Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)

1887-12-03 / nr. 3513

ANUL XV. —­3.513. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei • 6 luni ... 10 « Ve^î pag. IV premiul c­ent abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 Ie* • 6 luni ... 17 * Abonaraemel se tae In Galati la Ad­ministra pune a ciara* ui, In districte la bir­­ourile postale 10 BANI EXEMPLARUL, JOI, 3 DECEEMBRIE 1857, ANUNCIU hei* petit Fagi"* IV . 40 baoî . Ii 1: 80 » I­NSERT­IUNI ti RECLAME F*gni« Iii : So bani La Cronică : 2 lei Repedune se fac ca rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Ar­tic­o­­lele nepublicate nu •• iu ap o esc. Redacţiunea : 15 str. Mare. | APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.­­ Administraţiunea : 15, str. Mare, 3 relegia.ro.® Serviciul part­­al ,Vocii Covurluiului» AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 13 Decembrie. ~~ La Cameră D. Varlam a desvolit in­­terpelarea sea asupra neexecutării do­naţiunii soţilor Stroescu pentru ste­lele rurale. A răspuns D. ministru al instruc­ţiunii, In urmă D. N. Fieva a desvoli&î interpelarea sea asupra afacerii Ac­­droaie, la cftre ia răspuns D-nii mi­niştri de interne şi justiţiă. — Camera a trecut la ordinea (Jileî — Senatul a lucrat în secţiuni. LIPSCA, 13 Decembrie. — S’a în­ceput procesul contra inculpatului Cabannis, acusat de a fi sustras do­cumente oficiale pentru a le preda ministerului de risbo­u din Paris. Acusatul mărturisesce faptele ce i sunt reproşate. AGENŢIA LIBERA PARIS, 13 Decembrie. — D. Loc­­kroy a retusat şi între în ori­care combinaţiune unde tr­e grupurile­­ republicane n’ar fi proporţional re­presentate. PARIS, 13 Decembrie — D. Jules Ferry este mai bine. A primit pest­. 10,000 telegrame în chi îl feliciţi pentru că a scăpat de atentat. PESTA, 13 Decembrie. — Depu­tatul Literacy, care a fost grav rans în duel de cătră cumnatul seu, a mu­rit ast&4­ de r­ănile ce a primit. VIENA, 13 Decembrie. — Din sor­gintă oficidsă se desminte sgomotu, privitor U demisiunea comfceluî K*l­­noky. Sa­u'ce că coatele Kaînoky este opus din­ cârel concesiuni în afacerile bul­gare. Se asigură că srchiducele Albrech caută un mijloc de » aplana conflic­tul cu Rusia. PARIS, 13 Decembrie.— Tata prt sa r&dicsio combate noua combina­­ţiirae ministerială gi reproşâzâ D-lu Cirnot că nu a ţinut în seama dorin­ţeie opmiunii publice. Sa crede că mesagiul preşedinteiu republice! va fi cetit »4* Camerelor, cărora li se va comunica la fec&i&l timp formarea nouîtî cabinet. Joi închiderea sesiunii. Sâmbătă C&caer* va vota 12 proviec­rse. A se vedea ultime gciri telegrafice pBg. III. (JAbAll, 2 Deceembrie liiU). L­ua­ta de ieri, chiar care susţine­­ guvernul, publică un articol, in care. se bucură de linişcea cu care s’a ţi­nut întrunirea colectiviştilor de Du­mineca trecută. Fără îndoielă con­­fratele nostru, constatând linişcea de acum, are în minte scenele de van­dalism comise acum un an, în urma altei întruniri colectiviste, con­tra biurourilor fiarelor oposiţiunii din capitală. Implicit dar condamnă acele scene. Negreşit ne înveseleşce şi pe noi linişcea cu care s’a terminat în­trunirea guvernamentalilor de Du­minecă de la Ateneu. Dar dacă ne­­linişce a fost anul trecut, dacă biu­­rourile foilor oposiţioniste au fost de­vastate, nu oposiţiunea a fost de vină. Dacă ar fi să se turbure ordinea nu­mai din partea oposiţiunii, apoi pu­tem asigura pe­ confratele nostru că nici-o­dată ordine mai perfectă n’ar domni în ţera româneascâ. Confratele nostru din Bucuresci tre­­mină articolul seu cu următorele cu­vinte : »Nu, zeii, să fim mai resonabili şi mai buni Români. Să nu mai am­e­­ninţăm, unii cu furia sfaturilor popu­lare, cine se înfurieză trebue pus la răcere, alţii cu ligi cari pot da nai­vilor ilusiriea că ţera acesta e un codru. Să nu ne socotim unii pe alţii mai rer de cât suntem. Să fim cinstiţi­ Să luptăm cu arme cinstite. Nu e scris ca guvernul ăsta să fie în veci la putere. Cine vrea să’i ia locul, să i r ’ lupte vise pe calea largă, să se facă indispensabil térei, și i i va lua, iar acei cari voesc ca guvernul actual să rămâie, n o pot voi de cât în in­teresul general și pe cât timp sciii că acest interes e satisfăcut, pot să lupte, la rândul lor, liniştiţi şi pe a­­ceeaşi cale*. »Ne-am deprins sa ne considerăm ca două tabere duşmane, gata a ne sfâşia. Să ne obicinuim a ne privi ceea ce trebue să fim : două grupuri de cetăţeni ai aceliaşi ţ£rî, separaţi numai prin ideile particulare ce are fie­care despre chipul cum prospera­­rea şi mărirea ţerei pot fi mai sigur şi mai răpide dobândite. *Să nu uităm, pentru D-zeu­, că nu ţera este pentru noi, ci noi suntem pentru ţeră !