Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-09-11 / nr. 174
C Se întocmește studiul monografic al județului Vaslui onferința Națională a P.C.R. din decembrie 1967 a subliniat necesitatea perfecționării conducerii și planificării economiei naționale prin îmbunătățirea metodelor și stilului de muncă corespunzător noii etape de dezvoltare a societății noastre. In scopul soluționării tuturor aspectelor pe care le ridică procesul muncii, Direcțiile Județene pentru Probleme de Muncă și Ocrotiri Sociale — ca organe teritoriale ale Ministerului Muncii au, printre alte atribuțiuni, și cea de a analiza resursele de muncă, gradul de ocupare a acestora, evoluția și structura forței de muncă în perspectivă, în raport cu dezvoltarea economiei naționale. Aceasta Scoate în evidentă necesarul de forțe de muncă pe teritoriu, corelate cu resursele de muncă, o justă politică de orientare profesională a tineretului în concordanță cu interesele dezvoltării diferitelor ramuri ale economiei cât și cu aptitudinile și înclinațiile acestuia. In acest scop, Direcția noastră întocmește studiul monografic al județului Vaslui în care vor fi prezentate caracteristicile economiei teritoriului cu datele care determină profilul de bază — sndUSHal, forestier, agrioî, ponderea fiecărui sector, principalele obiective existente, precum și cele în perspectivă. In mod deosebit se vor scoate în evidență zonele sau localitățile care prezintă particularități deosebite și cu posibilități de dezvoltare — zone legumicole, viticole, avicole. Dintr-o privire sumară rezultă că, ceramica de Tansa a depășit de mult granițele țării noastre; comuna Băcești, în zilele de tîrg, este vizitată de locuitori din Oaș pentru cumpărarea animalelor de producție ce se crescin această zonă. Toate acestea atestă că în județul Vaslui pot fi valorificate noi resurse care să ducă la o folosire rațională a bogatelor rezerve de muncă de care dispunem pe plan local. De asemenea, monografia va cuprinde date populația pe localități, privind sexe și grupe de vîrstă, populația aptă de muncă, numărul salariaților, pregătirea profesională, asistența sanitară, creșterea natalității ș.a. Se va acorda o atenție deosebită analizării modului și a gradului de participare a femeilor în procesul muncii, posibilității folosirii lor și în alte activități (avînd în vedere că este și mamă și soție). Cu privire la folosirea forței de muncă, se va studia problema fluctuației angajaților, meseriile și funcțiile deficitare, afluența forței de muncă din mediul rural spre cel urban, posibilitățile de cuprindere a tineretului în școală și în alte forme de pregătire profesională, precum și a celor care au absolvit școala generală, care nu lucrează și nu sunt cuprinși în nici o formă de pregătire profesională. Se vor analiza cauzele unor neajunsuri în ce privește asigurarea forței de muncă — cazare, mijloace transport, posibilități de cîștig etc. — făcîndu-se propuneri corespunzătoare factorilor competenți din cadrul unice privind unităților econocondițiile de la elaborarea acestui studiu de recrutare a forțelor de muncă. Avem convingerea și garanția că vom primi, ca și până acum, datele, informațiile și sugestiile tuturor conducerilor de unități teritoriale. Desigur, și materialele vom valorifica documentare, sugestiile și propunerile cetă EUGEN PETRESCU directorul Direcției pentru probleme de muncă ocrotiri sociale a județului și Vaslui (continuare în pag. a 3-a) Vasilica Gîscă este una din cele mai tinere muncitoare de la Fabrica de confecții din Vaslui. Zilnic ea își depășește sarcinile de plan cu 15—18 la sută.