Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)
1887-08-02 / nr. 3412
4 HI 1 aHnL XV. — Nr. * ii9 'ONAMENT pentru Rominit «>»*.,, to 6 luni ... io « pug. IV pr«miai rit »boiufilor »entra raiinatate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 « Abonaraemel te I In Galaţi la Ad- I instrațiunea ÿUru, In districte la loiurile postale. Redacțiunea : 15 str. Mare. | APARE 10 BANI EXEMPLARUL: DUMINECA, 2 AUGUST 18ST. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 baa . . • INSERTIUNI RECLAME • Sobam : 2 lei Repejirile se fac cu bat însemnat. Scrisori nefrancat* se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. IN TOAifc. QILELE DE LUCRU. [|| Administratiunea : 15, str. Maro. I A iu \ eâe» tdtias echrl ieiagî&nsc pag III fL Xel©g’X3i,322.a Serviciu! part. al »Vocii Covurluiulm* AGENȚIA HAVAS. LONDRA, 12 August. — limes crede că trebue sa se privesee situaunea generală sub o 4* fa^orabil»*, tei lor Salisbury c*re anunța că psa n’ar fi turburată anal »esta, scie jică mai mult de cât ceea ce spune. AGENŢIA LIBERA LONDRA, 11 August. — Preşeintele consiliului lord Salisbury, în’un discurs rostit , banchetul lordului major al cetaţei Londra, a devrat ca Anglia va evacua Egiptul lud aiesta ţară va fi la adapostul nei revoluţiuni interioare şi a atacurilor din afară. BELGRAD, 11 August. — Gen- 1,armii arestați sub inculparea de a i asasinat la Pirot pe D. Ilie Abramiovici, un bogat neguţitor de vite, casa pe locotenentul de gendarment: Bumei de h ii comis ei însuși a »sinelui. Se asigură ca Butrici arii ibriuii.Sii ca t»r ii «s^smat si o &iti deisaua *Ura de V. Aorsmovici. Ar JJi deeUr&t ca a lucrat sub ordinele Shțiel. Sub prefectul Pantelici, se iipe, ca ar fi făcut mărturisiri adăoood că este vorba de un asasinat politic comis suo înatîgațiunes automatei. Se pare ca s’ar fi descoperit » telegramă semnată de D» G»r. şaua, atunci preşedinte al consiliului, ;»re telegramă confirmă declaraţiuule subprefectului. Locotenentul Butrici şi sub-prefecul Pantelici sunt acum arestaţi. BELGRAD, 11 August. — In urma asasinatului politic de la Pozarevacî, prefectul Drobujk şi subprefectul Radublici au fost arestaţi. Circulă sgomotul că un a 1 treilea omor politic ar fi fot comis. PopuUţiunea sa gases ce într’o stare de viuă iritaţiune. ST. PETERSBURG, 11 August.— Gazeta Germana din St-Petersburg zice că aventura principelui Ferdinand ar putea să’i fie funestă, și sâ decidă Rusia să între în calea unei politice active. Nevoe Vremia crede că Rusia nu va ieși din reservarea, deoarece usurpatorul Coburgian nu va sta mult timp în Bulgaria. Garaschdanin 4*0© că se nefereaoâ D~gea de a face cel mai mic pas pentru sau contra aventurei principelui de Coburg, BERLIN, 12 August. — Principele de Bismark a sosit ieri pe neaşteptate şi a avut o întrevedere cu împăratul Wilhelm în privinţa afacerilor din Bulgaria. D. de Bismark va pleca mâine 1* Kissingen Îatrevederea sea cu corniţele Koncky nu va avea loc decât după ce principele își va termina cu rasea. BERLIN, 12 August. — Gazeta Germaniei de Nord păstrezi tăcerea în cestiunea bulgară. Se crede în general că Rusia nu va interveni. SOFIA, 12 August. — La Sofia se trag 101 tunuri. Stradale se umplu de lume care manifesteazâ o mare bucurie. Sa pregătește pentru astaseara mari iluminațiuni. SOFIA, 12 August. Prințul de Coburg a părăsit Vîdin mergând la Lom Palanca. SOFIA, 12 August. — Mâne va avut loc un Te-Deum, la Catedrala unde sunt convoiăte toate corpurile Sutului. RUSCIUK 12 August. — Principele Frdinand de Coburg a sosit aci la orele 1 și 10 m. Primire entusiastă. GALAJly 1 August 1887. Foile guvernamentale, ca toate ceh ce apera o causa rea, uită de «4* P* mâne ceea ce scriu, și în aceastâ uitude, semn că nu scriu din convingere, ci numai de mântuealâ, comit de la o zi la alta inconsecuențele cele mai frapante, cele mai colosale. Astă4i cu o perfidă compătimire, se prefac a se părea rea câ oposiţiunea nu e tare, unită, cu un program bine definit, spre a putea fi în sare să ia succesiunea colectivităţii de la guvern; a doua zi tângite de progresul ce fac în opiniunea publică ideile propagate de 4’*r©l© opoaiţîunil. idei pe cari naturalmente foile guvernamentale le represintă ca periculos pentru societate, şi îndemne pe paciniciî cetăţeni să lucreze din răsputeri la stîrpîrea