Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)

1887-02-14 / nr. 3274

INUL XV. — Nr. 3.274 abonament pentru România Pe un an . . 20 lei , 6 luni . . . io « V«4‘ ^ prem­ul atent abonal'lir pentru strainatate Pa un an ... 34 ^ei , o lun» ... 17 * Abonamentel se fac in Galap la Ad­­ministrațiunea Statu­­u­i,in districte la bir­­o­urne postale. Redacțiunea 00 str Mare 10 BANI EXEMPLARUL. APARE IN TOATE Qi LI LE LUCRU. SAMBATA, 14 FEBRUARIE 1887. anuncib linia petit Purina IV : 40 b*w» III : Ho . mm mm II S K R T I I N l RECLAME 111 : îki bani »unică : 2 lei eprl­e se fac ca însem­nat. SvAisuii noititucal* Tefusâ. — Aftiett­­e nepubiicate nu se îrapoesc. inistraţiunea : 22, str. Mare. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* agenţia havas. BUGURESCI.”* Februarie. — Camera a contiauftt discuţiule» legi­i comunale. * — Senatul a lucrat îa secţiuni. CONST­ANTINOPOLE 22Februa­rie. — Cale indirect* — la privinţe ces­tiunii bulgăreşat pare că exista c­e cart pedici Fort* »’a înțiUs pu vede cu Rusia și lucrez* spre a r­duce rt­­gența să sa apropie de vederile a ceste! puteri. Assisi h*a mâpe D Gr. k ff și 1? Kaie eff s-a și amrudital vor plece U Soli*. dure ad cu dinții vorbe­a L împăciuire disunite a aduce o apro pitre latra Bulgaria și Rusia Sa vorbeşte despre trimiterea 1 Soli* a unui comisar mal mult s&U mal puţin ix r&ordiuHf. Asest corni I -dar n’»r mal ii Gidban-efandi. Ei v* pleca împreună cu deUg^ţii buig*n şi va avea ca misiune să sprijine in I sarcina lor pe lângă regenţă pe D-uii i K.»k­i‘ ff şi Grekifl Aceste disposiţiuni fac să se con- I sidere ex­peresit pentru moment pro­­­jsctul unei ocupaţiuni, chiar provi­­sorie, a Bulgariei di trupele ruseşci A cata e cu atât mai admisibil cu cât Austria a respins într’un mod for­­mal îndemnul Germaniei privitor la o ocupaţuune provisoria a Bulgărit­ I de catră Rusia ihiar cu giranţii pen r­ frfdi evacuarea ulttriora a princip» -II tuiul. In afc­cfcri cercuri politice se cred I tâ »titudine» împădiun­dre ce o are I acum Rusia faţă cu viderile austriact n’are alt scop de cât a permite sa I complecteze înarmările trupelor im­periale încă necomplectate, Cu Xoui -Activitate», a­r punea 4’­­ce intrig de Iu! «ir Drumond Wo’ff în Bulgaria și la Constantinopole, misiunea delegatului britanic n’a fi­cat nicî-uti progres ; ea stă pe loc Sultanul pare cu totul hotârît a nu renunța U nici-unuî dia drepturiU seie ficupr?. Egiptului. Aceste sunt impresiuui­e 4?Lh Ele sunt susceptibile de vfer­țiunî. Un personagiu­ oficial în posițiune de » fi bine informat fail spune că s!