\ r O nouă promoție de mecanizatori Zilele acestea, o nouă promoție de mecanizatori au părăsit băncile Școlii profesionale de mecanici agricoli din orașul Negrești. Ei au fost repartizați în producție la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din Negrești, Vaslui și Băcești. Cei 82 de tineri mecanizatori vor pune în practică cele învățate, pentru obținerea de producții sporite în cadrul cooperativelor agricole. La secțiile de mecanizare li s-au repartizat tractoarele și mașinile agricole, cu care au și început pregătirea lor pentru terenuriînsămînțările de toamnă. Adrian cîrciu corespondent C BLOC-NOTES ACASĂ LA GOSPODARII DIN ODAIA BURSUCANI ■ ursa de prînz, înțesată pină la refuz cu ■ călători, a oprit rînd pe rind la Palermo, apoi la Grivița și in cele din urmă... la cap de linie, Odaia Bursucani. Pină în sat însă mai sunt 3 km. Am tăiat în curmeziș două dealuri și... după o pădure de salcîmi și o pădure deasă de porumb — din care cal și călăreț abia se zăresc — se ivi satul. La început cîteva case. Drumețul acestor locuri este tentat să creadă că a pătruns intr-o grădină, intr-o imensă grădină cu cîteva case. De fapt așa și este. Odaia Bursucani e un sat grădină, cu oameni gospodari și harnici, cunoscuți pentru vrednicia lor. Satul datează cam de un secol. Departe de drumurile principale, satul a trăit un anonimat. Se știa despre localnici că au un vin strașnic, „puterea ursului" și multe necazuri. .. Anii au trecut... A venit Eliberarea, a început constituirea primelor cooperative de producție. La început s-au adunat 90 de brațe de muncă cu 300 ha. de pămînt, cu 18 boi și 40 de vaci. Era în urmă cu un deceniu. Timpul însă a fost cel mai bun agitator. El i-a convins și pe cei din Odaia Bursucani că singurul lor loc de muncă și prosperate este cooperativa agricolă de producție. Și a venit tot satul. Oameni harnici, la care soarele nu răsare și nu apune acasă, ei au reușit numai în 10 ani să schimbe fața satului, a caselor lor, să întemeieze o cooperativă agricolă puternică și, mai ales, să-și schimbe felul de a gîndi. De unde la început nu aveau nici o oaie, acum numărul ovinelor se ridică la 1.164, al cornutelor la 419, iar al porcinelor La 181... Pe cele 1.060 de ha. muncesc cu sîrg 425 de familii. Deși anul acesta seceta s-a făcut prezentă și aici, cooperatorii vor lua cca. 1,200 kg. grîu la ziua-muncă. Porumbul, floarea-soarelui au întrecut orice așteptări, vor da cu mult peste cota planificată. Dealurile din împrejurimi au prilejuit gol- C. CLISU (continuare in pag. a 3-a) c&c iiiO' • ț s* IÁ^ Proletari din toate țările, uniți-vă- Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Schimburi de experiență lui Din inițiativa Comitetuexecutiv al Consiliului popular județean provizoriu, în luna august, au fost organizate în județ mai multe schimburi de experiență pe tema bunei gospodăriri și înfrumusețări a satelor. Schimburile de experiență organizate în comunele Lunca Banului, Tutova, Solești, Vulturești, Todirești, Băcești și Dumești, comune cu o bogată tradiție în acțiunile voluntar—patriotice și cu semnificative rezultate, obținute în cele două etape ale întrecerii patriotice, au prilejuit o bună ocazie de generalizare a experienței și metodelor de muncă folosite în antrenarea unui număr cu mai mare de cetățeni la activitățile obștești. Pe lângă președinții comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, la schimburile de experiență amintite au participat conducători ai organizațiilor de masă, deputați comunali, membri ai comitetelor de cetățeni, cetățeni fruntași în cadrul întrecerii patriotice. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației parlamentare olandeze Marți dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegația parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreședinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în țara noastră la invitația Marii Adunări Naționale. mii La primire au participat Erodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de față Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale. Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice ieri dimineață, au început lucrările consfătuirilor anuale ale cadrelor didactice, prilejuite de apropiata deschidere a noului an școlar. Lucrările se desfășoară în patru centre ale județului: Vaslui, Bîrlad (participă cadrele didactice din comunele învecinate), Codăești și Puiești, urmînd ca în zilele de 12 și 13 septembrie să aibă loc consfătuiri similare ale slujitorilor școlii la Bîrlad (unde vor participa cadrele didactice din școlile municipiului), Huși, Negrești și Murgeni. Consfătuirile cadrelor didactice din acest an au un pronunțat caracter de lucru, urmărind să precizeze, pentru fiecare participant, sarcinile sporite ce stau în fața școlii românești în etapa actuală. La lucrările consfătuirilor cadrelor didactice au participat tovarășii: I. Zlate, membru al biroului Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean (la Bîrlad), V. Manolache, membru al biroului Comitetului județean de partid (la Vaslui), L. Cojocaru, membru al biroului Comitetului județean de partid (la Puiești), A. Țolescu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean (la Godăești), care, în cuvîntările lor, au făcut succinte expuneri privitoare la politica internă și externă a Partidului Comunist Român și a guvernului țării noastre. Lucrările consfătuirilor eonii" Pe urmele materialelor publicate In ziua de 3 iulie a.c., ziarul nostru insera, la rubrica „Atitudini", articolul intitulat „Stația C.F.R. Buhoești - o feudă a șefului ?”. La cîtva timp după apariția articolului, la redacție sosesc trei scrisori expediate din Buhoești (două aparținind unor ceferiști — Ioan Varvara și Pavel Mihai, iar a treia practicantului D. M. (identificat ulterior în persoana lui Dumitru Mitan), în care articolul era combătut punct cu punct și taxat, în ultimă instanță, drept o calomnie la adresa șefului de stație, Gheorghe Damian. Materialul „Stația C.F.R. Buhuești — O feudă a șefului ?” relata un incident petrecut la începutul acestui an, între Gheorghe Damian, șeful stației C.F.R., și curățitoarea de ace Sabina Casian, „Disputa" , pentru o scurtă îmblănită. S. C. urma să primească această scurtă, iar Gheorghe Damian vroia s-o obțină el. După ce femeia a intrat în posesia scurtei îmblănite, șeful a cerut, in repetate rînduri, să ii-o predea lui, motivînd că haina face parte din inventarul stației pentru care dînsul a semnat și răspunde. Muncitoarea s-a adresat atunci ziarului „Lupta C.F.R.”, care i-a răspuns : „scurta îmblănită rămîne asupra angajatului respectiv și va fi schimbată după expirarea termenului de uzură prevăzut în normative”. Așadar, Sabina Casian avea dreptate. Normal era ca incidentul să fie închis, să nu i se dea proporții, iar faptul că S. C. s-a adresat ziarului să nu constituie, în nici un caz, un „motiv” pentru care să i se ceară socoteală, să fie persecutată și să suporte diferite șicane ale șefului, „lezat” de acțiunea de protest a subordonatei. Din păcate, tocmai așa s-au petrecut lucrurile. C. S. a început să fie sancționată și radiată de la premieri pentru diferite motive, fâcîndu-ise observații peste observații și rapoarte peste rapoarte pentru orice nimic. Și toate acestea în timp ce alte abateri ale personalului stației erau trecute cu vederea. Cele două scrisori ale salariaților stației contestă toate afirmațiile articolului. (Am spus cele două scrisori și nu trei cum sunt, de fapt, pentru că ne punem, îndreptățiți, întrebarea : De unde știe totul al treilea semnatar, un practicant în stația C.F.R., care n-a stat aici nici două luni ? ! Spunem totul, pentru că semnatarul scrisorii, M. D. intră în „amănunte” petrecute cu mulți ani înainte. Să revenim, însă, la întrebarea pusă inițial : „Cine are dreptate S-o luăm, așadar, metodic. După părerea noastră, Sabina are dreptul la acest echipament de protecție, care rămîne, așa cum se specifică în ziarul „Lupta C.F.R.” la rubrica „Răspundem cititorilor", asupra angajatei pină la expirarea termenului de uzura. Considerăm că răspunsul dat în organul de presă al Ministerului Căilor Ferate este autorizat. Nu-1 contestă decit parțial Gheorghe Damian : „Această scurtă îmblănită este în inventarul stației și răspund personal de ea”. Deci, răspunde