Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-08-04 / nr. 142
A 11 k kB— CENTRALA UNIVERSITARA ,M. EMINESCU, IAȘI. Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu La secția tîmplărie a întreprinderii economice de industrie locală Vaslui Timpul trece, deficientele persista, dar măsurile intirzie! Avem în față două scrisori Ambele se referă la secția timplărie a întreprinderii economice de industrie locală Vaslui. Redăm cîteva citate: ,,la numărul 114 al ziarului „Vremea nouă", am văzut și eu articolul: „Misterele de la Fabrica de cărămizi din Vaslui“. Aș dori ca un redactor să vină și la secția de tîmplărie a întreprinderii economice pentru a constata cum merg treburile la noi... cum stau sume mari de bani în mașini nefolosite... cum muncitorii părăsesc locul de muncă pentru că unii ca Vasile Moșneagu și încă alții primesc în fiecare lună, sume mari, neechivalente unei atunci corespunzătoare, iar în acest timp unii birouri, semnează „eroi" de la în toată ziua bodega condica de prezentă la „Viișoara chiar în timpul orelor de program". Cea de a doua scrisoare, cea scrisă in versuri, este închinată, în exclusivitate, lui Mircea Pălimac, șeful serviciului producție, care nu-și îndeplinește sarcinile profesionale. Pentru a ne convinge de adevărul celor relatate în scrisorile primite la redacție, ne-am deplasat la secția tîmplărie a întreprinderii economice. Intr-adevăr, în incinta secției, am găsit o mașină de uscat cherestea, în valoare de 300.000 de lei și o mașină pentru ascuțit plane, in valoare de 114.000 de lei, stînd nefolosite de mai multă vreme. Tot un adevăr este și faptul că la această secție există o fluctuație foarte mare de muncitori. Numai în lunile aprilie, mai și iunie a.c. au plecat din secție peste 50 t. muncitori (cifra este foarte mare dacă ne gîndim că secția are în schema sa un număr de circa 180 de muncitori). Care sunt cauzele ? Sunt exact acelea sesizate în scrisorile primite la redacție. In primul rînd, normarea defectuoasă a unor lucrări. In al doilea rînd faptul că aceste lucrări, așa cum sunt ele prost normate, nu sunt repartizate echitabil, pe echipe, pentru a se echilibra un cîștig mediu pe întreaga Secție, ci sînt repartizate pe sprinceană: cele cu norme strinse într-o parte, iar cele cu norme largi, în altă parte. In al treilea rînd, unele echipe lucrează peste orele de program (bineînțeles la lucrările cu norme bine plătite) cite 2 ore și chiar mai multe, in fiecare zi, iar alte echipe nu-și pot folosi fondul de timp, de 8 ore pe zi, din cauza lipsei unor materiale. Așa se întîmplă la echipa care lucrează bănci școlare. In final, aceste anomalii, au dus la realizarea planului de producție, in multe luni, nu pe căi normale, ci numai prin folosire de ore suplimentare. Oare n-ar fi fost mai rațional ca o parte din lucrările executate peste program să fi fost repartizate muncitorilor care stăteau un gol de lucrul lui, încă de la începutul aniconducerea întreprinderii trebuia să treacă, conform instrucțiunilor, la acțiunea de MIHAI BOTEZ (continuare in pag a 3-a) Noi agregate pentru fabricile de mobilă PIATRA NEAMȚ — La întreprinderea mecanică din Roman, a fost introdus în producția de serie un agregat complex, de înaltă tehnicitate, pentru prelucrarea industrială a lemnului în fabricile de mobilă. El este prevăzut cu comenzi automate, fiind acționat electric și pneumatic și poate executa 8 operațiuni diferite pe același flux tehnologic. In fabricație se mai află și alte utilaje cu performanțe tehnice ridicate, printre care: mașina cu 6 cilindri de lustruit panouri, cea cu 3 cilindri de șlefuit și cea de rindeluit și profilat pe 4 fețe. Noile mașini au mari capacități de prelucrare și viteze înalte de funcționare. Ele vor contribui la creșterea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor tehnologice în fabricile de mobilă și la o sporire însemnată a productivității muncii. (Agerpres) tirind sprintera, furd , risc și fări aventură Ii peste bariera citadină, mi-am făcut, de a, vreme-ncoace, nesanctionatul „nărav1” al unor tot mai dese și matinale intilniri cu zariștile, cu valurile călătoare, cu jucăușele lui miniștrti ale cimpului. E reconfortantă clipa cind in ceasul Voluptăților vesperale, ce e inima deschisă cimpului — câmpului curat și autentic, cimpului lipsit de schemă și formula, ai prilejul să asculți cum plesnesc semințele, de coapte, să vezi