Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)

1887-10-18 / nr. 3475

ANUL XV. - Nr. 475. aboname nt pentru Romania Pe un an . . . 20 lei • 6 luni ... 10 ■ VeST pap. IV premiul oferit abonaţilor pentru striinante Pe un an ... 34 Ie* , 6 luni ... 17 * Abonamente! se fac In­stalaţi la Ad­• .nisuajiunea Siaru­ut, in uiitncie la biu­­oanie postale. IO SAN! EXEMPLAriuL. DUMINECA, 18 OCTOMBRIE 1887. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 . INSERTIUNi ti RECLAMt Fa gini III So baut L» * Ionica : 2 lei f.el cuirile se uc eu ra l­at însemnat. . Scrisori neb­anca:* se rmu'à. — Artico­lele nepublicate nu »e înajoesc. APARE IN TOATE piLfcLE DE LUCRU- | Administraţiunea : 15, str. Mare Redacţiunea : 15 atr.^Mare — rrTuii ———aaa—pi m■ - — — J____________________ ’ rP­,wf1 «M1 . A se vedea ultime getfi telegrafice pag. IIi. X’©i3grxsim.lai SerTfolul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BELGRAD, 28 Octombrie. — Gu­vernul face să se desmintă șcirile pri* vitoare la nișce pretinsa adunături de «migrați bulgar! pe granița te­besca. Puținii emigrați ce se găsiatt în Ser­­bia »a pftrăsit teritoriul ver* trecută. LONDRA, 28 Octombrie. — Daily News sflA că republica Argentina » încredințat unul sindicat german con* truirea drumurilor de ter, BERLIN, 28 Octombrie. — împă­ratul a renunțat sft ia parte la vîne­­itorile ce se vor face la Hubertussto­k AGENȚIA LIBEEA PARIS, 28 Octombrie. — Corni* liunea budgtura a aprobat proiectul [presentat de cabinet pentru conver­siunea datorii 8%; cu toate aceste e.. . redus de la patru la un milion ere­­litul cerut de D. Rouvier pentru chel­­uelile operațiunii. MADRID, 28 Octombrie. — Un acendA a d'Etrus satul Cadrisio In trovincia Pampeluna. Nu este de înregistrat nici-un anci­ent de persoane. VTENA, 38 Octombrie. — Delege­­riile au deschis şedinţele lor. Comtele Reverter« « fost «ies pre- I dinte »» delegaţiunii austriace. S’a procedat la alegerea membrilor misiunii budgetare. BERLIN, 28 Octombrie. — Proiec- 1 de lege care portft augmentarea tfx^lor asupra grâului în Germania conţine o excepţiune pentru grâurile venind din Austria. Legea va lovi grâurile ruseşcî. SOFIA, 28 Octombrie.— O daput­ațiune a armatei a remis principele Ferdinand marele cordon al Ordinu­lui militar. GALAȚI, 17 Octombrie 1387 Astăz­i nu mai e îndoielâ pentru nimeni că Corpurile legiuitore nu vor fi convocate de­cât în sesiune ordinară la 15 Noiembrie. Timpul dar al luptei parlamentare se apropie Aceasta e ultima sesiune din viaţa constituţională a actualei legislaturi. E probabil că ultima sea sesiune va fi furtunosă. Xera a înregistrat atâte fapte de violenţă şi arbitrar, atâte nedreptăţi, în intervalul închiderii Adunărilor, în­cât de sigur că o seria de interpe­lări vor pune înaintea coroanei şi a cereî adevărata situaţiune sub care stau lucrurile şi vor lumina pe de­plin Parlamentul şi opiniunea public asupra violărilor de legi ce s’au sei vărşit. In ţără deja a început o miş­care mai seriosă, la Bucureşci ca şi la Iaşi, la Severin ca şi la Botoşani, oposiţiunea se stringe şi se organi­­seaza. In Brăila, în Bacău, la Călăraşi şi Vâlcea, pretutindene se văd semne, se văd organe noue aparând, cari toate manifestă dorinţa de acţiune în vederea viitoarelor alegeri. Este clar cert că lupta va fi se­­rioasă, nu vor mai fi absțineri regre­tabile ca în luptele anterioare, ci toate partidele vor lupta pe tărâmul deschis de Constituțiune spre aşi expune ideile și a cere încrederea sufragie­­lor cetățenilor. Mijlocul care va com­bina toate forţele oposiţiunii în o sin­gură direcţiune ce va găsi când h­o­­târire şi abnegaţiune s a pus şi se va pune de toate părţile. Deja ne­dreptăţile strigatoare ce s au făcut cu Vâlcenii şi Gălăţenii au deşteptat totă simţirea ţereî, toate organele indepen­dente din capitală şi judeţe au ves­tejit aceste pasiuni sălbatice de per­­secuţiune, şi un avînt nou de ener­gia a deschis în toate sufletele oneste ale naţiunii durerile suferite de Gă­­lăţeni. Toţi astăzi se adună, se sfă­­tuesc şi se combină în ce mod se poate pune capăt atâtor nedreptăţi. E un semn îmbucurător, e un semn că conşciinţa publică se deşteptă şi sim­­ţimîntul solidarităţii strînge şi unesce pe toţi câţi sufer aceleşî dureri co­mune. »■ ■ r' ixa iMnwi t­ TZxoxi Ica, lcoa.Xsi — In urma votului ce » d*t ca­­«?