Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-09-21 / nr. 183
Vizita conducătorilor de partid și de stat în județele Caraș- Severin și Timiș Vineri, 20 septembrie, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Maxim Berghianu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului de Stat al Planificării, au început o vizită de lucru în județele Caraș-Severin, Timiș și Arad, pentru a se sfătui cu activul de partid și de stat, cu oamenii muncii, despre pobleme ale construcției socialiste, despre felul cum sînt îndeplinite sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres și de Conferința Națională a P.C.R., precum și de ultimele hotărîri ale partidului și statului nostru. In primele ore ale dimineții, Conducătorii de partid și de stat au sosit la Caransebeș. Vizita oaspeților a fost așteptată de întreaga populație a județului Caraș-Severin cu unanimă bucurie, prilejuind pretutindeni puternice manifestări ale adeziunii tuturor oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, față de politica internă și externă a partidului și statului, generată de interesele fundamentale ale poporului român, ale cauzei socialismului și păcii. Oamenii muncii de aici, români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități. Însuflețiți de un puternic patriotism, cu încredere nețărmurită în politica partidului, asigură economiei naționale însemnate Cantități de minereuri feroase și neferoase, o gamă largă de sortimente de oțel și alte produse siderurgice, mașini și uilaje de înaltă tehnicitate. Dezvoltarea în viitor a județului Caraș-Severin, aportul său mereu sporit la avuția patriei sunt prefigurate și de volumul investițiilor — 750 de milioane lei — alocate numai pentru cel de-al Ill-lea an al cincinalului. ... Pe aeroportul din Caransebeș, mii de oameni din oraș, din comunele și satele învecinate salută cu ovații și urale puternice sosirea conducătorilor de partid și de stat. Tovarășul Ilie Făsui, membru supleant al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, adresează conducătorilor de partid și de stat urarea „Bun sosit în județul Caraș-Severin". Arterele orașului Caransebeș. Inveșmîntate în straie alese, sînt inundate de o mare mulțime de oameni, care fac o călduroasă primire oaspeților. Coloana de mașini se îndreaptă apoi spre Reșița, reședința județului, străbătînd localități cu casele și porțile împodobite sărbătorește. In ritmul trepidant al Reșiței socialiste Străvechea cetate a siderurgiei românești, care va înscrie în curînd în calendarul ei de foc două secole de existentă, își întîmpină oaspeții dragi cu un nou bilanț de realizări. Vizita de lucru începe la Combinatul siderurgic Reșița. Aici, conducătorii de partid și de stat sunt salutați de Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, de ing. Constantin Savu, directorul general al întreprinderii, de un grup de muncitori, tehnicieni și ingineri. In fata mascetei și a graficelor de probe, directorul general al combinatului prezintă oaspeților stadiile actuale de dezvoltare și perspectivele ce se dechid acestei mari întrepaderi în viitor. Fiecare an a înscris pe barta combinatului noi capacități de producție, dotate cu instalații și aparatură modernă, astfel încît se poate spune că Reșița de azi a mertalului este o unitate nouă, dimizată și întinerită. Față ’048, combinatul produce a rest an cu peste 540.000 tt mai multă fontă, cu rn OÖO tonp mai mult otel și opt 000 tone mai multe 1te. esîndu-se despre îndepoa indicatorilor de plan, continuare în pag. a 2-a) CEN TIĂEA I "/TAM. • EMIN v.o * I IAȘI ) ------Js Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la mitingul de la Reșița Dragi tovarăși și tovarășe. Vă rog să-mi dați voie să încep prin a vă transmite dv., tuturor locuitorilor acestui vechi centru muncitoresc al patriei noastre, precum și celorlalți locuitori ai județului, un salut călduros din partea Comitetului Central al Partidului, al Consiliului de Stat și al guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze, urale). In cursul vizitei de lucru pe care o facem, am văzut cîteva sectoare ale combinatului siderurgic și ale uzinei constructoare de mașini. Am constatat cu deplină satisfacție că siderurgiștii își îndeplinesc cu cinste sarcinile din cadrul planului cincinal. In primii trei ani ai cincinalului, ei au obținut rezultate deosebite, îndeplinindu-și și depășindu-și prevederile de plan. Doresc să exprim cele mai calde felicitări muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, întregului colectiv al Combinatului siderurgic Reșița. (Vii aplauze). Ne-au produs, de asemenea, o deosebită satisfacție rezultatele bune obținute de Uzina constructoare de mașini din Reșița — mă refer atît la secția de motoare Diesel, cit și la fabrica de utilaj greu și la turnătorie. Muncind cu pricepere, dovedind o înaltă calificare tehnică, colectivul acestei uzine reușește să producă motoare și agregate energetice care fac cinste patriei noastre, putind concura în condiții bune cu produse similare pe plan mondial. Felicit din toată inima întregul colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri al acestei minunate uzine constructoare de mașini. (Aplauze prelungite). Succesele pe care le-ați obținut dv., reșitenii, in , realizarea directivelor trasate de Congresul al IX-lea al partidului au o importanță deosebită pentru întreaga activitate de dezvoltare a industriei și economiei noastre socialiste. Prin ele, dv. aduceți o contribuție de preț la înfăptuirea planului cincinal. (Aplauze, male). Cunoașteți rezultatele obținute de întregul nostru popor în dezvoltarea industriei, agriculturii, științei și culturii. Putem spune că în primii trei ani ai cincinalului am reușit să înfăptuim in întregime ceea ce a trasat Congresul al IX-lea, iar realizările de pînă acum ne dau încrederea deplină că vom înfăptui pînă în 1970 toate prevederile cincinalului, și chiar ceva în plus. (Aplauze prelungite). Toate succesele obținute, sub conducerea partidului, în munca de desăvîrșire a construcției socialiste în România, în dezvoltarea patriei noastre, sînt dovada grăitoare a justeții politicii marxist-leniniste a P.C.R., a realismului programului elaborat de Congresul al IX-lea și, totodată, o mărturie a uriașei forțe de creație a clasei noastre muncitoare, a țărănimii, a intelectualității, a întregului nostru popor, care, stăpîn pe destinele sale, își făurește in mod conștient viitorul de aur, viitorul comunist, (Aplauze, urale). Ritmul înalt de dezvoltare a industriei noastre, a întregii economii a României socialiste, este rezultatul eforturilor mari pe care poporul nostru le face pentru a asigura lichidarea, într-un timp cît mai scurt, a rămînerii în urmă pe care am moștenit-o de la regimul burghezo-moșieresc. Este știut că din totalul venitului național noi acordăm circa 30 la sută pentru dezvoltarea economiei socialiste. Facem acest lucru fiind conștienți că numai pe această cale vom putea asigura un viitor înfloritor pentru poporul nostru, pentru patria noastră. (Aplauze puternice, îndelungi). In același timp, în activitatea de edificare a socialismului ne preocupăm permanent de dezvoltarea largă a colaborării și cooperării cu țările socialiste. Suntem conștienți că în condițiunile tehnicii moderne nu este posibil progresul fără intensificarea, în primul rînd, a relațiilor cu țările socialiste frățești și în același timp a schimburilor cu toate statele lumii. Numai încadrîndu-ne activ în diviziunea internațională a muncii vom reuși să asigurăm mersul ferm și hotărît înainte al economiei noastre, ridicarea nivelului general de dezvoltare a României socialiste. (Aplauze puternice). Rezultatele colaborării și cooperării internaționale se văd și în Reșița. Aici, specialiștii români și sovietici au construit împreună agregatul hidroenergetic de 175 MW — unul dintre cele mai mari agregate hidroenergetice din lume. Această înfăptuire este o dovadă că pe această cale