Vocea Covurluiului, septembrie 1887 (Anul 15, nr. 3435-3459)

1887-09-12 / nr. 3444

ASUL XV. — Nr. 3.444. JoNAMRNT jenmt România 4un an ... 30 lei 6 luni ... io « » pag- I"v' Plaiul nt abonați.or cmru »traiu^1-6 un an . • . 34 ^e* 0 luni ... l7 * Abonaasatal *c ia Galați la Ad­­lisuațiunea 4laiu" In districte ia biti­­île postale iRedacțiunea : 15 atr. Mare. '.i ' e i s gi ».aca. ..s Serviciul part­­al ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA LIBERA MADRID, 22 Septembrie..—D Mu- 11, ministrul afacerilor străine, a co­municat guvernului spaniol că nici­ o litere nu se opune la creare* unul posit de cărbuni şi a unei staţiuni iLvale pe litoralul tu­rii Roşii. nSKA, 22 S pte^brie — Maneve*lt tu Tr»nsiiv*nia saut terminat*. Im* I «.rutul s’* das 1* Kta'useaborg. MUNICH, 22 Septembrie.— Címere * adoptat itgQa pnvuóre U unposi* t 1 »sepr» sdcoiuiuí. ViENA, 21 Septembrie. — Avch­­acele Caroi v* tncTge s* tacă o vi­lă regelui României ia b­oala. ■b -iiio,nu­­, ■ . i ViENA, 22 Septembre. — Sâm­­ăia vilidre comtele Kain­oky va tact. nre* de scuiâ îcaperatului «supr* vn­­evedtra sele cu principele de Bsg­­i»r.k la Friederuhsruhe. tu BANI KAEMFLAKUL. SAMBATA, 12 SEPTEMBRIE 188?. A N U N CI E linia petit Pagina IV: 40 feaiî , III : 80 » I N S E K I I U N I ji RECLAME Papina III : Sobcani La Cronica : 3 lei Lepcjirile se fac cu rabat însemnat. i­crisori neb­ancat* se relusă — Artico­­lele nepublicate nu st inapoMC. APAREl_N TOATE piLELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 15, 8tr. Maro. GALAȚI, 11 Septembrie 16S7 Soirile ce ne vin astăzi sunt do utura a atr*ge »tenț'unea corpului «ectoral asupra luptei ce’l așiâpta. După tot se veatesce, Camerele voi I convoc*te la 15 Octombrie, vor ura până la 15 Decembrie, și se vor t ?tu I y a atunci, pentru c» noueie ale­­$ n «a îo. epâ în 'ernâ, ta 15 Januare Ai* aiâod lucrurile, on-cine înte- 1 $0 însemnătatea acestui eveniment cad­­iț­unea va fi chemată, să se­­rs'eascâ asupra soartei ce voesce a și I terne. Dacă alegerile se fac în ianuarie, fără indoie, ele urmeaza a se efectua cu actualele liste electorale. Așa dar fie­care localitate poate să scie cu pre­­cisiune corpul electoral cu care se va d* lupta. Este datoria mai mult de cât o?î când a capilor o:posițiuail să se con­certeze îndată și sa ia masurile ne­cesare da a face țara atentă asupr* iB80daaăt*ții luptei, cuca și a progra­mei pe oare ea urmeaza & se da. S­­eriua ca in luptă nu vor fi di­at doue tabere bm* distincte, de o parte g ivernamentalii, de altă p*rte oposiț'unea întreaga cu toate drapelele, cu toate nuanțele el. Elemente multe și valoroase nu lipsesc oposițiunii ; ceea ce inse îl lipaesce este o org^nisare sn&t solida, mal strînsă, și un avtat puternic ce trebue sa plece de la toţi capii el. Guvernamentalii pot sà temporisasse, pot chiar să se Isse greoi, câpî el cu înderatul lor mssale funcţionarilor şi aparatul administrativ, care la un moment dat se pune In mişcare ca un singur om, şi acţiunea poate începe, mal ales că experienţa nea arătat câ el nu fcu nici un scrupul și nu se d*a înderet de la nici un mijloc. Nu esti fot est-fel cu oposițiunea, c*re nu poate compta de cât pe ad-veratul de­votament al atagetoruluî, pe iubirea și confiee­ț* sea. Pentru aceasta îus trebue din timp ca oposițiunea să fie org-'nis»ta la fie ce județ, să aibă co­­mitetele ec-.e, reuniunile seîe dese şi asidue cu alege orh, sa combine ac­ţiunea cu cea aici mare prudenţă şi să stabilescâ o comunitate continuă între fie-ce judeţ şi între centru. Comitetul central trebue ast-fel să fie pregătit şi organisat, în­cât la ori­ce moment şi în ori-ce parte a ţereî s’ar cere concursul seâ moral să poîft face faţă trebuinţei. Când toate judeţele vor fi organi* uisate şi fie-care comitet în plină cu­noscinţ* de situaţiune-4 localităţii sele, oposiţionea poate atunci să păşâscă la luptă cu încredere şi hotârîra. Tim­pul lucrării a sosit ; ori ce trftgănirl sunt pigubitore.