â în eestiunea bulgàreascà cât și în ce* »gip'âpă p?re cA se negoe'ezâ cu convingerea, de o p*rte și de ait*, c& nu ve* «junge U niot-iui resultat. COLONIA, 24 Februarie—Gazeta de Colonia, rfispuns^cod «J­­ a r u 1 u î Le Nord, care pare că amenință Germa­nia cu o intervecțiune a Rusi»! ?n favorea Franciei, pentru caşul când ar isbueai un conflict la Rin, spune ca Germania va avea în acest cas alt? amie?, car! nu împărtășesc opiniunea, după care Francia n’ar putea fi slă­bită. SOFIA, 21 Februarie. — PerU » încunosciința t guvernul regenței că v& trimite un comiater extraordinar în Bulgaria. Numele acestui comisar nu e încă cunoscut. D. Gn k­ff, care trebuia să se în­­torca la Șoim înaintea colegilor săî, amână plecarea se» din Constantino­­nopole spre a însoţi pe funcţionarul otoman. BERLIN, 24 Februarie, 11 ore 40 m. — Sânt definitiv aleşi în acest mo­ment 334 de deputaţi, adecă : Pentru septenat­i 97 , progrisisiî, 2, conservatori 73 partisans, imptriu­­luî 30, ns^ţ onaiî-liberali 89, centru 3 Contra septenstului 197 , progre­sişti 11, centru 87, Polonesi 15 AS- ssţieaî 15, GueUi 2, Danes! 1, so­ci­lişti 6. Baloîrgie 60. C­fra totală a deputaţilor din Re­ichstag se rădică D 397 ; nu ră­mâne de cunoscut de cât resuilutu! ă 3 circumscripţiuni. ROMA. 24 Februarie — D­arul Opinion* crede că I­. Depretis va îd­­di;& pe comic le Robilant ca fin d in dividu&iitatea politică cărei* care îi pole încredința vand*lui de a con­stitui cabinetul. Numitul di­gi* spune că ei se spri­jinesee, spre » formula « esta apre ciare, pe mărea s.utoritate de care dispune conafcele IlobiiUnt i se făptui eâ acest ministru­­a provoc, criaa ac* tuaîâ prin demisiunea ses. A GINTI A LIBERA. SOFIA, 24 Februarie. — Sobrie­nia vît» fi convocata xn curând. CONSTANTINOPOLE, 24 Febru­arie­— Porta a decUrst că în viitor nu nul va trata de cât cu marile pu­­teri despre afacerile Bulgariei. ROMA, 24 Februarie.­— Mai mulţi deputaţi din adâoga cer ca regele să chieme pe D. Cairon­ pentru »'I însăr­cina cu formare» cabinetului. Alţii cer c» sa se th­eme pe D. Crispi. Aceşti doui bărbaţi de Sut sum favorabili une? înţelegeri cu Francia. PETERSBURG 24 P^ebruarie. — Genti’feiui Gom­ko, guvernatorul mi­litar al Versoviei, » sosit aie*. BERLIN, 21 Februarie. — In s»!«* g&r­ie do i ia 21 Februarie socialiștii iu avut un nusacr da voturi mult mal mare de s&t înainte, înse au­ per­­dut câtce­va scaune în Reichstag. P­AH­­­S, 24 Februarie. - l.)i*rul le temps dd as'ă ierâ (fíce că în aceste lin ur;na evenimente, când pacea pa­­rea acnenințatâ, Europa și-a dat sea­ma de însemnătatea ce [are Francia pentru echilibrul lumii civilisate. Marele d­sr parisian constata că a;?oa fapte recente dovedesc ca o *­­dâticft moddioare sbi produs în pri­­vin­ți acesta în opiniunea Europei. PETERSBURG­, 24 Februarie. — Siioţitijiutele de antipatia pentru Ger­mania so 'oV'sc printre popuUţiunea ruşi. lose ia cercurile competente,­­ contra acestui curent popular, se per­­sistă îotr’o politică ca re tinde la men­­ţinerea păcii. Resuffcatele favorabile guvernului german aie alegerilor pentru Reichs­tag sunt considerate act ca o garan­ţia de pace. VIENA, 24 Februarie. — Se scrie din Soţia la Politische Correspondras că fusiunea între partidul D-luiZux* cc-ff şi partisanii D lui Kirav elcff es­te un fapt implicit. Programa D-lui Z­o.k­­iV a fost primită în unanimita­te de cǎtre partidele aliate. O reso­­luțiune în acest sens, iscălită de D-aii Slavek­cfî, Nikdorcff și Kara­­vel( ) a fost trimisǎ D-lu’ Zxj kctl la CoDStantin­opole. * BERLIN, 24 Febrosrîe.