Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-09-12 / nr. 175
k X y A J Á Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu vyxxvxwHwmmmwmsmmBoaiooiiOffwyim^^ / O sarcină socială de mare răspundere: antilinii Milire celeo Printre alte sarcini deosebit de importante care revin comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale se numără și areferitoare la îndeplinirea atribuțiilor de autoritate tutelară. In această calitate, comitetelor executive revine sarcina să se ocupe de ocrotirerea căsătoriei și a familiei, de apărarea intereselor mamei și ale copilului, de luarea măsurilor de ocrotire a persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu și a celor cu capacitatea de exercițiu restrânsă. Indeplinindu-și aceste îndatoriri, comitetele executive din județul Vaslui au reușit ca, în semestrul I a.c., să oficieze aproximativ 8.000 de căsătorii, și să exercite, în 9.000 cazuri, controale și vizite la domiciliul minorilor, în conformitate cu prevederile Codului familiei. In această perioadă, s-au încuviințat 33 de înfieri cu efectele filiației firești, un număr de 21 de minori au fost încredințați spre creștere și ocrotire unor instituții sau persoane, iar unui număr de 50 persoane li s-au instituit tutele. De asemenea, s-au întocmit, verificat și calculat, trimestrial sau lunar, drepturile bănești unui număr de peste 5.000 beneficiare de ajutor familial de stat (valoarea totală, aproximativ 700.000 de lei trimestrial) și 344 beneficiare de ajutor pentru soții de militari în termen (aproximativ 40.000 de lei). Aceste activități, ca și altele neevidențiate aici n-ar fi fost posibile dacă comitetele executive din județul nostru n-ar fi folosit în afară de salariați și activiști obștești constituiți în colective de sprijin ale autorității tutelare. La orașele Vaslui și Huși, la comunele Vetrișoaia, Stănilești, Berezeni și Murgeni, de exemplu, colectivele de sprijin au fost mult lărgite, cuprinzând Probleme ale consiliilor populare 15-21 tovarăși, personal medical și cadre didactice, un mare număr de deputați și cetățeni cu autoritate in mase, reprezentanți ai organizațiilor U.T.C., sindicale și de femei, tovarăși din conducerea unor unități economice , cooperativa agricolă de producție și de consum, I.A.S. etc. Urmărind eficacitatea activității acestor colective, comitetele executive au luat măsuri ca satele și cartierele să fie împărțite pe sectoare, care cuprind 3-4 circumscripții electorale, fiind repartizați în fiecare sector un grup de 3-5 membri ai colectivului de sprijin, care, săptămânal și ori de câte ori e nevoie, fac vizite la domiciliul minorilor, sesizează autorității tutelare cazurile care trebuie luate în evidență și cărora urmează să li se acorde sprijin. Vizitînd periodic minorii la domiciliu, stînd de vorbă cu părinții, cu rudele și vecinii acestora, întocmind anchete sociale temeinice pentru fiecare caz în parte, analizînd periodic activitatea desfășurată,comitetul executiv al consiliului popular din comuna Stănilești - și colectivul său de sprijin - au reușit să aibă o evidență precisă a minorilor care au o situație deosebită in familie (cu deficiențe de comportament, bolnavi, lipsiți de unul sau ambii părinți și care primesc pensie de întreținere etc). In felul acesta comitetul executiv poate să intervină ori de cîte ori este necesar. Astfel, minorul Gh. M. datorită măsurilor luate, a absolvit o școală profesională, iar astăzi lucrează pe un șantier de construcții în București ,R. N. înfiat în 1966 frecventează o școală, minerul Gh. C., care pînă mai ieri vagabonda, a fost repartizat și lucrează într-o brigadă la C.A.P., fiind urmărit îndeaproape, dar atent, fără a-i afecta sensibilitatea. Măsuri concrete s-au luat în unele situații și în orașul Huși. Așa de exemplu, minora