Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)

1888-02-23 / nr. 3576

INUL XVI. — Nr. 3,576. ) N A M E ff T atm România 1 an . . . 20 lei Tani . . . io « pag. IV premiul «bonatilar itru «trainatate a an . . . 34 lei luni . . • t7 * kbona»etael se n G^lar» U Ad­­straft^** ^Laru* I district* labia­te paetaiS 10 BANI EXEMPLARUL» MARȚI, 25 FEBRUARIE 1583 ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 banî , UI r 80 » , INSERȚIUNI ;i RECLAME Pagina III : 80 baal La Cronică : t l*r Repejirile se fac c* rabat însemnat. Scrisori nefrancat* se reluaă. — Artico»­lele nepubficate nu se inapocac. Redacțiunea : 15 str. Mare, :ji APARE IN^ TOATE piLELE DE LUCRU. j|| Adm­iniatraţiuaea : 15, atr. Mare. ©leg’xa.xaa.® S^rricittI part. ai »Veaiî Carurluiuîtn* AGENȚIA HAVAS. CONSTANTINOPOLE, 1 Marii« île indirects). — Dup* «una v­am egr» fut, D. de Nehdofi a remis iubită Porții ma pro-m­emoria al ral text cate următorul : Asimu­­­latul paterilor, prcv#4tt* do trais- I de la Berlin, na fost obţinut pen­ii confirmarea prinţului Ferdinand ^Coburg ca prinţ al Bulgariei. De atanel presanţi se» ia capul ineipatului vasal este ilegală şi con­­trat tratatului de la Berlin. Guvernul imperial al Rusiei cers consecinţa Portii să notifice îo* 'en mod oficial ceea ea precedeazâ averaulul bulgar, și să &adacft în tod oficial aceastft notificare la cu­viDința marilor pateri. CONSTANTINOPOLI, 1 Martie. Jsle indirecte). U. da Montebello s ). de Ridovux » ti spr.j uU în a­ge­­aM 4? și în ta ed a«p«r*t acefilâ eo­­auniearf. Ceia-i’slțl aPab»#?do?i st bţincră până acum. A doua tju «oQsiliu! miniştrilor ! «liberat asupra mesnoriului russes, ir it’* deeis nimic, aa&ftaâadfi­ss o® persnță di a eundssa în $ea?st later­al opiniunea diciaitivă a Anglitsjr*!, Lostrie! şi a «ari east diai Unta pân* acum , totaş! ?n sursui iehbmrilor raillistral .afacenior BirS ae lias să ss observe că sultanei u face», în timpul sosirii prințului d Coburg în Bulgaria, deoUrat uoea ceruta de Risie. Iatr’ftdever morale viz r, în urma on«?i decision! laate U 21 August 1887 de o comisiaus ministerială, a trie grăfiat prințalml de CDburg ecea ce urmeazft : „Râjpam­ Gad telegrame! c. Alteța Vestrft a adresat din Rahova M. Sél© sultanului, declară Alteței Veahre eft alegerea sea n’are asenti­mentul tuturor puterilor, și eft Intra­rea sea tn Bulgaria și luarea în po­sesiune a puteri! sunt dezaprobate într’na mod unanim. Ia consecinţa preaenţa Alteţei Vostre In Bulgari» fiind contrarft tratatului de la Ber­lin, aste ilegală*. Circul» scriea că Rusia va denunţa tratatul de la Berlin, dacă Turcia an va lucra conform memorialul. Dupft nişpe seril din sorginU bună, Bulgarii na vor părăsi pe prinţul de Coburg, dacă găitanul va lansa o proclamaţiune de ilegalitate. A se vedea ultime idri telegrafice pag. HI. krALAlî, 22 Februarie 1983. Camera în fine a terminat cu tote validările, după ce a pus în suspen­siune ver­o 16 alegeri contestate, din cari 16 ale oposiţiunii. Camera astăzi fiind constituită, va putea să tratesc definitiv şi cu ale­gerile ce le pusese în suspensiune. De 2 categorii sunt aceste alegeri, unele, că aleşii nu ar­­ întrunit majo­ritatea absolută a voturilor exprimate? altele că Camera n ar fi destul de luminată asupra împrejurărilor ce se­­ impută că au însoţit unele alegeri şi pentru aceste cere ancheta parla-I men­tară. Pentru caşul întâi Camera negre­şit trabuc să se vostescâ astăzi sau cel mult mâne. In caşul acesta sunt cei mai însCm- I naţî deputaţi ai oposiţiunii, p. e. ma­rele luptător pentru^libertăţi, D. Dim Bratianu, şi alţii. Dacă majoritatea nu se va fi con­vins îacă că nu e demn pentru un Parlament a închide pe căi pedişe uşile rele la bărbaţi de valoare ca Dim. Brătianu şi alţii, dacă conşciinţa ei nu se va fi deşteptat la apelul patriotic ce­­ a făcut un bărbat mare de Stat ca D. Kogălniceanu şi un membru atât de însemnat al majori­tăţii ca D. Agaric!, atunci de­sigur calea pe care a apucat o va duce fatalmente la consecinţe triste, câc! încrede tore pe număr că ar putea face totul, va uita că şi a­tot­pu­ternicia unui Parlament are o limită, şi acea limită este demnitatea ce’şi datoresce­sie însuşi şi respectul ce nu trebue să înceteze a purta opi­niunii publice, în numele căreia pre­tinde că lucreze. Pil bine, opiniunea publică nu a­­probă abusul ce majoritatea face cu membrii minorităţii ; nu este corect a îndepărta de la