oamenii muncii din România, din Uniunea Sovietică, din toate țările socialiste au posibilități nelimitate de a lărgi colaborarea și cooperarea în folosul fiecărei țări și al întregului nostru sistem socialist. (Aplauze prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea economiei, partidul și guvernul țării noastre acordă o atenție deosebită ridicării nivelului de viață al poporului. Facem aceasta pentru că țelul suprem al întregii noastre politici este bunăstarea și fericirea oamenilor muncii. Socialismul își poate afirma superioritatea tocmai prin crearea celor mai bune condiții de viată, materială, cît și spirituală, celor ce muncesc. (Vii aplauze). Dv. cunoașteți cum arăta Reșița după 23 August 1944. Și o vedeți astăzi. Ceea ce s-a realizat aici pe plan social, succesele din domeniul construcției de locuințe, al dezvoltării învățământului și culturii, al deservirii populației, este o parte componentă a profundelor transformări săvîrșite pe drumul ridicării bunăstării întregului nostru popor. Avem rezultate bune, tovarăși. In același timp, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la acea treaptă a societății socialiste în stare să asigure satisfacerea deplină a necesităților tuturor oamenilor muncii. Mai avem mult pentru a realiza această năzuință fierbinte a noastră, acest fel suprem al politicii comuniștilor. Dar mergem pe un drum bun, și vom face totul pentru a ridica continuu nivelul de viață al întregului popor. (Aplauze, urale). te In anii construcției socialesau existat în activitatea noastră și lipsuri, neajunsuri. Partidul nostru nu o dată a vorbit despre aceasta. Luînd măsuri pentru lichidarea lipsurilor și greșelilor, a stărilor de lucruri negative, el a chemat clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor, să-și unească eforturile pentru a perfecționa întreaga noastră activitate economică, socială și spirituală. Au fost comise în trecut abuzuri și abateri de la principiile socialismului. Comitetul Central al partidului nostru le-a dezvăluit și a luat măsuri hotărâte pentru a evita reapariția lor în viața societății noastre, pentru a împiedica producerea unor abuzuri și încălcări ale legalității noastre socialiste. Partidul a luat măsuri organizatorice pentru a asigura ca masele largi populare să participe tot mai activ și mai larg la întreaga muncă de elaborare și conducere a destinelor țării, pentru lărgirea continuă a democrației socialiste în România. (Aplauze puternice, urale însuflețite). Noi am ajuns la un asemenea stadiul de dezvoltare încît problema dezvoltării democrației socialiste, problema găsirii formelor organizatorice corespunzătoare pentru participarea intensă, efectivă a clasei muncitoare, a țărănimii, a intelectualității, a maselor largi populare, fără deosebire de naționalitate, la întreaga activitate de conducere a făuririi socialismului, se pune cu o deosebită stringentă. Noi am lichidat de mult clasele exploatatoare, i-am lichidat pe capitaliști, pe moșieri, pe chiaburi. Am creat condiții pentru avîntul nestăvilit al forțelor de producție, iar proprietatea socialistă deține peste 99 la sută din avutul țării. Deci, atît din punct de vedere social, de clasă, cît și din punct de vedere material, economic, am creat condiții pentru ca niciodată în România să nu mai fie fosibilă reîntoarcerea capitalismului. Socialismul a triumfat in tara noastră. (Aplauze, urale entuziaste, undelungi). Sprijinindu-ne pe această bază economico-socială, care reprezintă esențialul pentru orînduirea socialistă, trebuie să înțelegem că avem datoria de a perfecționa continuu întregul ansamblu al vieții socialiste. Pe măsura desăvîrșirii construcției socialiste, a dezvoltării forțelor de producție, a îmbunătățirii vieții materiale a maselor, a ridicării nivelului cultural al întregului popor, apare ca o necesitate obiectivă perfecționarea relațiilor sociale, a formelor de conviețuire și a participării membrilor societății la întreaga activitate