I. A. servește masa la cantina de ajutor popular; cu părinții lui M. P. — care vagabondează — s-a stat de vorbă și li s-a atras atenția să se ocupe mai mult de copilul Ic, minorii C. M. și B. P. sunt internați la școli de reeducare. ION OPREA secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu Vaslui (continuare în pag. a 2-a) Concurs interjudețean pe teme agricole iar Zilele trecute, s-a desfășura Casa agronomului din Bacău, în prezența unui numeros public, faza interjudețeană a concursului „Cine cunoaște agricultură câștigă". Au participat 32 de concurenți — membri cooperatori, muncitori din I.A.S. și mecanizatori din I.M.A. — din județele: Vrancea, Vaslui, Galați și Bacău. Participanții din județul nostru au dat răspunsuri meritorii. Astfel, la profilul „Legumicultură", pe locul 1 s-a clasat Dumitru Chirițoiu, de la C.A.P. Stănilești, iar la profilele „Cultura plantelor, de cîmp" și „Pomicultură", locurile III au fost ocupate de Constantin Șerban, de la C.A.P. Dragalina, comuna Tutova, și Constantin Munteanu, de la C.A.P. Ivești. Concursul a fost dotat cu ? premii în valoare totală de 6.000 de lei. / BLOC-NOTES Aripile mierii românești OMCOOP Sibiu. O poartă masivă care nu are timp să stea închisă. O mașină vine, alta pleacă. Intră neîntrerupt materie primă și iese, în același ritm, producție finită. Ne aflăm la întreprinderea de omogenizare a mierii din orașul Sibiu. Ne intîmpină gazde primitoare și vechi cunoștințe și ne invită în biroul unde ne modificăm ținuta vestimentară și servim miere de nuc și de struguri muscat, însoțită de binefăcătoarea apă rece, înainte de a fi poliifi prin „uzină" — un prim contact cu cifrele. Așa, am primit explicația — vom înțelege mai ușor procesul de omogenizare. Era tocmai ceea ce doream. Mai intîi ce-i IOMCOOP- ul ? O unitate — singura de acest fel din țară — la care se primesc, se prelucrează zeci, sute, mii de tone de miere, ai cărei beneficiari sunt împinziți în ț ară ca și în multe alte țări de pe glob. In 1967 s-a realizat aici o producție de peste 70.000.000 de lei. Exportul deține cea mai mare pondere. In numai șase luni din acest an s-au expediat pentru export, mai mult de 1.520 de tone. Mierea realizată aici are adevărate aripi A plecat spre Br. a Germaniei, Anglia, Japonia, Elveția, Olanda, Franța, Italia, R. D. Germană etc. Pe drumul Olandei a plecat miere cu aromă de smeură. Beneficiarii austrieci și elvețieni au primit sortiment din Horă de cîmp și de tei etc. reînarmați cu cure, cupiacomparative am intrat în cel mai mare stup al țării, în „uzina" unde mierea ia forme noi, se separă pe arome și culori, lntr-un cuvânt, se omogenizează. Am trecut prin tunelul ambalajelor unde am aflat că furnizorii se preocupă insistent și realizează „vase" care să corespundă exigentelor pielii externe : borcane triunghiulare de o livră, borcane cilindrice de o jumătate de kilogram, bidoane și butoaie etc. Directorul întreprinderii, Mircea Veștemeanu, care, de cuzind, a făcut o vizită beneficiarilor din R. F. a Germaniei, ne-a spus că se fac noi modificări ambalajelor pentru a satisface tot mai mult gusturile firmelor importatoare. Pe banda transportoare din sala încălzită, alunecau fără întrerupere borcane cu un conținut albicios, asemenea spumei de mare. Este, după cîte am aflat, mîndria întreprinderii. Acest produs nou — pasta de miere — realizat pentru prima oară aici, s-a solicitat în cantități nelimitate în R. F. a Germaniei unde s-au și livrat circa 1000 de tone. „Beneficiarul ne-a cerut să-i trimitem cît mai multă miere de acest fel..." nea AURAȘ MARGARINT AlBU (continuare în pag. a 2-a! J Proletari din toate țările, uniți-va! Extinderea rețelei cooperației meșteșugărești în județul Vaslui, în mediul urban există în prezent 165 de unități ale cooperației meșteșugărești, în