— Ier! îm­­peratul Wilhelm a conferit mult timp cu prinţul imperial şi prinţul de Bis­­mar­k Fon­d­a .VOCII COVURLUIULUI* 9l OîiîL FATAL S «A.XI BUTIKUL UREI MAMA PARTEA III. Bianca de Prestes XX. (Urmare) O decisiune. Ce 'oui pesâ In adevăr ? Averea mes nutilà în ocnele mele, s’o ia şi s’o npirțâscft ! Să ia şi să Imp­ărțâscâ atoritatea cu oara nu m*?! am ce ce... Sa domnescâ în locul meu i atesU crsa pe care o voi pârăs 1 1 u â» d pentru o altă locuință pe sSrei repaos nu mi '1 vor invidie, câci acea locuință va fi mormmtuî. Dar ceea ce nu voese, ceea ce nu voi voi nicio-datâ, pe cât timp o su­flare de vieţà va rămânea pe buzele mele, pe cât timp e scânteia de in­teligenţă îmi va anima sufletul, e ca să fie stăpâni unici, arbitri suverani a destinului şi fericirii Blancei mele adorate. Ce ar face e! din aceasta dulce şi scumpă copilă ? Ce ar face din fiica mea acea Diana ce trâdeazâ pe tatăl ei ? N»m avut deja proba? Diana se opune la fericirea Blancei, se opune cu o înderetnicie neînduplecată 1a căsătoria Blancei ca Raul .. Pentru ce ! Ia zădar am conjurat o sa’m­î spună căușele acestei inflexibile rige?!, n’am obținut nimic. Ei bine, în cele din urmă ce’m importă ? Diana nu recune?Cu drepturile mele sacre de părinte, calcă în picidre au­toritatea mea, uită ori­ce respect. Și nU voi călca pesta drepturile Diane! ! In ochii legii Diana este fiica. mea și nu e de­cât a mea. Eu singur voi dispune de viitorul Biancel. Dar trebue să mă grăbesc. Mâne pele ree vor intenj ee ! mâne poate Blenca va invoca în zâdar sprij­iui meu Asia ș}i suat stăpân încă ! Sosind 1» acest punct a qquiutu­s, a monolog generalul își 4 se pă er^ timp de a înlocui gândirea prin faptă Cu o voce dulce și desmierdntore 4ise : — Copila 5»ei. — Bou tată ? murmură juaa feta, rădiiând capul încântător sprijinit pănă în acel moment pe genunchii i bâtrînuitdl. — Ascultă, scumpă copilă, ascul­­tâ-^îe cu atențiune, câc­ am să’ț i vor­besc de lucruri grave... Blanc* f xâ ochii sol iiinp84? și pro­­fun4i în ochii D-lui di Presles, și’l întrebă cu curiositate : — De ce e vorba ?... — Da fericirea te» poate... Acesu fre sa, care nu oferi» în *­­parențA nic'-o senanificfere determinată, fu cu toate aceste îndată înțelesă de juna fe:â... Gâd­ ce întorsătură era să ia îairevorbirea cxî debuta ast-fel, și roși puțin: — Bun tată, 4’03 esi cu o voce » cărei timbru argentin era alterat de­­ emoțiune, te ssculi cu tdtă atenţiunea... — Și’mi vei riispunde fr^nc?... — Sîii bine eâ n’a m minţit nici-o d*tă .. şi afi»râ de aceste D-tea ţi-aşi ascunde ce­va?... Cu P-*e!e, bun '«ta, voi face mai mult de cât a vorbi

Next