rotunjită pe rumenele poamei lumina de la marginea zilei, să surprinzi pasărea și floarea în melodica pastorală a aceluiași elan de trezire. Reflecta, cindva, un poet, Intr-o frumoasă pagină de carter cine vrea să se apropie de inima timpului, să-i tălmăcească zvâcnirile și intențiile, trebuie sa evite. Să interpreteze cintecul sincerității, cintecul de taină și tăcere din simfonia campestră. Așa am surprins timpul, intr-un răsărit cînd lumina se legăna ca un fruct pe pice, pe crengi, pe finafe. Lingă snopi, in mijlocul timpului și-n mijlocul cerului, un popas de copil, mab murind un cintec. — Pe cine,căutați, voi,*, ici ? — i-am Întrebat cu zimbetul întreg. Pe Sfarmă- Pietre, pe Strimbă-Lemme, pe Marele Pan, adorata zeitare a semințiilor timpului ! — Nu, nu, mi-am răspuns in cor, școlarii In vacantă. Noi am venit să culegem doctorii, plante medicinale. Vitati-vă in coșurile noastre , codița șoricelului, sunătoare, cimbrișor, mătrăgună, talpa-giștei, sulfină, lub,mărică, păpădie, săpunel, pelin, nalbă, mușețel... — Avem și măceșe, — mă informează un ied, isteț, cu niște adorabile cornițe de tuiuit pe frunte. — Sunt micii și pasionații naturaliști ai școlii. Au numai 9 și 10 la științele naturii — a fimut st 3 ne spună profesoara insoțitoare. Sîntem informai că asemenea vacante active foto- VALER MITRU (conti.nu.are în pag. a 3-a) Proletari din toate țările; uniți-vă! Fabrica de rulment». Bîrlad. Gheorghe Rectificatorul Lungu, controlind exactitatea inelelor de rulmenți. Decalaj între seceriș și treieriș! Deși au trecut aproape 40 de zile de la declanșarea campaniei de recoltare, timp in care un mare număr de cooperative agricole au înmagazinat griul și orzul strîns de pe întreaga suprafață însămințită, mai sint încă unele cooperative unde treierișul se desfășoară cu încetinitorul. Consiliile de conducere ale acestor unități cooperatiste manifestă o mare nepăsare față de pîinea poporului, complăcîndu-se in atmosfera căldură a unor realizări minore. Pe membrii acestor consilii nu-i interesează faptul că griul se scutură și putrezește pe cîmp, că perioada optimă de însămînțat culturile succesive a trecut și nici că planul de alături de vară nu s-a îndeplinit. Din păcate, concomitent cu nepăsarea acestor consilii de conducere se petrece un fenomen similar cu unii membri ai comitetelor de direcție din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, care de ce n-am spune-o, gindesc cam astfel : „ne-am îndeplinit planul de hanuri , contractat per total, nu ne mai interesează treierișul de la cooperativele rămase în urmă”. Așa se explică faptul că multe combine, in loc să fie îndrumate spre cooperative agricole ca cele de la Oșești, unde pe o suprafață de peste 300 hectare snopii putrezesc în clăi și Oltenești, unde griul adunat în căpițe a încolțit — sînt imobilizate la secții sau stau degeaba pe cîmp. Pe bună dreptate unul din corespondenții noștri, adresîndu-se ziarului, se întreba: ce fac membrii consiliului de conducere de la C.A.P. Oltenești și ce poziție iau față de ritmul recoltatului și treierișului care este foarte încet ? „Lasă foarte mult de dorit faptul că la brigada din satul Curteni, deși iritatul griului a început in urmă cu mai bine de o lună de zile, pînă acum nu s-a treierat decit in proporție de 50 Raid anchetă la sută, iar arăturile de vară n-au început încă”, își încheia scrisoarea corespondentul care ne-a rugat să nu-i divulgăm numele. . Rămînerea în urmă a treierișului, în multe cooperative agricole se datorește și faptului că inginerii și tehnicienii agronomi îndrumă campania din birou, nu ies pe cîmp și nu stau pe ariile de treier decit cîteva minute. Verificînd pe teren cauzele care au făcut să interzie campania de recoltat la C.A.P. lana, de pildă, am aflat și alte aspecte. Inginerul agronom ne spunea : „Cum să nu rămînem in urmă cu campania cînd din cele 11 combine pe care nie-a trimis I.M.A. Tutova, n-au funcționat in mod normal, decit 6-7 pe zi, iar de îmbalotat n-am putut îmbalota decit paiele de pe circa 20 de hectare". Care este explicația ?, am întrebat noi. - Din cauza unei defecțiuni tehnice, balodera ce ne-a fost trimisâ - deși nouă - nu leagă baloții succesiv. Așa că, să nu vă mire faptul, că noi am refuzat in toamna trecută să încheiem contract cu această întreprindere, deoarece an de an pățim necazuri, intirziem cu campania din cauza proastei reparații a