numai de scurtă. Dar nu este a lui ! ! E de dorit ca jocul „uite scurta, nu e scurta” sa înceteze. O data pentru totdeauna. In ceea ce privește întîrzierea permiselor, impiegatul Varvara ne relata că „de fapt, acestea î-ar fi fost oferite tovarășei Casian încă în cursul lunii februarie, dar ea le-a refuzat". Apare aici o contradicție care se poate ușor remarca din declarația lui Gheorghe Damian : „Este just că permisele au fost primite cu întârziere, deoarece la primul tabel înaintat la Iași pentru emiterea carnetelor, fotografiile tovarășei C. S. au fost respinse, nefiind în conformitate cu ordinele in vigoare (ca mărime - n.n.). C. S. a prezentat al doilea rînd de fotografii abia în luna martie (eroare ! In februarie — n.n.), dar carnetele și permisele ne-au fost expediate in aprilie. Intr-adevăr, cîteva zile, e posibil să fi întîrziat, din neglijență, înmînarea lor, iar alte zile întirziere provin din faptul că C. S. a refuzat primirea". Dacă ar trebui să recunoaștem că declarația șefului de stație este cea mai apropiată de adevăr, atunci avem de-a face, în afirmația tovarășului Varvara, cu un exces de zel al subalternului pus să-și apere superiorul, un exces de zel, în care sunt căutate puncte de reazem pentru o pledoarie favorabilă, indiferent de faptul ca argumentele aduse corespund sau nu adevărului. Cert este ca la această întirziere au concurat mai mulți factori: prezentarea la primul tabel a unor fotografii necorespunzătoare, neglijența șefului stației, refuzul Sabinei de a primi permisele. Dar să continuăm șirul investigațiilor. Gh. Damian: „Sancțiunile aplicate sunt în conformitate cu ordinele și instrucțiunile în vigoare. Ele sunt date de către mine, atît pentru abaterile constatate personal, cit și pentru cele semnalate de organele superioare de control”. Mai explicit, organul de control sesizează defecțiunea, neglijența etc., iar șeful stației comunică măsurile luate. Răsfoim cîteva dosare. Intîlnim destul de des, printre cei sancționați, numele Sabinei1 Casian. De opt ori. Motive ? Diferite. Cînd spunem diferite, am vrea să se înțeleagă întemeiate și totodată mai puțin întemeiate. Să dăm cîteva exemple : „Mustrare cu avertisment (decret de sancționare nr. 151/22. IV. 1968), radierea de la prima lunară cu sută la suta pentru înscrierea de date fictive în condica de prezență". Mai exact, Sabina Casian a stat de vorbă 20 de minute în timpul serviciului ! A se reține a stat de vorbă cu un alt salariat, aflat tot în timpul serviciului, dar căruia nu i se face aceeași grava imputație - „înscriere de date fictive în condica” ! Cât de malițios sună! Dar, să nu ne legăm de termen, vina este vina , nefolosirea eficientă a timpului de lucru atrage după sine sancțiunea. Sunt, insa, sancțiuni și sancțiuni. Și, fiindcă tot sunt de mai multe feluri, hai sa le comparam. După gravitatea faptei, respectiv după gradul lor de periculozitate pentru siguranța circulației. Citam dintr-un plan de măsuri întocmit de controlul siguranței circulației : BENEDICT ÎELESCU (continuare în pag. a 2-a) Mi la ielul Hulești n u Uste scurta, nu e scurta! ■ Un permis cu... contradicții ■ Mustrare cu avertisment la... obiectivitate ■ Admitem obiecția, dar să fie de „fond“ * Față în față 1 1 Deschiderea mustăriei „Parcul trandafirilor“ .Astăzi (11 septembrie a.c.), grădina „Parcul trandafirilor“" din Vaslui își va redeschide porțile pentru publicul consumator. De astă dată, însă, decorul din stuf, ciorchinii de struguri,butoaiele așezate „la vedere" vor avea menirea să mărească pofla de... must și tulburel. Fără îndoială că, alături de ele, vor „acționa” .. pastrama de oaie, micii, fripturile, cașul, mămăliguța, precum și celelalte surprize plăcute pe care le pregătește O.C.L. „Mixt" Vaslui. Imagine din orașul Bîrlad. ÎN PAG. 2-3 ■ Dirigenția ca oră specială de educație Ecran SPORT Secvențe cotidiene în comuna Ștefan cel Mare Edilii comunei în acțiune De la o zi la alta, în comuna Arsura devin fapte, noi