Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-08 / nr. 3492
— Li tjcaU secundari de fete antreprenorul reparațiunilor nici pini acum n’a pas brusci li usiți n’a fient nişpe giamuri la clasa I, așa ci nu se poate face foc, iar copilele tremuri în clasi pe irigat actual, expuse a contracta cine știe ce bele. — Luni se termini romanul ce publicim în foliolă, după care vom începe publicarea unui nou şi forte dramatic roman, sub titlul de Mamele rivale Lectorii noştri, cari scut îngrijirea ce punem în alegerea romanelor ce publicim, suntem convinţî ci vor fi atraşi de început de vinele peripeţii a noului roman. VOCEA COVURLUIULUI O^GgaJLosi IrLt^xlercei. — Cetim în Epoca : In ultimele lor întruniri diferitele comitete ale opoaţiunii unite au lucrat cu"multft activitate, şi suntea fericiţi a anunţa ci rotsurile cari s’au luat şi deciziunile votate ne daţi cele mal temeinice speranţe pentru viitor Nu putem d’ocam-datft destăinui de cit aceste bune gimpresiuni şi a afirma cu încredere amicilor noştri oft organisatiunea oposiţiunii unite se alcfttuesce într’un nod practic, d’ocam-datft în capitals, şi se va lăţi în curând şi prin districte. Adrsiuui din partea unor personalitftţt marcante în cari p&nft acum se retrftseserft din viaţa ipolitică, întăresc 4 lorc rândurile oposiţiunii şi aduo în luptft o ardere nouă. Putem de acum anunţa cft întrunirile,publice vor reîncepe în curând, cft capii oposiţiunii şi pleiada oratorilor noştri vor cutreiera districtele pentru a mişca opiuiunea publioft şi a’l arftta terenul pe care trebue combfttutft şi învinsă colectivitatea D-lui Brfttiann. Slăbiciunea colectivităţii este atât de mare, In cât noi credemccft, îndată ce o acţiune seriosft va începe, ea va fi sdruncinatf, şi cft ne vom mira noi Înşine odatft când ne vom da semift cu câtft uşurinţa pretinsul colos va fi fost sfftrâmat. — Unt din cestiunile de car! consiliul miniştrilor s’e ocupat mal mult In ultimele sele şedinţe, este aceea a reluării negociaţiunilor pentru Incheiarea convenţiuniî de comerţ cu Austro Ungaria. Guvernul austro-ungar a cerut, pare-se, guvernului nostru sft arftte curând şi Iftmurit intenţia înile saie în privinţa restabilirii relaţiunilor comerciale convenţionale între ambele State, şi acesta încarcă cu desăvârşire pe D. Ioan Brfttianu. Pe cât seim, nici o hotftrîre n’a fost încă luată. — Ragele a luat măsuri ca sft priroescft de trtl ori In fie-care 41 sciri directe d^spre sănătatea prențulul moștenitor al Germaniei. Osebit toate depeșele în aceasta privință cari sosesc ■Kü trec în transit, orl-cul arii adresate ele, sunt comunicate M*jestății Sale. Se scie cft M S, ăre o deosebită dragoste, apren« un cult, pentru prințul Frederic-Wilhelm. — Putem asigura cft scirea dată de unii confrați despre intențiunea D-lui loan Câmpineanu da părăsi sarcina.d* primar al capitalei, pentru a se duce sft petrecft sua! mult tirup la străinătate, este neîntemeiată. D. Cftmpmeaua, care se simte cu desăvârşire însftuătoşat, îş! propune din contra sft se ocupe sa« de »proape ca oricând de afacerile oraşului. Şi chiar dacă, spune D-se», starea sănătăţi, redevenind rea, va necesita o cftletcnft in străinătate, 8reatft căldiortft o va face în virtutea unui concediu ce va lua, dar demisiunea nu și va da-o . Ni se spune cft în