Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)
1887-09-12 / nr. 3444
ASUL XV. — Nr. 3.444. JoNAMRNT jenmt România 4un an ... 30 lei 6 luni ... io « » pag- I"v' Plaiul nt abonați.or cmru »traiu^1-6 un an . • . 34 ^e* 0 luni ... l7 * Abonaasatal *c ia Galați la Adlisuațiunea 4laiu" In districte ia bitiîle postale iRedacțiunea : 15 atr. Mare. '.i ' e i s gi ».aca. ..s Serviciul partal ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA LIBERA MADRID, 22 Septembrie..—D Mu- 11, ministrul afacerilor străine, a comunicat guvernului spaniol că nici o litere nu se opune la creare* unul posit de cărbuni şi a unei staţiuni iLvale pe litoralul turii Roşii. nSKA, 22 S pte^brie — Maneve*lt tu Tr»nsiiv*nia saut terminat*. Im* I «.rutul s’* das 1* Kta'useaborg. MUNICH, 22 Septembrie.— Címere * adoptat itgQa pnvuóre U unposi* t 1 »sepr» sdcoiuiuí. ViENA, 21 Septembrie. — Avchacele Caroi v* tncTge s* tacă o vilă regelui României ia boala. ■b -iiio,nu, ■ . i ViENA, 22 Septembre. — Sâmăia vilidre comtele Kainoky va tact. nre* de scuiâ îcaperatului «supr* vnevedtra sele cu principele de Bsgi»r.k la Friederuhsruhe. tu BANI KAEMFLAKUL. SAMBATA, 12 SEPTEMBRIE 188?. A N U N CI E linia petit Pagina IV: 40 feaiî , III : 80 » I N S E K I I U N I ji RECLAME Papina III : Sobcani La Cronica : 3 lei Lepcjirile se fac cu rabat însemnat. icrisori nebancat* se relusă — Articolele nepublicate nu st inapoMC. APAREl_N TOATE piLELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 15, 8tr. Maro. GALAȚI, 11 Septembrie 16S7 Soirile ce ne vin astăzi sunt do utura a atr*ge »tenț'unea corpului «ectoral asupra luptei ce’l așiâpta. După tot se veatesce, Camerele voi I convoc*te la 15 Octombrie, vor ura până la 15 Decembrie, și se vor t ?tu I y a atunci, pentru c» noueie ale$ n «a îo. epâ în 'ernâ, ta 15 Januare Ai* aiâod lucrurile, on-cine înte- 1 $0 însemnătatea acestui eveniment cadițunea va fi chemată, să sers'eascâ asupra soartei ce voesce a și I terne. Dacă alegerile se fac în ianuarie, fără indoie, ele urmeaza a se efectua cu actualele liste electorale. Așa dar fiecare localitate poate să scie cu precisiune corpul electoral cu care se va d* lupta. Este datoria mai mult de cât o?î când a capilor o:posițiuail să se concerteze îndată și sa ia masurile necesare da a face țara atentă asupr* iB80daaăt*ții luptei, cuca și a programei pe oare ea urmeaza & se da. Seriua ca in luptă nu vor fi diat doue tabere bm* distincte, de o parte g ivernamentalii, de altă p*rte oposiț'unea întreaga cu toate drapelele, cu toate nuanțele el. Elemente multe și valoroase nu lipsesc oposițiunii ; ceea ce inse îl lipaesce este o org^nisare sn&t solida, mal strînsă, și un avtat puternic ce trebue sa plece de la toţi capii el. Guvernamentalii pot sà temporisasse, pot chiar să se Isse greoi, câpî el cu înderatul lor mssale funcţionarilor şi aparatul administrativ, care la un moment dat se pune In mişcare ca un singur om, şi acţiunea poate începe, mal ales că experienţa nea arătat câ el nu fcu nici un scrupul și nu se d*a înderet de la nici un mijloc. Nu esti fot est-fel cu oposițiunea, c*re nu poate compta de cât pe ad-veratul devotament al atagetoruluî, pe iubirea și confieeț* sea. Pentru aceasta îus trebue din timp ca oposițiunea să fie org-'nis»ta la fie ce județ, să aibă comitetele ec-.e, reuniunile seîe dese şi asidue cu alege orh, sa combine acţiunea cu cea aici mare prudenţă şi să stabilescâ o comunitate continuă între fie-ce judeţ şi între centru. Comitetul central trebue ast-fel să fie pregătit şi organisat, încât la orice moment şi în ori-ce parte a ţereî s’ar cere concursul seâ moral să poîft face faţă trebuinţei. Când toate judeţele vor fi organi* uisate şi fie-care comitet în plină cunoscinţ* de situaţiune-4 localităţii sele, oposiţionea poate atunci să păşâscă la luptă cu încredere şi hotârîra. Timpul lucrării a sosit ; ori ce trftgănirl sunt pigubitore. \ A se vede« ultime jdrî telegrafice pag. III-------------------------------------------------------------— în curând vom avea plăcuta ocasiune a înregistra deplina reușită în cariera musicală ce’șl pregâteșce. Din part8*ne, urâm din inimă viitorii artiste române asemene reușită. Cronica locala. — Astă cer* la i ore p. m. este convocat consiliul toaiunal. —• Aatreprisa