economică, politică, și de stat. Aceasta înseamnă realizarea în practică a principiilor socialismului într-o țară în care poporul este stăpîn pe destinele sale, fărgindu-și în mod conștient, prin munca și lupta sa, propriul viitor. (Aplauze puternice, fíraie). Desigur, tovarăși, pot exista în România oameni cu anumite nemulțumiri. Aceste nemulțumiri sunt determinate de unele neajunsuri, de unele lipsuri în activitatea noastră. Criticarea acestor neajunsuri noi o considerăm ca un fapt pozitiv, ca o expresie a spiritului de răspundere și a dorinței cetățenilor de a contribui la perfecționarea activității noastre. Dezvoltarea democrației socialiste presupune crearea condițiilor ca oamenii muncii să-și poată spune părerea și asupra a ceea ce este bun, dar și asupra a ceea ce e răia, pornind tocmai de la dorința de a lichida lipsurile, de a asigura mersul tot mai hotărît înainte al socialismului în patria noastră. (Aplauze puternice, urale). Poate să se mai găsească și cineva, dintre cei care în trecut au aparținut claselor exploatatoare, care să se mai gîndească înapoi. Sigur, se mai pot găsi și asemenea oameni. Dar vă întreb pe dv. reșițeni: oare ar mai putea, dacă ar trăi Auschnitt, să vină să ia Reșița înapoi ? (vie animația ; voci: „Nu, Nu“). Există oare vreun pericol ca Reșița să devină din nou a capitaliștilor ? (Proteste hotărite din mase. Se aud strigăte: Nu, Nu). Desigur, tovarăși, nu numai la Reșița, ci în toată țara, în toate uzinele noastre, în toate cooperativele noastre agricole, nimeni, absolut nici un muncitor, nici un tehnician, nici un inginer, nici un țăran cooperator nu se mai pot gîndi ca fabricile și pămînturile noastre să mai de a continuare în pag. a 3-a) INPAGa a ■ tntîlniri și convorbiri ale delegației guvernamentale române în Venezuela a Vietnamul de sud Lupte violente între forțele patriotice și trupele americane RAIDUL 1 NOSTRU LIVRAREA STRUGURILOR PENTRU VIN TREBUIE INTENSIFICATĂ! e aflăm în plină campanie de cules în vin, de livrare a strugurilor pentru vin și de vinificare. Ne-am mai pronunțat asupra faptului că lucrul nu a început, din primele zile, cum s-ar fi cuvenit și ceream să se adopte măsuri în consecință. Noi sesizări ne-au readus însă la cunoștință faptul că în multe locuri situația persistă, aproape la fel ca în primele zile. Pentru a ne da seama de cauzele care generează o atare stare de lucruri, am inițiat un raid-anchetă, pe traseul Huși - Berezeni - Murgeni. Primul cu care am stat de vorbă, la Huși, a fost tovarășul Alexandru Hogaș, directorul Întreprinderii județene pentru industrializarea vinului și băuturilor alcoolice. „Repet ne-a relatat interlocutorul nostru — nu-i scut pe tovarășii mei — nici pe cei din subordine și nici pe superiori - pentru faptul că unele centre de vinificare nu pot să primească producția de struguri, așa cum era prevăzut inițial și cum, de altfel, ar fi fost normal. Nu se poate, în același timp, să fie trecuți cu vederea nici producătorii - cooperativele agricole de producție - care întîrzie nejustificat să livreze strugurii contractați. Bunăoară, cooperativa agricolă Ghermănești a livrat o cantitate infimă pe 3 septembrie ca apoi 5 zile consecutiv să nu mai livreze nimic. Centrul de vinificare Dumești nu-și începuse nici la 9 septembrie activitatea, întrucît unitățile agricole cooperatiste din raza sa nu livrează strugurii. La multe alte centre, pînă către seară, nu se arată nimeni ca, apoi, să sosească mijloacele de transport a numeroase unități. Evident, se creează aglomerări. Asemenea inconveniente fac ca în puține din centrele noastre să se lucreze permanent, cu întreaga capacitate". La rîndul său, Florin Nistor, șeful centrului de vinificare din Berezeni, adăuga : „Nouă trebuie să nu se livreze de către cooperativele agricole Berezeni, Vetrișoaia, Rinceni și Bozia peste 100 de vagoane de struguri. Toate aceste unități aduc zilnic aproape cît este prevăzut în grafic. O altă problemă, in schimb, se ridică : spațiul