­­ \ A se vede« ultime jd­rî telegrafice pag. III­-------------------------------------------------------------— în curând vom avea plăcuta ocasiune a înregistra deplina reușită în cariera musicală ce’șl pregâteșce. Din part8*ne, urâm din inimă vii­­torii artiste române asemene reușită. Cronica locala. — Astă cer* la i ore p. m. este convocat consiliul toaiunal. —• Aatreprisa p^vagiului de 109,000 Ei p*re a întră în o nouă rasă. Este vorba de treceri de contracte de la o mână la alta. Vom reveni. — La lămuririle ce am cerut Con­cordiei să ne dea în privinţa artico­­lului seu întitulat Să iâeghiăm, ne spune că nu e încă timpul oportun şi-l să mai aşteptăm. Fie şi aşa, d­r numa să se ţină de cuvînt. — Naţiunea află şi înregistrăm şi noi cu plăcere că D-ra Natalia Ploe­­nilă, fiica concetefenului nostru D. căpitan G­rresnilă, absolventă cu mare distincţiune a conservatorului din Bucureşci, a depus cu succes fi­lele aceste examenul de admitere în conservatorul din Viena pentru cur­­surile secundare de perfecţiune la piano, pe cari le va urma pe spesele sale. Fiiţă cu succesele dobândite de D-r. Piesnilă cât timp a urmat cursurile in­­era, suntem în drept a spera că pâ int@rl6xA — Cetim în Epoca : Archiducele Albrecht de Austria, fdd&i£rşâl și inspector general al ar­matei austro-ungare, unchiu mare al împeratului şi rege Fra nt-Josef I, este aşteptnt aai£ ș J! la S»u*ia, unde va fi oaspet de părechii regale române. Nu se stie cât timp A S I, și R. va ră­mânea k castelul Pi­leş, dar se crede că nu va pleca până Duminecă. — D loan Brătianu na venit ieri in capitală precum se crede». Nici D. R­adu Mihai, care era aşteptat, nu s’a întors încă de la Costesci de cât &­­sera, — D. Constantin Nacu, ministrul finanţelor, a sosit în capitală, — Se­­Jke cft D. Dr. Busch, mi­nistrul plenipotenţiar al Germaniei în Bucureşci, a primit de la guvernul seh autorisaţiunea d’a usa de conge­­diul ca are de cât­va timp deja şi care fusese suspendat, şi că D­ se« va pleca în primele 4ile ale saptamânei viitoare. Aceasta s *r putea considera ca o dovada de înseninare a orizontului politic. — Se crede că D. Radu Mihai nu va relua în curând șirul peregrina­­țiunilor sale prin județe în scop de ilon­d­a .VOCII COVURLUIULUI- N1PASTEA S-A­XT SYOTAffiEM'DL hei logodnici PARTEA Iii. I* •*•*»$£ Á. i kJ : ti -ogodnica Condamnatului XV (irmare). Cai tr* de 3 splendidă și cât o iubia ! ^Brijuanul baut, cu inima topită de cor și dt5 tuncire, întinse dormind •țele 8|pre ea și o chierua. — Ariano, Ariana met, sulieiul vie­­mele, tonsolcţiunea tuturor reli­­r mele, vino să te văd, sâ’ţî vor* 10, sa te B.ring in braţele mele. Tocmai la «cel moment uşa celu» lei stârţiia în ţîţînele sels Lumina fe­­imarului ce ţinea tata I^red­ia trăsese pe perete un cerc luminos, şi îa acel cerc Ariana se arăta cu totul înfăşurată în voluri negre, dar Edgar o recu­noscu îndată după silueta sea, după acea siluetă ce rămăsese imprimată în spiritul seu. Scoase un strigăt și se sculă în pat. Nu’și putea crede ochii, își închipuia ca dormia încă și că visul său con­tinua. Cu toate aceste aurise vocea lui tata Ic­em­ia (fu^odu’l : — Dormi, D-le de Cordouan ? Junele se sculă cu totul. Nu șoia ce să răspundă. Dormi* ei ? Era deștept ? Singur nu’și dade» bine seama Răspunse la întâmplare, sărind jos din pat, ~ No, no dorm, și cu tote aceate visez încă. Visez, nu e așa, câci nu escl D te» F«ră a răspunde, Ariana puse un deget pe buzele cele arătându’l pe piz­tor. El înţelese, înţelese că nu trebuia s’o întrebe dinaintea acelui om, dar înţelese în acelaşi timp că nu era ju­căria unui vis, că ea în adever era acolo, şi inima mea se umplu de o bucuria intim­ă, de o bucuriă ce e imposibil de a exprima şi oare’l pla­na într’o minuta de toata eternitatea suferințelor méle. E­i, era ea ! Nu mai cuteza sa’i vorbeasca, să se mișce, sa vorbeascâ, de teama de a se tr&di, și tata Lremia vèitu bine că el causa jena celor doui înamorați Depuse felinarul pe scaunul de lemn ce servi» în aceiași timp de scaun și de mesa lui Edgar. — Aveți o jumătate ^de orâ, f J'8Q el ; peste o jumătate de orâ mă voi întoarce să iau pe D-na. Și se îndepărtă cu un aer glumeț, reînchise ușa, gândindu-se la acel do­bitoc de M^riadeik ce conducea sin­gur la acel pe care’l iubia pe aceea de care se credea iubit. Și ducendu-se, bravul om dădea din umere, un­ÿdud în acelaşi timp de naivitatea bărbaţilor şi de maliţia fe­meilor. Când păzitorul di­spăru, cu acelaşi gest Edgar şi Ariana căttară unul în braţele altuia. — D-lea! D-tea! D}‘cere 1° junele, incapabil de a pronunţa alte cuvinte. Şi din partea sea juna feta, a că­rei inimă bătea până a’i sdrobi păre­ți! peptulul, murmura fără a găsi și rea altă expresiune . 1

Next