lor, negreşit în modul de la Orfeu, din Turnu-Magurele, din Vâlcea, din Botoşani, din Dorohoia şi din Galeţi, de oarece nu e cu putinţă aimintreie, şi de oarece cetăţenii nu se arată dispuşi a asculta glisul de sirenă al corifeilor colectivişti nici a recunosce binefacerile guvernului actual, ci se îndeletnicesc a se lua numai după sfaturile periculoase a foilor oposiţiunii. Nu e di m care 4**rele colectiviste să nu se plângă de limbagiul volent al foilor oposiţiunii şi de atacurile lor contra colectiviştilor ; şi cu toate aceste polemicele oficioaselor nu sunt decât continue insulte contra membrilor dlor mai marcanţi al oposiţiunii ; şi ea sa noteze bina că acele insulte sunt cu atât mai condamnabile, cu cât vin în urma laudelor celor mai servile ce adresta aceloraşi membri pe când el susţineai! guvernul actuel Lăsăm la o parte ijiîniceîe epitete injurioase ce adresezâ unor bărbaţi ca D-nii Dim. Brătianu, G. Vernescu, Lăscar Cargiu, general Florescu, Dim. Giani, etc. Să luăm un articol recent al principalei foi guvernamentale, Voința Naţională, de la 24 iulie, şi să vedem cum trateza oposițiunea. Cităm ,întrebați pe oricare proprietar cu bun simț, pe orice comerciant cu judecată dreptâ, pe orice om de omeniă care’şi dă samă de situaţiune şi cunosce lumea de la noi, întrebaţii pe toţi de ce oposţiunea e atât de turbată, de ce agenţii ei fac atâte scandaluri, provoau atâte tulburări, aerin articole atât de fafurioase. »Rispunsul lor va fi : „Fiindcă nu le daţi slujbe ! noa ţi-le slujbe ! toţi aceşti lihniţi, la toţi aceşti paraponisiţi, la toate aceste lepădaturi ale societăţi,îşi mâne cu toţii voua stnga in cor : *— Partid ma! luminat şi mai patriot ca partidul liberal nu exisîâ ; guvern mai părintesc ca guvernul liberal nu e pe faţa pâmîntului ! sAfară de câteva ixcepţiuni, caii se pot numâra pa degete, şi încă nu vor rămânea multe degete de prisos, i hlemfeţi’i pe toţi de a rândul şi oferîţi-ie cui o prefectură, cui o supre- 1 ^Olici» „vocii COVURLUIULUI* 15 NĂPUSTEA SI DEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. i Partea ii . PROCESUL y XII (Urmare) t S 1 8Q^ imperiul acestei cugetări, J tegociantul era să întrebe pe omul ie la Bastida pentru ce nu’șl termi- I na butilia, [ ^Fu impedecat prin o sgomotosâ ie»Ibucnire de ris a lui Tartis. t — 4*ae miserabiluî, că ori ^ voi dispărea în un mod safUn altul, va fi tot periculos pentru D°te&. — Ce vrei să 4*cî ? 4*89 pegociantul încremenit. — Dacă cred că nu gâcesc la ce te gândești în acest moment ? — La ce ? — A me suprima ! Enrio Soulao tresări. Tartas reluă îndată : — Dar știi câ nu trebue să joc! acest joc cu Bibi. Bibi nu e comod, și când cine-va caută ă i face refl .. — Ei ! cine se gândeşte la acesta ? zise negociantul deconcertat. — Ajunge, înțeleg. Și spre a’ţi proba că nu ţin a’mi lăsa oasele aci, nu voi mai bea o picătură. Și Tartas depuse pe o burtă butilia ce ţinuse în mână. Enrio Soulao avu un gest de impaciență. Era furios că fusese atât de bine gâciî, și o mâniă surdă bubuia în el. — Să vedem, strigă el, nu putem petrece noaptea aci. Să sfârșim. — Nu vreati altceva, zise Tortes. — Ce vrei ? — Ți-am spus: bani pentru a fugi. — Ți-am plătit deja suma convenită. — Da, dar nu puteam prevedea ceea ce se întâmplă, și am să fiu silit a face cheitaeli neprev^ute. Apoi miserabilal adaose en un ton cam glnmeţ : — Afară de aceste ceea ce face pentru D-te»... Cine știe ce s’ar întâmpla dacă ași fi arestat ? Nu e cine va tot°d’&una stăpân pe limba sea... — Bine, întrerupse Enrio Soula. Cât îți trebue ? — Mi se pare că vr’o 4©c© mii de franci... -r Til voi da. Dar la rândul meu cer eâ faci ceea ci? »va să’ţî spun.j — Vorbesce î... Ştii bine că când sunt plătit., — Mai întâi, ori ce s’ar întâmpla nu £c6 cunosci... — înţeles... Ca aşi câştig» de a tQ târî cu mine ? Pe când, dacă »i fi liniştit, bine căsătorit, dacă ași ave* încă nevoe de oare-cari mici lucruri... — Poți compta tot-d’a-una pe mine dacă vei fi cuminte. — Nu e om mai cuminte de cât mine... Ve4i... ce’mi trebue pentru a trăi ? Nimic sta aproape nimic... Nu mănânc... Numai să pot avea pe fie care 4* (âte va absinturi... Numai să... Nigociantul I întrerupse» — Bun, bun... Ascultă mai bine recort‘.andăriunile mele. — Sunt numa i urechi. — Nu vei pleca până se va termina audiența de fână, până se vr