care își desfășoară activitatea 1.214 membri cooperatori. Pentru deservirea populației din mediul rural — deservire asigurată în mare parte de unitățile de prestări de servicii ale cooperativelor de consum — s-au înființat 6 puncte fixe (Codăești, Pungești, Fălciu, Averești, Hurdugi, Ivănești) pentru reparația radiourilor, televizoarelor, frigiderelor, precum și a altor obiective electronice de uz casnic. In primele opt luni ale acestui an, in mediul rural, au luat ființă un număr de 12 unități de prestări servicii, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului, această rețea să se extindă prin deschiderea a încă șase noi unități. S-a avut, totodată, în vedere ca rețeaua acestor unități de prestări de servicii să aibă un profil diversificat și să poată astfel satisface cerințele populației de la sate. In anul care vine — 1969 — rețeaua cooperației meșteșugărești se va extinde atit în mediul rural, cit și în cel urban. Astfel, în orașul Vaslui și, respectiv, în municipiul Bîrlad, vor fi construite noi complexe de deservire ale cooperației meșteșugărești, obiective pentru care s-a alocat importanta sumă de cinci milioane de lei, iar numărul unităților amplasate în comunele județului va crește. ■aléMEMta La cules., A ÎN PAG. a 4- » Lucrările Conferinței statelor neposesoare de arme nucleare Comentar extern Deruta marionetelor sud-coreene îndatoririle școliiîn dezbaterea cadrelor didactice Ieri, la Vaslui, s-au încheiat lucrările consfătuirii cadrelor didactice din oraș și din comunele învecinate. Avînd caracterul unei ședințe de lucru, ce s-a bucurat de o largă participare a învățătorilor și profesorilor, dezbaterile au prilejuit cadrelor didactice un rodnic schimb de opinii asupra activității lor, asupra căilor celor mai indicate pentru îmbunătățirea ei continuă. De asemenea, analiza muncii instructiv-educative desfășurată în anul școlar trecut, la baza căreia au stat rezultatele înregistrate de colectivele didactice, a reliefat buna experiență dobîndită de numeroși slujitori ai școlii din județul nostru, dar și o serie de neajunsuri ce se manifestă încă în munca cu elevii, pentru dispariția cărora trebuie luate, cît mai grabnic, măsuri eficiente. Materialul de analiză, prezentat de tovarășul Emil Arhip, din însărcinarea Inspectoratului școlar județean, după ce a trecut în revistă succesele dobîndite în anul școlar trecut, a precizat sarcinile ce revin cadrelor didactice din județ în noul an școlar. Cu privire la rezultatele obținute în procesul instructiveducativ la sfîrșitul anului de învățămînt 1967-1968, materialul consemnează că, in urma dezvoltării continue a bazei materiale a școlii, datorită perseverenței în muncă a cadrelor didactice și a organelor de îndrumare și control, procentul elevilor promovați a crescut, fondul educativ al lecțiilor a stat mai mult in atenția învățătorilor și profesorilor, exigența față de cerințele programelor de învățămînt și a principiilor pedagogice a sporit. Multe cadre didactice au dovedit o minuțioasă pregătire a lecțiilor, o atenție crescîndă față de rigurozitatea științifică. Dintre învățătorii care au pus în centrul atenției lor rezolvarea uneia dintre sarcinile cele mai importante, educarea moral-cetățenească, au fost amintiți Aneta Sírbu, Margareta Mihalache, Valeria Merișescu, Maria Centin, Dumitru Ichim, Virgil Rotaru, Noemia Măcărescu și mulți alții. Pentru lecții temeinic pregătite, autoexigență în muncă și preocuparea de a-și perfecționa continuu activitatea didactică, au fost evidențiați o serie de profesori, printre care: Traian Ciobanu, Elena Simiuc, Cleopatra Zugravu, Petru Antohi, Margareta Bîrlădeanu, Beatrice Stamate. Pe larg, a fost analizat aportul organizațiilor de pionieri și U.T.C. încadrat tot mai mult în efortul colectiv al muncii