ședința de ieri a consiliului miniștrilor D. loan Brfttianu a fost foarte aspru pentru D. Rado M hai, căruia i-s tras înaintea colegilor s6i o adeveratft ocară. Causa suporftnl președintelui consiliului nu ni s a putut spune. — D. general Lscc* este așteptat asticjU în capitală. — Catim în Lupta . Asupra disolvării Corpurilor legi giuitore aflăm urmfttoarele : Totft grija colectiviștilor este ca alegerile viitoare sft se fftcă tot dupft vechiele liste electorale, prin urmare dacă n’ar disolva Camerele, alegerile viitóre se vor face cu noue liste electorale, ceea ce inspirft temere colectiviștilor. De aceea în principia este hotftrîtft disolvarea Camerelor. Tota discuțiunea acum pare a fi rămas asupra timpului când trebue disolvate. Se pare cât se va adopta ideea primului ministru de a se disolva Camerele la 15 Februarie, câci astfel alegerile se vor putea face cu listele electorale cele vechi pe la jumătatea lunei lui Martie, deoarece după calculul făcut, Betele electorale cele noue au rămân definitive decât pe la sfârșitul lui Martie. — Aflăm că D. Emil Ghior, ministrul României la Belgrad, este transferat în aceeași calitate la Atena, în locul D-lui Tariachiu, care, după cum am anunțat deja, se retrage. La Belgrad este cestiunea de a sei numi D. Dim. Olimescu. — Asupra convenţiunii pe care de atâta timp stăruesce în zidar guvernul nostru a o încheia cu Turcia iată ce ne scrie conrespondentul nostru din Constantinopole : „Ca convenţiunea comercială iarăşi se încurcă trebile. Ca toate stăruinţele foarte sârguitore ale Iul Ueghibbej şi a celorl’alţi favoriţi, sultanul es.tft a sancţiona, se 4iCe»pănft ce nu va căpăta mal Inifdl convicţiunea oft guvernul român a luat o pe o cale mal umană cu musulmanii din Dobrogia, dar mal ales pftnă ce nu vr regula în mod echitabil Gestiunea proprietăţilor otomane din acea provincii. „Guvernul nostru, dar mai alea sateliţilui de aie, nu vor să înţelagă un lucru, cu toate aceste forte simplu, cât noi avem mai mare nevoe de Turci, decât aceştia de noi, şi prin urmare trebue să cedăm, dacă nu vroita ca comerciul nostru sa se ruineze cu totul.“ — Relativ la sgomotul despre intrarea D-lor M Cogălniceanu şi N* Creţulescu în cabinet, un senator guvernamental ne-a spus oât este imposibil ca aceşti două bărbaţi de Stat să întreg cabinet cât timp se tratesft încheiarea convenţiunii comerciale cu Austria. Intrarea D lor In cabinet ar însemna înainte de toate cft guvernul nu voesce sft încheie o nouft convențiune . cu Austria. ț* — Aflăm cft președintele consiliu- 11( Iul, care a luat interimul ministeru- e lui de resbel, a cerut de la secretarul general al acestui minister de a . i se da o listă de toate furciturele cari a’;a contractat în timpul cât a ? stat D general Al. Anghelescu la a .j cest minister. — D. Boldur Lățescu a rispuns categoric că nu primesce de a fi mutat din Bioș*ni, și mal puțin Încă de a primi prefectura din Dorohoi. Pria urmare vorbă dr numirea sc*și în locul D lui Cortazi nici nu mal poate fi. — Cu toate că D. general CruțescU a fost rugat da a mal păstra câtva timp funcțiunea de secretar general al ministerului de resbel, este inse probabil oft in curând va pftrftsi aceasta funcțiune pentru a lua comandamentul divisiunii din Botoşani. Ia locul generalului Cruţescu, la minister, este