p^vagiului de 109,000 Ei p*re a întră în o nouă rasă. Este vorba de treceri de contracte de la o mână la alta. Vom reveni. — La lămuririle ce am cerut Concordiei să ne dea în privinţa articolului seu întitulat Să iâeghiăm, ne spune că nu e încă timpul oportun şi-l să mai aşteptăm. Fie şi aşa, dr numa să se ţină de cuvînt. — Naţiunea află şi înregistrăm şi noi cu plăcere că D-ra Natalia Ploenilă, fiica concetefenului nostru D. căpitan Grresnilă, absolventă cu mare distincţiune a conservatorului din Bucureşci, a depus cu succes filele aceste examenul de admitere în conservatorul din Viena pentru cursurile secundare de perfecţiune la piano, pe cari le va urma pe spesele sale. Fiiţă cu succesele dobândite de D-r. Piesnilă cât timp a urmat cursurile inera, suntem în drept a spera că pâ int@rl6xA — Cetim în Epoca : Archiducele Albrecht de Austria, fdd&i£rşâl și inspector general al armatei austro-ungare, unchiu mare al împeratului şi rege Fra nt-Josef I, este aşteptnt aai£ ș J! la S»u*ia, unde va fi oaspet de părechii regale române. Nu se stie cât timp A S I, și R. va rămânea k castelul Pileş, dar se crede că nu va pleca până Duminecă. — D loan Brătianu na venit ieri in capitală precum se crede». Nici D. Radu Mihai, care era aşteptat, nu s’a întors încă de la Costesci de cât &sera, — D. Constantin Nacu, ministrul finanţelor, a sosit în capitală, — SeJke cft D. Dr. Busch, ministrul plenipotenţiar al Germaniei în Bucureşci, a primit de la guvernul seh autorisaţiunea d’a usa de congediul ca are de câtva timp deja şi care fusese suspendat, şi că D se« va pleca în primele 4ile ale saptamânei viitoare. Aceasta s *r putea considera ca o dovada de înseninare a orizontului politic. — Se crede că D. Radu Mihai nu va relua în curând șirul peregrinațiunilor sale prin județe în scop de ilonda .VOCII COVURLUIULUI- N1PASTEA S-AXT SYOTAffiEM'DL hei logodnici PARTEA Iii. I* •*•*»$£ Á. i kJ : ti -ogodnica Condamnatului XV (irmare). Cai tr* de 3 splendidă și cât o iubia ! ^Brijuanul baut, cu inima topită de cor și dt5 tuncire, întinse dormind •țele 8|pre ea și o chierua. — Ariano, Ariana met, sulieiul viemele, tonsolcţiunea tuturor relir mele, vino să te văd, sâ’ţî vor* 10, sa te B.ring in braţele mele. Tocmai la «cel moment uşa celu» lei stârţiia în ţîţînele sels Lumina feimarului ce ţinea tata I^redia trăsese pe perete un cerc luminos, şi îa acel cerc Ariana se arăta cu totul înfăşurată în voluri negre, dar Edgar o recunoscu îndată după silueta sea, după acea siluetă ce rămăsese imprimată în spiritul seu. Scoase un strigăt și se sculă în pat. Nu’și putea crede ochii, își închipuia ca dormia încă și că visul său continua. Cu toate aceste aurise vocea lui tata Icemia (fu^odu’l : — Dormi, D-le de Cordouan ? Junele se sculă cu totul. Nu șoia ce să răspundă. Dormi* ei ? Era deștept ? Singur nu’și dade» bine seama Răspunse la întâmplare, sărind jos din pat, ~ No, no dorm, și cu tote aceate visez încă. Visez, nu e așa, câci nu escl D te» F«ră a răspunde, Ariana puse un deget pe buzele cele arătându’l pe piztor. El înţelese, înţelese că nu trebuia s’o întrebe dinaintea acelui om, dar înţelese în acelaşi timp că nu era jucăria unui vis, că ea în adever era acolo, şi inima mea se umplu de o bucuria intimă, de o bucuriă ce e imposibil de a exprima şi oare’l plana într’o minuta de toata eternitatea suferințelor méle. Ei, era ea ! Nu mai cuteza sa’i vorbeasca, să se mișce, sa vorbeascâ, de teama de a se tr&di, și tata Lremia vèitu bine că el causa jena celor doui înamorați Depuse felinarul pe scaunul de lemn ce servi» în aceiași timp de scaun și de mesa lui Edgar. — Aveți o jumătate ^de orâ, f J'8Q el ; peste o jumătate de orâ mă voi întoarce să iau pe D-na. Și se îndepărtă cu un aer glumeț, reînchise ușa, gândindu-se la acel dobitoc de M^riadeik ce conducea singur la acel pe care’l iubia pe aceea de care se credea iubit. Și ducendu-se, bravul om dădea din umere, unÿdud în acelaşi timp de naivitatea bărbaţilor şi de maliţia femeilor. Când păzitorul dispăru, cu acelaşi gest Edgar şi Ariana căttară unul în braţele altuia. — D-lea! D-tea! D}‘cere 1° junele, incapabil de a pronunţa alte cuvinte. Şi din partea sea juna feta, a cărei inimă bătea până a’i sdrobi păreți! peptulul, murmura fără a găsi și rea altă expresiune . 1