Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-18 / nr. 3475
ANUL XV. - Nr. 475. aboname nt pentru Romania Pe un an . . . 20 lei • 6 luni ... 10 ■ VeST pap. IV premiul oferit abonaţilor pentru striinante Pe un an ... 34 Ie* , 6 luni ... 17 * Abonamente! se fac Instalaţi la Ad• .nisuajiunea Siaruut, in uiitncie la biuoanie postale. IO SAN! EXEMPLAriuL. DUMINECA, 18 OCTOMBRIE 1887. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 . INSERTIUNi ti RECLAMt Fa gini III So baut L» * Ionica : 2 lei f.el cuirile se uc eu ra lat însemnat. . Scrisori nebanca:* se rmu'à. — Articolele nepublicate nu »e înajoesc. APARE IN TOATE piLfcLE DE LUCRU- | Administraţiunea : 15, str. Mare Redacţiunea : 15 atr.^Mare — rrTuii ———aaa—pi m■ - — — J____________________ ’ rP,wf1 «M1 . A se vedea ultime getfi telegrafice pag. IIi. X’©i3grxsim.lai SerTfolul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BELGRAD, 28 Octombrie. — Guvernul face să se desmintă șcirile pri* vitoare la nișce pretinsa adunături de «migrați bulgar! pe granița tebesca. Puținii emigrați ce se găsiatt în Serbia »a pftrăsit teritoriul ver* trecută. LONDRA, 28 Octombrie. — Daily News sflA că republica Argentina » încredințat unul sindicat german con* truirea drumurilor de ter, BERLIN, 28 Octombrie. — împăratul a renunțat sft ia parte la vîneitorile ce se vor face la Hubertusstok AGENȚIA LIBEEA PARIS, 28 Octombrie. — Corni* liunea budgtura a aprobat proiectul [presentat de cabinet pentru conversiunea datorii 8%; cu toate aceste e.. . redus de la patru la un milion erelitul cerut de D. Rouvier pentru cheluelile operațiunii. MADRID, 28 Octombrie. — Un acendA a d'Etrus satul Cadrisio In trovincia Pampeluna. Nu este de înregistrat nici-un ancient de persoane. VTENA, 38 Octombrie. — Delegeriile au deschis şedinţele lor. Comtele Reverter« « fost «ies pre- I dinte »» delegaţiunii austriace. S’a procedat la alegerea membrilor misiunii budgetare. BERLIN, 28 Octombrie. — Proiec- 1 de lege care portft augmentarea tfx^lor asupra grâului în Germania conţine o excepţiune pentru grâurile venind din Austria. Legea va lovi grâurile ruseşcî. SOFIA, 28 Octombrie.— O daputațiune a armatei a remis principele Ferdinand marele cordon al Ordinului militar. GALAȚI, 17 Octombrie 1387 Astăzi nu mai e îndoielâ pentru nimeni că Corpurile legiuitore nu vor fi convocate decât în sesiune ordinară la 15 Noiembrie. Timpul dar al luptei parlamentare se apropie Aceasta e ultima sesiune din viaţa constituţională a actualei legislaturi. E probabil că ultima sea sesiune va fi furtunosă. Xera a înregistrat atâte fapte de violenţă şi arbitrar, atâte nedreptăţi, în intervalul închiderii Adunărilor, încât de sigur că o seria de interpelări vor pune înaintea coroanei şi a cereî adevărata situaţiune sub care stau lucrurile şi vor lumina pe deplin Parlamentul şi opiniunea public asupra violărilor de legi ce s’au sei vărşit. In ţără deja a început o mişcare mai seriosă, la Bucureşci ca şi la Iaşi, la Severin ca şi la Botoşani, oposiţiunea se stringe şi se organiseaza. In Brăila, în Bacău, la Călăraşi şi Vâlcea, pretutindene se văd semne, se văd organe noue aparând, cari toate manifestă dorinţa de acţiune în vederea viitoarelor alegeri. Este clar cert că lupta va fi serioasă, nu vor mai fi absțineri regretabile ca în luptele anterioare, ci toate partidele vor lupta pe tărâmul deschis de Constituțiune spre aşi expune ideile și a cere încrederea sufragielor cetățenilor. Mijlocul care va combina toate forţele oposiţiunii în o singură direcţiune ce va găsi când hotârire şi abnegaţiune s a pus şi se va pune de toate părţile. Deja nedreptăţile strigatoare ce s au făcut cu Vâlcenii şi Gălăţenii au deşteptat totă simţirea ţereî, toate organele independente din capitală şi judeţe au vestejit aceste pasiuni sălbatice de persecuţiune, şi un avînt nou de energia a deschis în toate sufletele oneste ale naţiunii durerile suferite de Gălăţeni. Toţi astăzi se adună, se sfătuesc şi se combină în ce mod se poate pune capăt atâtor nedreptăţi. E un semn îmbucurător, e un semn că conşciinţa publică se deşteptă şi simţimîntul solidarităţii strînge şi unesce pe toţi câţi sufer aceleşî dureri comune. »■ ■ r' ixa