educative. Școlile în care activitățile pionierești și, în general, activitatea educativă se desfășoară formal cu datoria de a interveni cu hotărire pentru îndreptarea acestor stări de fapt neingăduite. Munca diriginților, rolul lecțiilor de dirigenție au făcut obiectul unor precizări necesare. Din controalele efectuate, din asistențele la ore, s-a constatat că, în anul școlar trecut, diriginții și-au îmbunătățit metodele de muncă, dar, în continuare, trebuie să manifeste o mai mare grijă față de planificarea judicioasă a tematicii acestor ore, pentru ca ele să devină mai atractive, mai eficiente. Activitatea elevilor în cercuri, influența ei formativă asupra copiilor dobîndesc bune rezultate acolo unde au fost îmbinate armonios metode și procedee variate, discuțiile și expunerile cu concursurile experiență și lucrările practice se spune în referat. Participarea elevilor la concursurile școlare, rezultatele bune obținute în aceste competiții reliefează creșterea nivelului de pregătire al elevilor. In legătură cu includerea în școală a copiilor de 6 ani, s-a precizat că învățătorilor ce vor preda la clasa intîi le revin mari obligații. Instruirea lor in cadrul consfătuirii, in ședința pe secții, caută să preîntimpine greutățile începutului. Un loc important a fost acordat discutării necesităților de continuă perfecționare a cadrelor didactice. Ridicarea nivelului lor de cunoștințe, al muncii metodice va sta permanent în atenția Inspectoratului școlar, dar, în același timp, fiecare cadru didactic trebuie să fie conștient de îndatorirea sa de a se autoinstrui. Modul în care familia poate fi antrenată în rezolvarea sarcinilor școlii de instruire și educare a format, în continuere, obiectul dezbaterilor. Numeroși participanți la discuție, printre care Elena SI_ ARBORE LUCA (continuare In pag. a 2-a) u trecut doar 10 luni de cînd Maria Biliuță a trecut pentru prima oară pe poarta Fabricii de confecții din Vaslui. Au impresionat-o atunci și impunătoarea construcție, și mașinile moderne, și ordinea din secții, dar mai ales oamenii. Oamenii aceștia, în majoritate tineri, care munceau și învățau să muncească tot mai bine, care țineau mult, încă de la început, să devină cunoscuți în azd și peste hotare. Nimic nu li se părea greu pentru ca marca fabricii să fie tot mai apreciată, pentru ca prestigiul colectivului să sporească mereu. In aceste condiții, noua venită s-a încadrat repede, fără dificultăți, în ritmul de lucru al oamenilor din secția in care a fost repartizată. La început nu a cunoscut pe nimeni, nici măcar pe tovarășele care la mașinile munceau din apropiere, își vedea, tăcută, de treabă. Numai chid observa că o muncitoare sau alta se descurcă mai greu, îndrăznea să intervină și s-o aju te sassi san te. Fără prea multe vorbe, ci practic. Și așa treceau zilele, fără ca Maria Biliuță să știe că se bucură de stima și aprecierea celor din jur. Verfa însă că sleiturile și îndrumările ei sunt luate în seamă, că munca la mașinile din jurul ei merge din ce în ce mai bine. Cînd a fost numită șefă de agregat la sectorul III, unde se lucrează bluze — uniforme școlare, cele 40 de muncitoare au primit-o cu... brațele deschise. Știau că Maria Biliuță e o femeie destoinică, stăpînă pe tainele meseriei, bună modestă, organizatoare, exigentă, dar și o minunată prietenă. Cu altă pricepere și atenție studiază ea, de pildă, procesul tehnologic și amplasarea utilajelor, atunci cînd se introduce în fabricație un nou produs . Cît suiltet pune la modelului executarea respectiv, pentru a cunoaște la milimetru fiecare fază de operație! Altfel nu concepe că ar putea fi de folos așa cum trebuie colectivului, că ar putea constitui un exemplu pentru fiecare din cele 40 de muncitoare de la agregat. Le cunoaște pe toate după nume, dar și după cum își