* Ce frumoase cuvinte ! Daca ast­fel ar urma guvernul actual, cine ar mai avea de­cis un cuvînt contra lui? Din nenorocire suntem siguri că gu­vernanţii au­ rîs de cuvintele confra­telui nostru şi le au tratat de utopii. De mult deja ei au înlăturat din crezul lor ast­fel de idei generose. As­tăzi crezul lor este forţa, brutalitatea, înfuriarea straturilor populare, scoa­­terea oposiţiunii afară din legi, cum a declarat chiar ministrul justiţiei în plin Parlament. Nu oposiţiunea va fi aceea care să lupte pe căi necinstite, câci nici nu le are, chiar de ar vrea. Ea caută tocmai să lupte pe calea largă, nu vrea să sfâşie pe nimene, ea consi­deră că nu ţara e pentru dînsa, ci dînsa pentru ţdră Din nenorocire guvernul n o lasă să m­ergă pe calea largă ; el o scote afară din legi, el o ameninţă cu furia straturilor populare, dacă va îndrăsni să’i dispute puterea. In asemeni con­­diţiunî, dacă s’au găsit mulţi cari să se concerteze spre a se apera, cine i-ar putea condamna ? Am dori mult să se realiseze ve­derile confratelui nostru macar de aci înainte. Tare ne temem vise câ o să se convingă de contrar, dacă va voi să reda adevărul prin prisma imparțialității, iar nu cum l’a vedet când cu afacerea de la Galați de la 1L Maia, când a condamnat oposi­ţiunea din Galaţi, de­şi chiar acest guvern, de­şi târjiu, a recunoscut dreptatea oposiţiunii, disgraţiând pe toţi agenţii lui II Maiu. Cronica localit — Ni 32 comunică că comisarul des­părţirii 4 nu vrea să asculte de or­dinele şefîlor se’. Ast­fel , 14 Nouembrie « prioait I Foriolft „VOCII COVURLUIULUI* TradL*ac©reId.e -A.. C. PARTEA I, XIII {Urmare). 20 Neliuistea lu! Robert se schimbase înkr’o spaimă neînțelâaâ. Parcft acum n’ar mal fi dorit ca Julieta sft vorbeaci. — Vorbesce! 4'se el totuși Vor­­besce ! dar vorbesce răpide î­nc4î bine cât sufer. — Ei bine ! zise Julieta in fine, decisă, iu’ai sacrificat unei femei care este nedemnă de amorul teu și care nu merita sacrificiul ce ai făcut pen ^ tru cî», câci nu mâ îașel de Io­', Ro­bert, me zubia?, și cu^âză dar s o ta­gadui... me iubescl și acum !... — Ist seaaa !a cuvintele ce vei pro­­­nunți, 4^8 Robert care îngălbenise,­ ia seama ! Și acum sfârșeşte ! «. sfâr­­șeşce o dată ! — Da», z’se Julieta, îți voi spune tot ! Robert, femeea tea te inneia ! Femeea tea are un amant ! Junele sări lă fosta călareță, pe care o epocă de mână și o strânse cu putere. — Minți! strigă el... minţi! Eşti o infamă creatură, Voesoî, pentru un scop pe care nu’l cunosc, să murdă­­resc! pe o femee pe care o urăşti! Minţi, îţi spun... îţi spun ca minţi ! Robert era furios, înfricoşător. — A ! strigă Julieta scctecd o ex­clamare de durere, ks?-i32c, lasâ-me ! Imi faci rea ! îţi apun că ml tm rea !„. Imi adrobescl mân*, se svârcoîî sub sfcrîngerea de fer care o ținea îndouită. — Io gsauachi !... 4'se Robert| fu­rios... Ia genuachî !... Să retractezi în genunchi euvisteie télé !.. O voesc !... O veesc ! . Și «oustrîss pa câlărâțâ a ss pune în genunchi. — Aide!... 4Í3® junele... Aide !.. spune acum că a! calo’nuiat pe o fe­me® care tsie ondrea personificată... și declară că esci o infamă . . Vosse ! . Voce» sea ieșise șuierătdre din bu­zele sele strînse. Era într’o stare de ixcesivă exci­tare... la culmea furiei, « indignării. — Aide ! Tapetă el hotărî*... Spune că ai mințit!.. Spune!.. O voesc!... Julieta, prîntr'o ’vngurdsă sforțare, reuși a scăpa din mâna lui Robert. Se sculă tremurând de furi* și de turbase. Aceastâ scenă, în timpul căreia fu­sese umilită, excu­s.se încă și mal mult in inima el dorințf de răsbu­­nare. — Rsp&t ceaa ce am spus,. strigă Da, femeea tea te înșâlA !.. Fe­meea tea are un amant... Sunt gata a’ți o proba ! Robert se dădu ia^poî. Ce !.. acea femee mftnținea ceea 00 a spus ! Blanc* prin urmare avea un a­­mant ! Cfiîărâța se declară gata so pro­bize. D, Thomery era adrobif. Abia se ținea pe picidre. Primise o lovitură înfricoșătoră drept m­ inimă. Julieta recupetase răpide sângele sra rece și se uită liniștită la ea. Fața junelui era galbenă, pifipă.

Next