Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-09-11 / nr. 174

C Se întocmește studiul monografic al județului Vaslui­ onferința Națională a P.C.R. din decem­brie 1967 a subliniat necesitatea perfecțio­nării conducerii și planificării economiei națio­nale prin îmbunătățirea me­todelor și stilului de muncă corespunzător noii etape de dezvoltare a societății noas­tre. In scopul soluționării tutu­ror aspectelor pe care le ri­dică procesul muncii, Direc­țiile Județene pentru Proble­me de Muncă și Ocrotiri So­ciale — ca organe teritoriale ale Ministerului Muncii au, printre alte atribuțiuni, și cea de a analiza resursele de muncă, gradul de ocupare a acestora, evoluția și structu­ra forței de muncă în per­spectivă, în raport cu dezvol­tarea economiei naționale. A­­ceasta Scoate în evidentă necesarul de forțe de muncă pe teritoriu, corelate cu re­sursele de muncă, o justă politică de orientare profesio­nală a tineretului în concor­danță cu interesele dezvoltă­rii diferitelor ramuri ale eco­nomiei cât și cu aptitudinile și înclinațiile acestuia. In acest scop, Direcția noastră întocmește studiul m­onografic al județului Vaslui în care vor fi prezen­tate caracteristicile economi­ei teritoriului cu datele care determină profilul de bază — sndUSHal, forestier, agrioî, ponderea fiecărui sector, principalele obiective exis­tente, precum și cele în perspectivă. In mod deosebit se­ vor scoate în evidență zonele sau localitățile care prezintă particularități deosebite și cu posibilități de dezvoltare — zone legumicole, viticole, a­­vicole. Dintr-o privire suma­ră rezultă că, ceramica de Tansa a depășit de mult gra­nițele țării noastre; comuna Băcești, în zilele de tîrg, este vizitată de locuitori din Oaș pentru cumpărarea animale­lor de producție ce se cresc­in această zonă. Toate aces­tea atestă că în județul Vaslui pot fi valorificate noi resurse care să ducă la o folosire rațională a bogatelor rezerve de muncă de care dispunem pe plan local. De asemenea, monografia va cuprinde date populația pe localități, privind sexe și grupe de vîrstă, populația aptă de muncă, numărul sala­riaților, pregătirea profesio­nală, asistența sanitară, creș­terea natalității ș.a. Se va acorda o atenție de­osebită analizării modului și a gradului de participare a femeilor în procesul muncii, posibilității folosirii lor și în alte activități (avînd în ve­dere că este și mamă și so­ție). Cu privire la folosirea for­ței de muncă, se va studia problema fluctuației angaja­ților, meseriile și funcțiile deficitare, afluența forței de muncă din mediul rural spre cel urban, posibilitățile de cuprindere a tineretului în școală și în alte forme de pregătire profesională, pre­cum și a celor care au ab­solvit școala generală, care nu lucrează și nu sunt cu­prinși în nici o formă de pre­gătire profesională. Se vor analiza cauzele unor neajun­suri în ce privește asigura­rea forței de muncă — ca­zare, mijloace transport, po­sibilități de cîștig etc. — fă­­cîndu-se propuneri corespun­zătoare factorilor competenți din cadrul unice privind unităților econo­condițiile de la elaborarea acestui studiu de recrutare a forțelor de muncă. Avem convingerea și garanția că vom primi, ca și până acum, datele, informații­le și sugestiile tuturor con­ducerilor de unități teritori­ale. Desigur, și materialele vom valorifica documentare, sugestiile și propunerile cetă­ EUGEN PETRESCU directorul Direcției pentru probleme de muncă ocrotiri sociale a județului și Vaslui (continuare în pag. a 3-a) Vasilica Gîscă este­­ una din cele mai tinere muncitoare de la Fabrica de confecții din Vaslui. Zilnic ea își depășește sarcinile de plan cu 15—18 la sută.\ r O nouă promoție de mecanizatori Zilele acestea, o nouă promoție de mecanizatori au părăsit bănci­le Școlii profesio­nale de mecanici agricoli din ora­șul Negrești. Ei au fost reparti­zați în producție la întreprinderile pentru mecaniza­rea agriculturii din Negrești, Vaslui și Băcești. Cei 82 de tineri mecanizatori vor pune în practică cele învățate, pentru obținerea de producții spo­rite în cadrul cooperativelor a­­gricole. La secțiile de mecanizare li s-au repartizat tractoa­rele și mașinile agricole, cu care au și început pre­gătirea lor pentru terenuri­însă­­mînțările de toam­nă. Adrian cîrciu corespondent C­ BLOC-NOTES ACASĂ LA GOSPODARII DIN ODAIA BURSUCANI ■ ursa de prînz, înțe­­­­sată pină la refuz cu ■ călători, a oprit rînd­­ pe rind la Palermo, apoi la Grivița și in cele din urmă... la cap de linie, Odaia Bursucani. Pină în sat însă mai sunt 3 km. Am tăiat în curme­ziș două dealuri și... după o pădure de salcîmi și o pădure deasă de porumb — din care cal și călăreț