nostru de depozitare este de vreo 20 de vagoane. Or, în prezent, toate vasele ne sînt pline. Dacă conducerea întreprinderii nu va lua grabnice măsuri pentru a ne descongestiona, ne vom pomeni în situația de a nu mai putea să vinificam. Uitați-vă, și acum așteaptă un șir de care și mașini pline cu struguri, din unele mustul se scurge pe jos, dar ce pot să fac eu singur ?". La cooperativa agricolă de producție din Rînzești, ca de obicei, ne-a întîmpinat o atmosferă de lucru intens. Cîțiva membri ai consiliului de conducere făceau repartizarea forțelor pentru ziua următoare. Inginerul Gheorghe Beznea și-a întrerupt un moment această preocupare, spre a ne relata : „Am predat pînă acum, la centrul de vinificare Murgeni, 50 de tone de struguri și mai avem de predat încă 100. Ne străduim să respectăm — pe zile și pe ore - graficele de livrare stabilite, se străduiesc și lucrătorii de la centrul de vinificare să ne elibereze operativ mijloacele de transport". Dar în cîte cooperative agricole există oare o situație similară ? Căci, la Murgeni, Mihai Hristian, șeful centrului de vinificare, pe bună dreptate, ni se plîngea : „Sigur că da, e liniște la noi din cauză că, zilnic, lucrăm sub grafic. Nu putem nici într-un schimb să lucrăm cu întreaga capacitate (ce să mai vorbim despre schimbul al doilea ? I) Din vina cooperativelor agricole Blăgești, Cîrja și Găgești, noi lucrăm, în fiecare zi, cu circa 3 vagoane sub capacitatea de care dispunem". Așa se prezintă situația, pe traseul străbătut. Desigur, strugurii sunt pretutindeni copți și culesul, livrarea lor trebuie să fie, în fiecare Unitate, intensificate. Se întîmplă însă un fapt nedorit. Consiliile de conducere, brigadierii, tehnicienii și inginerii din unități pe de o parte, iar reprezentanții organelor județene de resort pe de alta, întîrzie să înlăture dezechilibrul forțelor repartizate la culesul strugurilor prevăzuți a fi livrați la contract pentru vin și’ a celor necesare la lucrările co ’ v C. S. VINATORU (•continuare in pag. a 3-a) în vie la G.A.P. Huși. Z La Fabrica de uleiuri vegetale „Republica“—Bîrlad taie liberă uleiului din nona mică ileie acestea, am vizitat Fabrica de uleiuri vegetale „Republica“ din Bîrlad. Era într-o dimineață senină, liniștită. Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii se aflau, toți, la locul lor de muncă. Fabrica lucra din plin ... Insoșiți de tovarășul MARINEL FLOREA, directorul fabricii, am trecut prin toate sectoarele de muncă — de la descărcarea materiei prime din vagoane și pînă la încărcarea din nou, în vagoane, de data aceasta, a produselor finite. ..La noi — ne spunea Marinei Florea — în prezent, tot procesul tehnologic de fabricație este mecanizat. Munca manuală a fost înlăturată definitiv. Ce a însemnat mecanizarea pentru fabrica noastră ? E de ajuns să amintesc că, în anul 1954, în 24 de ore, cu un număr mediu scriptic de circa 400 de salariați, se producea o cantitate de 5 tone de ulei brut. In anul 1968, tot in 24 de ore, cu un număr mediu scriptic de numai 114 salariați, se produce o cantitate de 60 de tone de ulei brut!“. In timp ce vizitam instalațiile fabricii, am făcut un mic calcul. Am ajuns la concluzia că în mai puțin de 14 ani producția fabricii a crescut de 12 ori. Aproape în fiecare an a fost dublată. Irn același timp, numărul mediu scriptic a fost redus de aproape 3 ori. N-am avut la îndemină o mașină de calcul electronică. Am fi încercat să aflăm, de îndată, cu cît a crescut și productivitatea muncii. Lipsindu-ne un astfel de mijioc, vom da doar o cifră cu aproximație. Dacă la creșterea producției arătate mai sus, adăugăm și reducerea forței de muncă, înseamnă că productivitatea muncii a crescut cam de 15 ori. Scopul vizitei noastre aici a fost însă altul. Ne interesa, în mod deosebit, să știm cum se pregătește colectivul de muncă pentru tradiționala remantă. In vorbirea curentă aceasta înseamnă pregătirea întregii capacități de MIHAI BOTE/ teontinnare In paq a 4-al /