vorba de a veni ca secretariatt intendentul Oprescu sau D. colonel Robescu. — D. Corezi, prefectul judeţului? " Dorohoiu, care a sosit în capitală, a fost primit în audienţi de preşedin- tele consiliului şi de D. Radu Mini. luluirea D-lui Coruzi p*re acum un lucru definitiv hotftrît. Q — D. Săteseu, ministrul de justiției, a declarat îtr’un cerc de intimi cft prime-ce a se face ora-carl modficârl în proiectul presentat de D-Beal pentru inamovibilitatea m^gistraturel, mal cu acmft în unele puncte cari ( j !( I ) U ii li Ir D ii a £ I ifi e — Incft cftteva minute, și suntem acasA... și vei afla. — Vatjead cft nu era chip sft afle ceva, Meriadeck se decise sft nu mal întrebe nimic. Tftca dar și merger cam abfttut lângft iubita lui... dar grftbindu sa. Când ajunserft acasă, tilueta luft o Înfățișare seriosft. — Meriadeck, îl ise es, trebue sft vorbim de lucruri serioase. Mai cerut în căsătorii Am acceptat. Bine... Dar te ai întrebat oare ce vom face o dată căsătoriți ? Cum vom trăi ? — Dar, zise lucrătorul cu mirare o soii prea bine... Am o meseria, D-tea asemenea. Și cred că vom putea câştiga orl-cftud să putem avea cele de trebuință. — Dacă vom fi tot-d’c-una sănătoşi. — Ața socotesc. — Sft nu fii niciodatft sigur în privința sănătății... Apoi mal vin copiii. — Atunci, 486 Meriadeck cam supărat, te ai răsgândit, și eu 41 nu sunt pentru D-tea ? — Nu 4ic acésta, dar înaiute de a face uu ast fel de pas, trebue ca cine-va sft ss gâudéscft la tóté. — Dar ce voesdl ? 4se lucratorul brutal, și mie mi-ar plăcea sft fiu milionar, dar se vede cft n’am avut aplicațiune naturală. — Nu este vorba de milioane, răspunse Bluett, dar în ori-ce pas trebue sft al o posițiune seriosft. Dară ar fi patron, de exemplu ? — D», n’ar fi rfiu, dar nu sunt Ați putea fi dacă aveam bani, dar n’am. — Patronul D-tele, continui modista, ars o prftvftii bani. Ce bine ar fi să sun intr’o asemene prăvălia, î n loc de a potrivi totft (}iua la pft lăril într’un magasin. — Patronul meu este văduv, 4 flâ Meriadeck supAr*t. D*pă ai voi sa te năriți cu diosul... — Drace ! ixdamft Blueta ri4$ud, n'ar fi o partida rea. Sărmanului Meriadeck mal că'i veuia a plânge. — Și mal ffteat să las lucrul pentru a’mi spune acesta ?.. Era așa de trist, incât Bluetel i se făcu milă. — Aide, amice, 4'8® •»» nu'ți face mimă rea ! Na voesa sft fie curte patronului D-tele. D-tea vei fi bărbatul mtfl, dar tot voesa sft iifl patroni. — Dar cum î întrebă Meriadeck ce nu înțelegea— Foarte ușor. Cumperi prăvălia, •• eftffttcrio, și «unt femeea unui patron, şi bUU la tejghea în prăvăiuMP1 — Este într'adevfir foarte uşor, 4i«o ti lucrătorul, foarte uşor de spus ii — Şi încă mal uşor de tăcut, crade-me ! Nu mi ai spus de mult că stăpânul D-tele doreşce sA se retragă, să vindft prăvălia ? — Da, de când i-a murit soția. 1 — Ei bine ! trebue s’o cumper!. — S’o cumpfir, s’o cumpAr ! Inoft un lucru uşor de spus. I ] Şi Merudeik se întristft din nou. — Ved, marmurft el, oft nu m6 ^ mal iubeşei, Blur.to, s»a iţi b»|i joc de mine, sau cauţi chichiţe sa nu ne mal căsătorim. Şi daoft tînArul nu sa rtţinet, »r I h isbucmit în plfnisete. Amica D-s0rt I de Miilanges n’aveai inimă să’l necajesoft mai mult. Scoae din potunar hârtiile de proprietate împreună cu biletele de ban*câ, și le puse pe masft.