obiective și propuneri înserate în planul de acțiuni edilitar-gospodărești al Comitetului executiv al Consiliului popular local. In aceste zile, de exemplu, se lucrează la construcția a două podețe situate la punctele numite „M. Vasilache" și „Casa agronomului". Șirul de acțiuni înfăptuite, pînă acum, poate fi completat cu amenajarea unui teatru de vară în satul Pîhnești - mîndria artiștilor amatori de aici - construcția altor 17 podețe, întreținerea unor șanțuri, drumuri comunale, peluze și zone verzi etc. Un sumar calcul asupra valorii lucrărilor executate prin muncă voluntar-patriotică, l-am făcut împreună cu tovarășul Toader Munteanu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal , în perioada ce s-a scurs din acest an, — circa 250.000 lei. Printre cei care s-au situat în fruntea acțiunilor, se numără Emil Nica, Mihai Gin. Ploaie, Grigore Nica, Aurel Oprea și mulți alții. Din cîteva zile, în județul nostru a început campania de recoltare a strugurilor pentru vin și de vinificare. In ce fel a început acest proces ? Cum s-au găsit zilele culesului și ale vinificării pregătiți pe producători ? Dar pe cei care preiau producția de struguri și o transformă în vin ? Acestor întrebări am căutat să le dăm răspuns, prin raidul-anchetă prins pe ziua de întreseptembrie, printr-o serie de cooperative agricole și pe la mai multe centre de vinificare. Acum, derulînd pelicula imaginilor întîlnite, concluzia generală care se degajă este că primul pas fost făcut cu stîngul. a E drept că reprezentanți ai cooperativelor agricole de producție Aoșești, Ghermănești, Arsura, Duda, Roșiești, Zorleni ne-au convins că unitățile respective sînt complet pregătite pentru această perioadă. In schimb, unitățile producătoare ni s-au plîns că nu erau pregătite condițiile de preluare a strugurilor și de vinificare la centrele Ghermănești, Tutova, Murgeni. Faptul ne-a fost, de altfel, confirmat și de către inginerul Constantin Neamțu, de la direcția agricolă județeană. In același timp, inginerul Gheorghe Conore, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție întregea: „Noi încă din cealaltă săptămână am solicitat întreprinderii județene pentru industrializarea vinului și a băuturilor alcoolice să fim ajutați ca unitățile agricole cooperatiste să înceapă culesul, fiindcă, pe de o parte strugurii ajunseseră să conțină concentrația în zahăr necesară, iar pe de alta, din cauza ploilor, mucegaiul vămuiește serios producția. S-a răspuns însă cu extremă încetineală acestei cerințe a noastre. Intre timp, uniunea, în colaborare cu direcția agricolă, a instruit oamenii din cooperativele agricole producătoare de struguri, pentru vin, cu problemele ce le incumbă, în această perioadă. Acum nu ne rămîne decit să veghem ca acțiunea Primele zile ale culesului și vinificării să se desfășoare, cel puțin de aici încolo, mai bine decit cum a început". La rîndul său, directorul Intreprinderii pentru industrializarea vinului și a băuturilor alcoolice, Alexandru Hogaș, pe care l-am întîlnit la centrul Bîrlad, se apăra: „Degeaba afirmă lucrătorii de la uniune că se putea începe mai din vreme culesul. Nu se putea. Cît privește unele centre, care nu sînt pregătite încă, de, ce să facem, parcă sîntem numai noi de vină! ? Sigur că da, poartă și oamenii noștri dar ce să răspunderea, cooperativele zicem de agricole Fruntișeni, Coroești, Perieni și Popeni care, chiar de astăzi, nu-și respectă graficele de livrare, pe care împreună și de comun acord cu ele le-am întocmit ? Priviți. Astăzi aceste unități trebuiau să aducă la centrul Bîrlad în total 23.000 de kg. Nu au adus însă decât 14.000. Dacă practica aceasta se va perpetua, firește că va fi imposibil să nu se ajungă să existe zile, către „vîrful" campaniei sau chiar către sfîrșitul ei, cînd se vor produce aglomerări, stagnări ale mijloacelor de transport, nervi. Atunci tot noi vom fi C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) Alura de In sealed n UlMole talleare!