amie?, car! nu împărtășesc opiniunea, după care Francia n’ar putea fi slăbită. SOFIA, 21 Februarie. — PerU » încunosciința t guvernul regenței că v& trimite un comiater extraordinar în Bulgaria. Numele acestui comisar nu e încă cunoscut. D. Gn kff, care trebuia să se întorca la Șoim înaintea colegilor săî, amână plecarea se» din Constantinonopole spre a însoţi pe funcţionarul otoman. BERLIN, 24 Februarie, 11 ore 40 m. — Sânt definitiv aleşi în acest moment 334 de deputaţi, adecă : Pentru septenati 97 , progrisisiî, 2, conservatori 73 partisans, imptriuluî 30, ns^ţ onaiî-liberali 89, centru 3 Contra septenstului 197 , progresişti 11, centru 87, Polonesi 15 AS- ssţieaî 15, GueUi 2, Danes! 1, socilişti 6. Baloîrgie 60. Cfra totală a deputaţilor din Reichstag se rădică D 397 ; nu rămâne de cunoscut de cât resuilutu! ă 3 circumscripţiuni. ROMA. 24 Februarie — Darul Opinion* crede că I. Depretis va îddi;& pe comic le Robilant ca fin d in dividu&iitatea politică cărei* care îi pole încredința vand*lui de a constitui cabinetul. Numitul digi* spune că ei se sprijinesee, spre » formula « esta apre ciare, pe mărea s.utoritate de care dispune conafcele IlobiiUnt i se făptui eâ acest ministrua provoc, criaa ac* tuaîâ prin demisiunea ses. A GINTI A LIBERA. SOFIA, 24 Februarie. — Sobrienia vît» fi convocata xn curând. CONSTANTINOPOLE, 24 Februarie— Porta a decUrst că în viitor nu nul va trata de cât cu marile puteri despre afacerile Bulgariei. ROMA, 24 Februarie.— Mai mulţi deputaţi din adâoga cer ca regele să chieme pe D. Cairon pentru »'I însărcina cu formare» cabinetului. Alţii cer c» sa se theme pe D. Crispi. Aceşti doui bărbaţi de Sut sum favorabili une? înţelegeri cu Francia. PETERSBURG 24 P^ebruarie. — Genti’feiui Gomko, guvernatorul militar al Versoviei, » sosit aie*. BERLIN, 21 Februarie. — In s»!«* g&rie do i ia 21 Februarie socialiștii iu avut un nusacr da voturi mult mal mare de s&t înainte, înse au perdut câtceva scaune în Reichstag. PAHS, 24 Februarie. - l.)i*rul le temps dd as'ă ierâ (fíce că în aceste lin ur;na evenimente, când pacea parea acnenințatâ, Europa și-a dat seama de însemnătatea ce [are Francia pentru echilibrul lumii civilisate. Marele dsr parisian constata că a;?oa fapte recente dovedesc ca o *dâticft moddioare sbi produs în privinți acesta în opiniunea Europei. PETERSBURG, 24 Februarie. — Siioţitijiutele de antipatia pentru Germania so 'oV'sc printre popuUţiunea ruşi. lose ia cercurile competente, contra acestui curent popular, se persistă îotr’o politică ca re tinde la menţinerea păcii. Resuffcatele favorabile guvernului german aie alegerilor pentru Reichstag sunt considerate act ca o garanţia de pace. VIENA, 24 Februarie. — Se scrie din Soţia la Politische Correspondras că fusiunea între partidul D-luiZux* cc-ff şi partisanii D lui Kirav elcff este un fapt implicit. Programa D-lui Zo.kiV a fost primită în unanimitate de cǎtre partidele aliate. O resoluțiune în acest sens, iscălită de D-aii Slavekcfî, Nikdorcff și Karavel( ) a fost trimisǎ D-lu’ Zxj kctl la CoDStantinopole. * BERLIN, 24 Febrosrîe.— Ier! împeratul Wilhelm a conferit mult timp cu prinţul imperial şi prinţul de Bismark Fonda .VOCII COVURLUIULUI* 9l OîiîL FATAL S «A.XI BUTIKUL UREI MAMA PARTEA III. Bianca de Prestes XX. (Urmare) O decisiune. Ce 'oui pesâ In adevăr ? Averea mes nutilà în ocnele mele, s’o ia şi s’o npirțâscft ! Să ia şi să Impărțâscâ atoritatea cu oara nu m*?! am ce ce... Sa domnescâ în locul meu i atesU crsa pe care o voi pârăs 1 1 u â» d pentru o altă locuință pe sSrei repaos nu mi '1 vor invidie, câci acea locuință va fi mormmtuî. Dar ceea ce nu voese, ceea ce nu voi voi nicio-datâ, pe cât timp o suflare de vieţà va rămânea pe buzele mele, pe cât timp e scânteia de inteligenţă îmi va anima sufletul, e ca să fie stăpâni unici, arbitri suverani a destinului şi fericirii Blancei mele adorate. Ce ar face e! din aceasta dulce şi scumpă copilă ? Ce ar face din fiica mea acea Diana ce trâdeazâ pe tatăl ei ? N»m avut deja proba? Diana se opune la fericirea Blancei, se opune cu o înderetnicie neînduplecată 1a căsătoria Blancei ca Raul .. Pentru ce ! Ia zădar am conjurat o sa’mî spună căușele acestei inflexibile rige?!, n’am obținut nimic. Ei bine, în cele din urmă ce’m importă ? Diana nu recune?Cu drepturile mele sacre de părinte, calcă în picidre autoritatea mea, uită orice respect. Și nU voi călca pesta drepturile Diane! ! In ochii legii Diana este fiica. mea și nu e decât a mea. Eu singur voi dispune de viitorul Biancel. Dar trebue să mă grăbesc. Mâne pele ree vor intenj ee ! mâne poate Blenca va invoca în zâdar sprijiui meu Asia ș}i suat stăpân încă ! Sosind 1» acest punct a qquiutus, a monolog generalul își 4 se pă er^ timp de a înlocui gândirea prin faptă Cu o voce dulce și desmierdntore 4ise : — Copila 5»ei. — Bou tată ? murmură juaa feta, rădiiând capul încântător sprijinit pănă în acel moment pe genunchii i bâtrînuitdl. — Ascultă, scumpă copilă, ascultâ-^îe cu atențiune, câc am să’ț i vorbesc de lucruri grave... Blanc* f xâ ochii sol iiinp84? și profun4i în ochii D-lui di Presles, și’l întrebă cu curiositate : — De ce e vorba ?... — Da fericirea te» poate... Acesu fre sa, care nu oferi» în *parențA nic'-o senanificfere determinată, fu cu toate aceste îndată înțelesă de juna fe:â... Gâd ce întorsătură era să ia îairevorbirea cxî debuta ast-fel, și roși puțin: — Bun tată, 4’03 esi cu o voce » cărei timbru argentin era alterat de emoțiune, te ssculi cu tdtă atenţiunea... — Și’mi vei riispunde fr^nc?... — Sîii bine eâ n’a m minţit nici-o d*tă .. şi afi»râ de aceste D-tea ţi-aşi ascunde ceva?... Cu P-*e!e, bun '«ta, voi face mai mult de cât a vorbi