urnă pe membrii minorităţii sub cuvînt că le au pus în suspensiune validarea lor. Este • d&tonft de onoare pentru majoritate să nu lase un singur colegiu, din orl-c« unghiu al ţerel, care *a nu pdtă tn orl-ce moment, în ori-t« Ges­tiune şi la orl-ce vot să nu pdtă, dicem, a nu rosti opiniunea acelor părţi a naţiunii în numele căror este trimis. Ei bine, cu sistemul suspendărilor, se fac© tocmai contrarul. Majoritatea nu e în drept să oprescă glasul nie! celui din urmă ales a unui colegiu. Ea trebue cu urgenţă să reguleze posiţiunea fie­cărui deputat, fie de a l valida, fie de a'l invalida, nici fu un cas înse de a’l trăgăni prin sus­­pensiune fără termen, şi apoi a parti­cipa singură la acte însemnate...cu e­­liminarea celor pe cari i-a pus in suspensiune. Acesta nu e corect pentru o ma­joritate ce se pretinde că are cultul constituţionalismului şi ca drapel li­beralismul. Vom vedea dacă, ca cul­me, vor alege şi biuroul cu neparti­­ciparea celor suspendaţi. Ar fi cea mai înaltă ironiă de abusul ce poate face o majoritate fără scrupul. Cionica lopaday — O telegramă primită din Bucu­­reşti ne anunţă că ieri ministeriul Brătianu şi-a depus demisiunea în mânele Regelui. Nu se ştie dacă acestă demisiuna nu va fi pretextul unei noue rema­­nierî tot sub firma D-lui I. Brătianu, sau va da loc unui minister de tran­­siţiuni sub preşedinta D-luî Dim. Ghica In tot cazul se crede că se va aş­tepta astăzi alegerea biuroului Came­rei, ca apoi M. S. Regele să ia avi­­sul preşedinților Corpurilor legiui­­toare. — A sosit în urbea noastra D. V. Paîadi, inspector școlar, pentru a face o anchetă în privința unui institutor primar. —­ Posta de Sâmbătă sera, expri­mând temeri de invalidarea D-lul Ressu, se lega de D. Kogfdlaiceaa* «a și D-sea ar fi voind invalidarea muma! «a o răsbunare, D-lor, de «ele «a ar fi suferit D. Kogălneaau Moi» y VOPSI COVURLUIULUI­­, FIUL COMTELUI“ PROLOG JL3LCXOITXJIL VIII (CVviori?) Pontonul No- 2. Ia scurt D. Kediho’s, la început toterif, deveni îi curând favorisitul tuturor. * Condamnaţii ce! mal miserabil? fh'tr, eei eq&I diuifs rmrpătfi îa tem­­n,ț* ce va copilăresc. îa Lţt imenşi;fttil e*eaauiuT, ms­­teioţilor le place să asculte poveşti despre a no ; în faţa desperări?, care este de asemene o imensitate, tem­aTss i se ocupă cu lucrurile ode mi i copilftresel. S’ar putea 4?c® 0 inocentă întdreere spre o țară depărtată... — D-lor, 4 Bea Sinseime »dnsân­du-33 păzitorilor preeum și tovarăşi­lor sei de lanțuri, D. Rodibois, pe care am puatec sa vi’l presint, nu este unul dintre acel sdrsdl mis^rabill cir!, ne respectând drepîrile sacre ale proprietăţii, se introduc pe furiş In casele oamenilor cinstiţi. No, D-lor, Rodibois despreţueşce spargerile şi escaladare»... Nul-o-dată, nici-o-dată, auziţi bine ! nu va cădea sub articolul 881 din codul penal... D-le Rodibois, f ! bun de spune onorabilei adunări că respectes! p& ’ege, lege», magistratura şi po D-ni lomiaari at temniţe!... Condamnaţii ae prăpftdiati de rîe D. Redibois, stând pe Ubele féli dinapoi, in mijlocul cercului de lu­mină dat de felinar, executa diren­te sărutul ; apoi, apropiând Ubele séie una dupa ceea-i’tlta, ca un călugăr efcu p» un prinț, mușca mustățile acit ca și cum ar fi spus nişe® rugăciuni. — Ferte bine ! D Ic Rcdiboif» ferle I bine ! sing« Stnaeime, in­sea, care esol un iin Ug­et și cart esnosci co­dul pent«! pe * fu lui labelor, bine­­voesee de a apune oner ao&tttați, es re te ond­eia cu meredtre» ac», ct ac întâmpla acue*tuiLi oare rctUma te nciio ui au. la a todului penai. Condamnații nu mai pmnet u de rla. Nu era unul oare ea nu cunoecft acel art. 12 care gUauesce »st­ iel: „O.T carul condamnat U merte i ae va Ui» eapul 1» DereeeU au­ j!*e 9* înțeîseese, Tol Sn doua piciere, lu&nd o «li­­tudine de bigoți*, încrucișând labele pe pepi In a6mn de aâintâ, se »pro« pi à încet de stăpânul aeu. A lasa lângâ dîna»!, poae eapul s€ü pe lanț, și Ssnachiair, ea un deget tntcra în for­m­a de cuțit, se preifteu e»'i ui» că-" pul. U. licdibms Ucu ea dm|­î ou ago­­mot strident. Apoi efectu 1» pâaln*, praUtându­' se mori. TtseiU marc. Păn­toni nu & tal pu­­teau de rls. — lut» ! încă, Rodibeis ! strigă au­ditorul entusiaamat. Numai Benedetto, întina joa 1& dia­­tanta de o* re pute» depune, tate» ca un mut, hindui aeârtă de atei ». mm»l care mat «&’l înfricoșa. Apoi pisutorul, patanit, dfcd$t­s&m­l . Trfcduis d# A CURTEANU.

Next