­ “a rAstră, de comerţ df a interveni fi?in un memoriu adresat guvernului _/X ' rotirea liniei ferate G*Lt - Bârlad, 88104* biuroul camerei a î­hti­mat pe toţi D nii deputaţi şi se­natori ai judeţului spre a se înţelege în privinţa acestui memoriu — Seriea pe care am dat’o despre înlocuirea D-lui Sarăţeanu, procurorul general al Curţii de apel din Galaţi circulă și în Bucurescî, câuî Lupta d. »41 0 a* ca ce va s’gar. — Aflăm că în ședința de astutf a consiliului judefen se va trata ces­iunea liniei ferate G»Dt -Bârlad. — Duminecă 18 curent, în ad» Al­ zir, V. Ione­scu va da o repre­­senUţ’une foarte variată. IAR 0 DESMIN­TIRE — Goli ta în Națiunea : Gând cu diueste» D-lui Lascar G«­­tsrg’u la Sinai», confraţii noştri do­n Lupta, într un s­cop ps care nu l’aui putut înţelege, au publicat, sub titlul de Destăinuiri, mal vuulfco fapte şi îmî­­vinte am­biile D-lui Dim. Brătianu. An dispiiuţit ătunci ca noi X4cte »* cele premisa destăinuri, cari er^u di aUura a induce în eroie opiniunea publică asupra relaţiunilor existente între şefii oposiţiunii. In N-rul suu de la lb 16 Oc­tombrie, 4**rul Lupta, ne putând da sigur Srt’şi stăpânâseA pasiune» ce ar f3 pentru nout&fi% a publicat o pretinsă • oavorbire ce ar fi avut la G.beţi D. George Vernescu cu D uii G. Mi­­rmescu, G. Robescu şi Rusu, atribu­­ind acestor din urmă mai multe cu­vinte aspre la adresa şefilor opor­ţi­­unii în general, »iar D-lui George Vernescu are­ cfcri cuvin­e de scusă, pen­­ru sine şi de învinuire în contra D-lui Dumitru Brătianu. De astă dată desminţire» confraţi­lor de la Lupta le este dată chiar de către Da nii M­hailescu, Robescu şi R­usu. Iată o telegrama ce primim de U »ceşti membri *! oposiţiunii din Ga­­laţi , Ciurului Naţiunea „Cele scrise de Lupta în nucoerul de 1» 10 eurent, euj titlul Noutăţi, avut cu totul ascxrute, N.mona din 7 PARTEA V. CONTRACTUL 107 pMENTUL ml LOGODNICE II. (Urmare) — Du-te l­­â nu’l râpesc nici-un n aut de fericire ! Te grAbetd, mergi ! 1 înUUnesoe. Ariana își frângea mânele. — Cât eșoi de nedrept! strigă ea. — E«te de prisos,­­fise Edgar, sa taai^silesd­ a mc amăgi. Șe d totul... . iric Soulao eite aici. AstA berA sta­lalezi contractul de cABAtori#.«. Pe«' tru ssta am venit... pentru aceasta nu «jj’am dat înapoi dinaintea nici-uuu pencol. Am voit să te văd pentru ce» de pe urmă a i înainte de a muri. — A muri ! (Jiae îngrozita D-s0ra de Miilangts. — Nu aperi, nu este așa, ea voi mai trăi după o aat fel de durere ? — Edgar, asculta-md ! se ruga D­íjora de Millanges. Dar Edgar n’au^ia nimic* Era cu totul sub înfluența gândi­rilor ce 1 turmentaserâ pe când rămă­sese singur In cameră, la câțiva pași de salonul splendid iluminat pentru rivalul seu... Era cu totul sub stăpâ­nirea tunel, a gelosiei bele. Urmă dar . — M ai abandonat și D tea, Ariano. — Eu ! strigă D-sOra de Millanges. — Me credÿi culpabil, cum m6 cred toți. — Eu! eu! — DupA promisiunile ce ml a f Ucut ? D-,era de Milanges contempla pe june, pe acela pe care i iubia, cu o spaimA din ce în ce mal mare. Nu’i mai recunoscea. — Dar ți-a­ perdut mintea, Edgar Linișiîespe-te ! Să te îndonesci de cre­dința mea !. — De oare­ce te văd înaintea ochi­­tor mei într’o galeala de bal, aștep­­tându 1 ! — DacA ai șei .. suspină Ariana., — Ai fi putut cel puțin să mă scutesci de aceastA cruda durere. Ariana apucă mâna amicului sta — Edgar, repetă ea, ascultă-mâ ! Iți jur cA te înșeli, cA n­e judeci rea ! — Nu astA searA se scum­eazà con­tractul? Nu te ai imbrAcst pentru a­­leasia ceremonia? se cu­rmărăciune tinerul. — Da, este 'adeverat, aparențele sunt în contra me»; dar când tel »fl*. . — Ea este Rveaua »lât» credința în D-te* ! Eu care sperasem atât de mult cA vel râsnâne» pentru tot-d’»­­una a oue», că nu vel cred­­ nici o­­dttâ acea acuss.țmne infamă ! — Dar nici n’o cred, Edgtr, niil- 0 dată ! (Jse Díjera de Millanges cu emoțiune. Dar ți-»m rămas credin­ciosd, dar te iubesc mai mult da cât or!*câcd ! Junele avu o tresărire bruscă. — Mă iubescl ? — Dacă te iubesc ! — Nu m’ai părăsit ? nu m'ai uitat ? — Să te uit ! .. M’^sî fi introdus oare în inch'eere să ta veci, pentru a’il reinoui jurămintele, dacă trebuia să te uit ? — Atunci a ceastA serată, «cest cqen­tr»ct?

Next