îndeplinesc obligațiile ceea ce profesionale, o ajută să intervină la timp acolo unde e mai multă nevoie. Și de cîte ori se repartizează în funcție de necesități, de cite ori se face o nouă reamplasare a utilajelor, fetele — ca să folosim expresia Măriei Biliuță — nu obiectează, ci, dimpotrivă, sunt foarte mulțumite. Pentru că totul e făcut, atît in interesul muncitorilor, cît și in interesul fabricii. Și așa, conducînd colectivul, ca un comandant care știe ce vrea — cum ne-a spus un tovarăș din conducerea întreprinderii — șefa de agregat obține lună de lună însemnate succese , toate muncitoarele iși G. LAURENTIU f continuare In pag. a 3-a) Comuniștii în acțiune « =» «« s» as sw s» s» se RĂSPUNDERE agft s rysíftíftíRí: Cînd președintele UITĂ că pentru a fi rom respectat, trebuie să RESPECTE Scrisoarea se încheia alarmant:„Noi nu semnăm, că dacă ne află trebuie să părăsim satul. Vă rugăm să veniți, să cercetați și veți vedea că tot ce am scris este adevărat. Dureros, dar adevărat”. Am întors foile pe o parte, pe cealaltă, le-am recitit și am pornit spre locul de unde fuseseră expediate : cooperativa agricolă de producție Rafaila. Ne-au întâmpinat niște dealuri nu tocmai bogate, atinse de un pronunțat proces de eroziune. Am văzut pomi fructiferi insuficient dezvoltați și cu rodi puțin. Am privit vii care, ca în multe alte părții, plătesc scumpă vamă atacului de mucegai. In schimb, pămînturile eliberate de culturi erau arate și, în bună măsură, fertilizate. Pretutindeni, în fiecare sector de muncă — la cultura mare, în vie, la furaje, circular și transporturi, la contabilitate — membrii cooperatori, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, lucrau de zor, cu pasiune. Totuși, această atmosferă antrenantă de lucru era, pe undeva, întunecată de o umbră. Și, pe măsură ce pătrundeam în istoria cooperativei agricole de aici, pe măsură ce sporeau discuțiile purtate cu membri cooperatori, cu lucrători din serviciul contabilității unității și cu factori de răspundere de la nivelul comunei Todirești, (printre care tovarășul Constantin Rotundu, secretarul comitetului comunal de partid), simțeam în gură un gust tot mai amar și, in același timp, un sentiment de justificată revoltă ne cuprindea ființa. Cooperativa agricolă de producție din Rafaila a luat ființă in anul 1960. Oamenii și-au unit forțele și priceperea în scopul obținerii unor producții sporite, în scopul îmbunătățirii propriilor condiții de muncă și de viață. Nu au fost, insă, dintru început, valorificate cu pricepere, suficient spirit gospodăresc ca și organizatoric, toate posibilitățile oferite de condițiile locale concrete, iar activitatea de investiții s-a făcut haotic. Acestea s-au răsfrînt asupra valorii zilei-muncă. Au trebuit să treacă mai mulți ani, pînă cînd, dezmeticiți din iureșul greșelilor in care căzuseră la început, membrii cooperatori din Rafaila, cu ajutorul organelor de partid și de stat, să pună stavilă acțiunilor generate de nepricepere, indolență și suficiență. Aceasta se petrecea în anul 1967. Ca un prim pas pe această cale, ei au hotărit să-l aleagă președinte pe Dumitru V. Movileanu. Consătean harnic și cu mai multă pricepere decit alții, „ahtiat după muncă" - după cum și astăzi recunosc unii — cu dragoste pentru cooperativa agricolă, cu respect pentru cei dimprejur, omul acesta s-a bucurat, la alegerea sa în funcția de președinte, de stima și încrederea tuturor membrilor cooperativei agricole. Se cuvenea ca, la rîndu-i, să-și sporească respectul față de obște, să se comporte oricind și oriunde în așa fel, incit, urmîndu-l, fiecare cooperator să participe în cia mai mare măsură la îndeplinirea tuturor planurilor existente în unitate. Căci el, ca ales al obștei, trebuie să fie acela care.’ S. CONSTANTINIU (continuare in pag. a 3-a) A