Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-03 / nr. 3513
ANUL XV. —3.513. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei • 6 luni ... 10 « Ve^î pag. IV premiul cent abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 Ie* • 6 luni ... 17 * Abonaraemel se tae In Galati la Administra pune a ciara* ui, In districte la birourile postale 10 BANI EXEMPLARUL, JOI, 3 DECEEMBRIE 1857, ANUNCIU hei* petit Fagi"* IV . 40 baoî . Ii 1: 80 » INSERTIUNI ti RECLAME F*gni« Iii : So bani La Cronică : 2 lei Repedune se fac ca rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu •• iu ap o esc. Redacţiunea : 15 str. Mare. | APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Administraţiunea : 15, str. Mare, 3 relegia.ro.® Serviciul partal ,Vocii Covurluiului» AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 13 Decembrie. ~~ La Cameră D. Varlam a desvolit interpelarea sea asupra neexecutării donaţiunii soţilor Stroescu pentru stelele rurale. A răspuns D. ministru al instrucţiunii, In urmă D. N. Fieva a desvoli&î interpelarea sea asupra afacerii Acdroaie, la cftre ia răspuns D-nii miniştri de interne şi justiţiă. — Camera a trecut la ordinea (Jileî — Senatul a lucrat în secţiuni. LIPSCA, 13 Decembrie. — S’a început procesul contra inculpatului Cabannis, acusat de a fi sustras documente oficiale pentru a le preda ministerului de risbou din Paris. Acusatul mărturisesce faptele ce i sunt reproşate. AGENŢIA LIBERA PARIS, 13 Decembrie. — D. Lockroy a retusat şi între în oricare combinaţiune unde tre grupurile republicane n’ar fi proporţional representate. PARIS, 13 Decembrie — D. Jules Ferry este mai bine. A primit pest. 10,000 telegrame în chi îl feliciţi pentru că a scăpat de atentat. PESTA, 13 Decembrie. — Deputatul Literacy, care a fost grav rans în duel de cătră cumnatul seu, a murit ast&4 de rănile ce a primit. VIENA, 13 Decembrie. — Din sorgintă oficidsă se desminte sgomotu, privitor U demisiunea comfceluî K*lnoky. Sau'ce că coatele Kaînoky este opus din cârel concesiuni în afacerile bulgare. Se asigură că srchiducele Albrech caută un mijloc de » aplana conflictul cu Rusia. PARIS, 13 Decembrie.— Tata prt sa r&dicsio combate noua combinaţiirae ministerială gi reproşâzâ D-lu Cirnot că nu a ţinut în seama dorinţeie opmiunii publice. Sa crede că mesagiul preşedinteiu republice! va fi cetit »4* Camerelor, cărora li se va comunica la fec&i&l timp formarea nouîtî cabinet. Joi închiderea sesiunii. Sâmbătă C&caer* va vota 12 proviecrse. A se vedea ultime gciri telegrafice pBg. III. (JAbAll, 2 Deceembrie liiU). Luata de ieri, chiar care susţine guvernul, publică un articol, in care. se bucură de linişcea cu care s’a ţinut întrunirea colectiviştilor de Dumineca trecută. Fără îndoielă confratele nostru, constatând linişcea de acum, are în minte scenele de vandalism comise acum un an, în urma altei întruniri colectiviste, contra biurourilor fiarelor oposiţiunii din capitală. Implicit dar condamnă acele scene. Negreşit ne înveseleşce şi pe noi linişcea cu care s’a terminat întrunirea guvernamentalilor de Duminecă de la Ateneu. Dar dacă nelinişce a fost anul trecut, dacă biurourile foilor oposiţioniste au fost devastate, nu oposiţiunea a fost de vină. Dacă ar fi să se turbure ordinea numai din partea oposiţiunii, apoi putem asigura pe confratele nostru că nici-odată ordine mai perfectă n’ar domni în ţera româneascâ. Confratele nostru din Bucuresci tremină articolul seu cu următorele cuvinte : »Nu, zeii, să fim mai resonabili şi mai buni Români. Să nu mai ameninţăm, unii cu furia sfaturilor populare, cine se înfurieză trebue pus la răcere, alţii cu ligi cari pot da naivilor ilusiriea că ţera acesta e un codru. Să nu ne socotim unii pe alţii mai rer de cât suntem. Să fim cinstiţi Să luptăm cu arme cinstite. Nu e scris ca guvernul ăsta să fie în veci la putere. Cine vrea să’i ia locul, să i r ’ lupte vise pe calea largă, să se facă indispensabil térei, și i i va lua, iar acei cari voesc ca guvernul actual să rămâie, n o pot voi de cât în interesul general și pe cât timp sciii că acest interes e satisfăcut, pot să lupte, la rândul lor, liniştiţi şi pe aceeaşi cale*. »Ne-am deprins sa ne considerăm ca două tabere duşmane, gata a ne sfâşia. Să ne obicinuim a ne privi ceea ce trebue să fim : două grupuri de cetăţeni ai aceliaşi ţ£rî, separaţi numai prin ideile particulare ce are fiecare despre chipul cum prosperarea şi mărirea ţerei pot fi mai sigur şi mai răpide dobândite. *Să nu uităm, pentru D-zeu, că nu ţera este pentru noi, ci noi suntem pentru ţeră !