iMnwi t TZxoxi Ica, lcoa.Xsi — In urma votului ce » d*t ca«? “a rAstră, de comerţ df a interveni fi?in un memoriu adresat guvernului _/X ' rotirea liniei ferate G*Lt - Bârlad, 88104* biuroul camerei a îhtimat pe toţi D nii deputaţi şi senatori ai judeţului spre a se înţelege în privinţa acestui memoriu — Seriea pe care am dat’o despre înlocuirea D-lui Sarăţeanu, procurorul general al Curţii de apel din Galaţi circulă și în Bucurescî, câuî Lupta d. »41 0 a* ca ce va s’gar. — Aflăm că în ședința de astutf a consiliului judefen se va trata cesiunea liniei ferate G»Dt -Bârlad. — Duminecă 18 curent, în ad» Al zir, V. Ionescu va da o represenUţ’une foarte variată. IAR 0 DESMINTIRE — Goli ta în Națiunea : Gând cu diueste» D-lui Lascar G«tsrg’u la Sinai», confraţii noştri don Lupta, într un scop ps care nu l’aui putut înţelege, au publicat, sub titlul de Destăinuiri, mal vuulfco fapte şi îmîvinte ambiile D-lui Dim. Brătianu. An dispiiuţit ătunci ca noi X4cte »* cele premisa destăinuri, cari er^u di aUura a induce în eroie opiniunea publică asupra relaţiunilor existente între şefii oposiţiunii. In N-rul suu de la lb 16 Octombrie, 4**rul Lupta, ne putând da sigur Srt’şi stăpânâseA pasiune» ce ar f3 pentru nout&fi% a publicat o pretinsă • oavorbire ce ar fi avut la G.beţi D. George Vernescu cu D uii G. Mirmescu, G. Robescu şi Rusu, atribuind acestor din urmă mai multe cuvinte aspre la adresa şefilor oporţiunii în general, »iar D-lui George Vernescu are cfcri cuvine de scusă, penru sine şi de învinuire în contra D-lui Dumitru Brătianu. De astă dată desminţire» confraţilor de la Lupta le este dată chiar de către Da nii Mhailescu, Robescu şi Rusu. Iată o telegrama ce primim de U »ceşti membri *! oposiţiunii din Galaţi , Ciurului Naţiunea „Cele scrise de Lupta în nucoerul de 1» 10 eurent, euj titlul Noutăţi, avut cu totul ascxrute, N.mona din 7 PARTEA V. CONTRACTUL 107 pMENTUL ml LOGODNICE II. (Urmare) — Du-te lâ nu’l râpesc nici-un n aut de fericire ! Te grAbetd, mergi ! 1 înUUnesoe. Ariana își frângea mânele. — Cât eșoi de nedrept! strigă ea. — E«te de prisos,fise Edgar, sa taai^silesd a mc amăgi. Șe d totul... . iric Soulao eite aici. AstA berA stalalezi contractul de cABAtori#.«. Pe«' tru ssta am venit... pentru aceasta nu «jj’am dat înapoi dinaintea nici-uuu pencol. Am voit să te văd pentru ce» de pe urmă a i înainte de a muri. — A muri ! (Jiae îngrozita D-s0ra de Miilangts. — Nu aperi, nu este așa, ea voi mai trăi după o aat fel de durere ? — Edgar, asculta-md ! se ruga Díjora de Millanges. Dar Edgar n’au^ia nimic* Era cu totul sub înfluența gândirilor ce 1 turmentaserâ pe când rămăsese singur In cameră, la câțiva pași de salonul splendid iluminat pentru rivalul seu... Era cu totul sub stăpânirea tunel, a gelosiei bele. Urmă dar . — M ai abandonat și D tea, Ariano. — Eu ! strigă D-sOra de Millanges. — Me credÿi culpabil, cum m6 cred toți. — Eu! eu! — DupA promisiunile ce ml a f Ucut ? D-,era de Milanges contempla pe june, pe acela pe care i iubia, cu o spaimA din ce în ce mal mare. Nu’i mai recunoscea. — Dar ți-a perdut mintea, Edgar Linișiîespe-te ! Să te îndonesci de credința mea !. — De oarece te văd înaintea ochitor mei într’o galeala de bal, așteptându 1 ! — DacA ai șei .. suspină Ariana., — Ai fi putut cel puțin să mă scutesci de aceastA cruda durere. Ariana apucă mâna amicului sta — Edgar, repetă ea, ascultă-mâ ! Iți jur cA te înșeli, cA ne judeci rea ! — Nu astA searA se scumeazà contractul? Nu te ai imbrAcst pentru aleasia ceremonia? se curmărăciune tinerul. — Da, este 'adeverat, aparențele sunt în contra me»; dar când tel »fl*. . — Ea este Rveaua »lât» credința în D-te* ! Eu care sperasem atât de mult cA vel râsnâne» pentru tot-d’»una a oue», că nu vel cred nici odttâ acea acuss.țmne infamă ! — Dar nici n’o cred, Edgtr, niil- 0 dată ! (Jse Díjera de Millanges cu emoțiune. Dar ți-»m rămas credinciosd, dar te iubesc mai mult da cât or!*câcd ! Junele avu o tresărire bruscă. — Mă iubescl ? — Dacă te iubesc ! — Nu m’ai părăsit ? nu m'ai uitat ? — Să te uit ! .. M’^sî fi introdus oare în inch'eere să ta veci, pentru a’il reinoui jurămintele, dacă trebuia să te uit ? — Atunci a ceastA serată, «cest cqentr»ct?