mașinilor. Critică la adresa întreprinderilor de mecanizarea agriculturii am auzit și la C.A.P. Grumezoaia, Hurdugi etc. Rezultă de aici că intr-adevăr repara GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) EA PUNCT? Difuzarea presei trimite ziarele pe trasee irytortaificate pierzîndu-se timp și făcîndu-se cheltuieli inutile. De exemplu, ziarele trec prin gara Rebricea, fără a fi lisate, ajung la Bohăești, sînt transbordate, pleacă la Negrești, și de acolo sînt trimise la ... Rebricea, unde ajung a doua zi. — Cred că ai priceput. Mai rațional ca la noi nici nu se poate. Desen de ST. MIRON Bilanț rodnic la întreprinderea de industrie locală Bîrlad, sarcinile de plan pe primele 7 luni au fost realizate la toți indicatorii, înregistrîndu-se 108.000 lei economii la prețul de cost și 618.000 lei, beneficii peste plan. Cele mai importante realizări în producție au fost obținute de colectivele de muncă de la ramura lemn, unde s-a realizat o producție suplimentară de 462.000 de lei, de la fabrica de vată, unde au fost date peste plan 56 tone de vată de croitorie și de la atelierul de prefabritate, care a produs peste plan 144 metri cubi de spalieri de vie. S. ELIADE corespondent v INPAG.2-3 ■ Moment cultural ■ Sport ■ Agenda dv. pentru mîine Plenara Consiliului județean provizoriu al Uniunii cooperatiste agricole de producție Recent, a avut loc plenara Consiliului provizoriu al Uniunii Județene a Cooperativelor Agricole de Producție la care au participat membrii și membrii supleanți ai Consiliului provizoriu și ai Comisiei de revizie, președinți și contabili șefi de cooperative agricole de producție. Au participat, de asemenea, tovarășul Vasile Potop, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Savin, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, I. Oprea, șef de secție la U.N.C.A.P. Tovarășul Mihai Butnaru, președintele U.J.C.A.P., a prezentat o informare în care a analizat modul cum s-a realizat planul de producție și financiar în cooperativele agricole pe primul semestru al anului 1968. S-a scos în evidentă faptul că în perioada de timp analizată au fost obținute de către cooperativele agricole de producție unele rezultate bune în privința organizării muncii și a producției, folosindu-se din plin baza tehnico materială. De asemenea, s-a arătat că planul de însămînțări la principalele culturi ca și la întreținerea acestora s-a realizat și s-au depus eforturi sporite pentru combaterea și diminuarea efectelor negative ale secetei. Unele rezultate bune au fost dobîndite și în zootehnie, legumicultură etc. Cu toate că s-au obținut destule realizări, după cum a reieșit atit din informare, cît mai ales din discuțiile purtate, continuă să existe deficiențe serioase pe linia producției, valorificării acesteia, cît și a gospodăririi averii obștești. Plenara a aprobat un plan de măsuri, privitor la munca de viitor în cadrul cooperativelor agricole de producție. „Cine suportă pagubă“ In pagina noastră specială intitulată „Să păstrăm și să apărăm averea obștească”, apărută in nr. 102, se arăta, printre altele,"că ’aproape 100 de oi de la cooperativa agricolă din Ramml- au pierit. Cu toate că s-a încheiat un proces-verbal, care a rămas, la conducerea unității, totuși nu s-a stabilit cine plătește paguba. In răspunsul primit de la Direcția agricolă județeană Vaslui, sectorul creșterea animalelor (adresa nr. 2944 din 24 iulie 1968) ni se comunică: „medicul veterinar a făcut clasarea oilor și a recomandat valorificarea lor prin contract la I.R.I.C. după recondiționare. Deoarece conducerea C.A.P.ului n-a luat măsuri de îngrășare și livrare la I.R.I.C., oile au murit în timpul iernii. Corpul de revizie din cadrul Uniunii județene a C.A.P. va imputa consiliului de conducere contravaloarea celor 100 de oi.". Așadar, întrebarea noastră „Cine suportă paguba" n-a rămas fără răspuns! Neavînd grijă de oi, cei în cauză au făcut-o... de oaie ! „Efectele miraculosului gaz“ „Efectele miraculosului gaz” (foileton apărut în numărul nostru din 19 iunie a.c.) avut... efect.. Direcția sanitaară județeană ne răspunde, prin adresa nr. 97 din 15 iulie, că: „Intr-adevăr, abaterile semnalate cu privire la Pavel Címpeanu, felcer, corespund adevărului. Datorită acestor fapte (venire în stare de ebietate la serviciu, întirzieri și lipsuri nemotivate) felcerul a fost sancționat, mai intii cu mustrare scrisă, apoi cu mustrare scrisă cu avertisment. In ultima vreme a fost retrogradat pe 3 luni". După cine se vede, foiletonul in legătură cu felcerul a tăiat in carne vie ! „Sarcinile de plan au fost îndeplinite, dar...