* Ce frumoase cuvinte ! Daca astfel ar urma guvernul actual, cine ar mai avea decis un cuvînt contra lui? Din nenorocire suntem siguri că guvernanţii au rîs de cuvintele confratelui nostru şi le au tratat de utopii. De mult deja ei au înlăturat din crezul lor astfel de idei generose. Astăzi crezul lor este forţa, brutalitatea, înfuriarea straturilor populare, scoaterea oposiţiunii afară din legi, cum a declarat chiar ministrul justiţiei în plin Parlament. Nu oposiţiunea va fi aceea care să lupte pe căi necinstite, câci nici nu le are, chiar de ar vrea. Ea caută tocmai să lupte pe calea largă, nu vrea să sfâşie pe nimene, ea consideră că nu ţara e pentru dînsa, ci dînsa pentru ţdră Din nenorocire guvernul n o lasă să mergă pe calea largă ; el o scote afară din legi, el o ameninţă cu furia straturilor populare, dacă va îndrăsni să’i dispute puterea. In asemeni condiţiunî, dacă s’au găsit mulţi cari să se concerteze spre a se apera, cine i-ar putea condamna ? Am dori mult să se realiseze vederile confratelui nostru macar de aci înainte. Tare ne temem vise câ o să se convingă de contrar, dacă va voi să reda adevărul prin prisma imparțialității, iar nu cum l’a vedet când cu afacerea de la Galați de la 1L Maia, când a condamnat oposiţiunea din Galaţi, deşi chiar acest guvern, deşi târjiu, a recunoscut dreptatea oposiţiunii, disgraţiând pe toţi agenţii lui II Maiu. Cronica localit — Ni 32 comunică că comisarul despărţirii 4 nu vrea să asculte de ordinele şefîlor se’. Astfel , 14 Nouembrie « prioait I Foriolft „VOCII COVURLUIULUI* TradL*ac©reId.e -A.. C. PARTEA I, XIII {Urmare). 20 Neliuistea lu! Robert se schimbase înkr’o spaimă neînțelâaâ. Parcft acum n’ar mal fi dorit ca Julieta sft vorbeaci. — Vorbesce! 4'se el totuși Vorbesce ! dar vorbesce răpide înc4î bine cât sufer. — Ei bine ! zise Julieta in fine, decisă, iu’ai sacrificat unei femei care este nedemnă de amorul teu și care nu merita sacrificiul ce ai făcut pen ^ tru cî», câci nu mâ îașel de Io', Robert, me zubia?, și cu^âză dar s o tagadui... me iubescl și acum !... — Ist seaaa !a cuvintele ce vei pronunți, 4^8 Robert care îngălbenise, ia seama ! Și acum sfârșeşte ! «. sfârșeşce o dată ! — Da», z’se Julieta, îți voi spune tot ! Robert, femeea tea te inneia ! Femeea tea are un amant ! Junele sări lă fosta călareță, pe care o epocă de mână și o strânse cu putere. — Minți! strigă el... minţi! Eşti o infamă creatură, Voesoî, pentru un scop pe care nu’l cunosc, să murdăresc! pe o femee pe care o urăşti! Minţi, îţi spun... îţi spun ca minţi ! Robert era furios, înfricoşător. — A ! strigă Julieta scctecd o exclamare de durere, ks?-i32c, lasâ-me ! Imi faci rea ! îţi apun că ml tm rea !„. Imi adrobescl mân*, se svârcoîî sub sfcrîngerea de fer care o ținea îndouită. — Io gsauachi !... 4'se Robert| furios... Ia genuachî !... Să retractezi în genunchi euvisteie télé !.. O voesc !... O veesc ! . Și «oustrîss pa câlărâțâ a ss pune în genunchi. — Aide!... 4Í3® junele... Aide !.. spune acum că a! calo’nuiat pe o feme® care tsie ondrea personificată... și declară că esci o infamă . . Vosse ! . Voce» sea ieșise șuierătdre din buzele sele strînse. Era într’o stare de ixcesivă excitare... la culmea furiei, « indignării. — Aide ! Tapetă el hotărî*... Spune că ai mințit!.. Spune!.. O voesc!... Julieta, prîntr'o ’vngurdsă sforțare, reuși a scăpa din mâna lui Robert. Se sculă tremurând de furi* și de turbase. Aceastâ scenă, în timpul căreia fusese umilită, excus.se încă și mal mult in inima el dorințf de răsbunare. — Rsp&t ceaa ce am spus,. strigă Da, femeea tea te înșâlA !.. Femeea tea are un amant... Sunt gata a’ți o proba ! Robert se dădu ia^poî. Ce !.. acea femee mftnținea ceea 00 a spus ! Blanc* prin urmare avea un amant ! Cfiîărâța se declară gata so probize. D, Thomery era adrobif. Abia se ținea pe picidre. Primise o lovitură înfricoșătoră drept m inimă. Julieta recupetase răpide sângele sra rece și se uită liniștită la ea. Fața junelui era galbenă, pifipă.