“ In articolul cu titlul de mai sus, apărut nu demult în ziarul nostru, au fost arătate deficiențele în legătură cu depășirea de consum specific și de materii prime, precum și cu privire la stocurile supranormative și imobilizări de mijloace circulante la întreprinderea economică de industria locală Bîrlad. Zilele trecute, am primit la redacție scrisoarea nr. 11875 din partea I.E.I.S. Bîrlad la care se arată măsurile luate. „In prezent — se spune la scrisoare — se acordă o mare atenție recepției materialelor necesare procesului de presducție la Fabrica de vară lipsurile semnalate fiind frilărȘturate. La Fabrica de cărămidă s-a analizat situația rebualurilor și s-au luat măsuri ct acestea să fie complet eliminate. Pentru gospodărirea rațională a fondului de salarii, s-a trecut la verificarea tuturor normelor de muncă, ini tocmindu-se un grafic cu termene de realizare". Deoarece scrisoarea de răspuns cuprinde mai multe pagini, vom arăta pe scurt și alte măsuri luate. Astfel, până la data de 1 octombrie a. c. aici se va termina întocmirea normelor fundamentale științifice pentru toate produsele la care s-au făcut referiri la ziar. Mașina de forjat orizontală va intra în funcțiune în cursul acestei luni. Datorită faptului că, în sfîrșit, s-au căutat beneficiari , s-a redus substanțial stocul de doze. După cum merg treburile se pare că în scurt timp acest stoc va fi complet lichidat. Concluzia noastră este că o dată cu lichidarea stocurilor la unele produse la I.E.I.S. Bîrlad, s-au lichidat și o mare parte din stocul de... neglijentă ! TUDOR CREMENE (continuare In pag a 3-a) Noi chioșcuri de legume—fructe De curînd, în orașul Vaslui, au fost date în folosință două unități pentru vînzare de legume și fructe. Este vorba despre chioșcurile nr. 10 și nr. 11, amplasate în piața halei. Ambele unități au fost recondiționate, astfel că acum ele beneficiază de condiții optime de inmagazinare și expunere a produselor destinate vinzării. De remarcat că unitățile citate au cite o magazie de mină, precum și mobilier modern. Programul lor de funcționare este următorul : zilnic,, intre orele 5.00-11.00 și 17.00-20.00. Totodată, mai informăm cititorii că in cursul următoarelor zile vor mai fi date în folosiniță alte două chioșcuri : unul în strada T1 Iunie (cartierul 30 Decembrie) și altul în strada Donici, ultimul fiind destinat să aprovizioneze cu legume și fructe pe locatarii din cartierul noilor blocuri. Modernizarea pieței din orașul Huși Lucrările din piața orașului Huși au drept scop punerea la punct a rețelei de canalizare, datorită căreia piața va căpăta un aspect mai plăcut. Datorită celor 450 m. de conductă liniară ai rețelei, reziduurile vor putea fi îndepărtate cu mai multă ușurință decit pînă acum. De menționat că în cursul acestei luni, in hala orașului va funcționa și sistemul de canalizare destinat apei potabile. Vorbind despre lucrările de modernizare, trebuie să amintim și faptul că, in curind, în hala orașului va începe construirea a patru gherete pentru aprovizionarea cu carne a populației. Fiecare dintre ele va avea cite o suprafață de 16 m.p. și va asigura o bună expunere a cărnii, precum și condiții optime de igienă. Remarcăm că, o dată cu darea in funcțiune, ele vor avea și apă curentă. Programul de lucru la C.E.C. Ne-am gîndit să ne informăm cititorii asupra programului exact cînd pot depune sau retrage bani la C.E.C., deoarece nu de puține ori am văzut persoane pecînd nedumerite de la ușa agenției pe care scria „închis", iată-l pe scurt : Programul de vară (pînă la 31 octombrie) al ghișeelor destinate publicului este zilnic, între orele 8.00-13.00 și 16.00-20.30, la filialele C.E.C. din orașul Vaslui (str. Hagi Chiriac, nr. 25), municipiul Bîrlad (strada Republicii, nr. 185) și orașul Huși (strada Ștefan cel Mare, nr 77). Duminica se lucrează numai între orele 8.00-14.00, doar la agențiile C.E.C din cadrul Oficiilor P.T.T.R. din orașele citate. Cele 23 de agenții C.E.C. din mediul sătesc și orașul Negrești sunt deschise, pentru public, zilnic, între orele 8.00- 12.00 și 16.00—20.00. Duminica, deservirea populației se face la oficiile P. I . R. din localitățile respective sau prin intermediul factorilor poștali.