abia se zăresc — se ivi satul. La început c­îteva case. Drumețul acestor locuri este tentat să creadă că a pătruns intr-o grădină, in­­tr-o imensă grădină cu cî­­teva case. De fapt așa și este. Odaia Bursucani e un sat grădină, cu oameni gospodari și harnici, cu­noscuți pentru vrednicia lor. Satul dat­ează cam de un secol. Departe de drumu­rile principale, satul a trăit un anonimat. Se știa despre localnici că au un vin strașnic, „pu­terea ursului" și multe ne­cazuri. .. Anii au trecut... A venit Eliberarea, a început con­stituirea primelor coopera­tive de producție. La început s-au adunat 90 de brațe de muncă cu 300 ha. de pămînt, cu 18 boi și 40 de vaci. Era în urmă cu un deceniu. Tim­pul însă a fost cel mai bun agitator. El i-a convins și pe cei din Odaia Bursucani că singurul lor loc de mun­că și prosperate este coo­­perativa agricolă de pro­ducție. Și a venit tot satul. Oa­meni harnici, la care soa­rele nu răsare și nu apune acasă, ei au reușit numai în 10 ani să schimbe fața satului, a caselor lor, să întemeieze o cooperativă a­­gricolă puternică și, mai a­­les, să-și schimbe felul de a gîndi. De unde la început nu aveau nici o oaie, acum numărul ovinelor se ridică la 1.164, al cornutelor la 419, iar al porcinelor La 181... Pe cele 1.060 de ha. mun­cesc cu sîrg 425 de familii. Deși anul acesta seceta s-a făcut prezentă și aici, coo­peratorii vor lua cca. 1,200 kg. grîu la ziua-muncă. Po­rumbul, floarea-soarelui au întrecut orice așteptări, vor da cu mult peste cota pla­­nificată. Dealurile din îm­prejurimi au prilejuit gol- C. CLISU (continuare in pag. a 3-a) c&c iiiO' • ț s* IÁ^ Proletari din toate țările, uniți-vă- Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Schimburi de experiență lui Din inițiativa Comitetu­executiv al Consiliu­lui popular județean pro­vizoriu, în luna august, au fost organizate în ju­deț mai multe schimburi de experiență pe tema bu­nei gospodăriri și înfru­musețări a satelor. Schimburile de experi­ență organizate în comu­nele Lunca Banului, Tuto­­va, Solești, Vulturești, Todirești, Băcești și Du­­mești, comune cu o bogată tradiție în acțiunile vo­luntar—patriotice și cu semnificative rezultate­, ob­ținute în cele două etape ale întrecerii patriotice, au prilejuit o bună ocazie de generalizare a experi­enței și metodelor de muncă folosite­ în antre­narea unui număr cu­ mai mare de cetățeni la acti­vitățile obștești. Pe lângă președinții comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare comunale, la schimburile de experien­ță amintite au participat conducători ai organiza­­țiilor de masă, deputați comunali, membri ai comi­tetelor de cetățeni, cetă­țeni fruntași în cadrul în­trecerii patriotice. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației parlamentare olandeze Marți dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegația parlamen­tară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreședinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se a­­flă într-o vizită în țara noas­tră la invitația Marii Adunări Naționale. mii La primire au participat E­­rodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Ștefan Voitec, președintele Marii A­­­dunări Naționale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de față Jonkheer d­r. Dirk van Eysinga, ambasado­rul Olandei la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abor­date probleme privind dezvol­tarea colaborării între cele două țări, precum și unele aspecte ale situației interna­ționale actuale. Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice ieri dimineață, au început lucrările consfătuirilor anua­le ale cadrelor didactice, pri­lejuite de apropiata deschi­dere a noului an școlar. Lu­crările se desfășoară în pa­tru centre ale județului: Vaslui, Bîrlad (participă ca­drele didactice din comunele învecinate), Codăești și Pu­­iești, urmînd ca în zilele de 12 și 13 septembrie să aibă loc consfătuiri similare ale slujitorilor școlii la Bîrlad (unde vor participa cadrele didactice din școlile munici­piului), Huși, Negrești și Murgeni. Consfătuirile cadrelor di­dactice din acest an au un pronunțat caracter de lucru, urmărind să precizeze, pen­tru fiecare participant, sarci­nile sporite ce stau în fața școlii românești în etapa ac­tuală. La lucrările consfătuirilor cadrelor didactice au parti­cipat tovarășii: I. Zlate, mem­bru al biroului­­ Comitetului județean de partid, prim-vice­­președinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean (la Bîrlad), V. Ma­­nolache, membru al biroului Comitetului județean de partid (la Vaslui), L. Cojo­caru, membru al biroului Comitetului județean de par­tid (la Puiești), A. Țoles­cu, vicepreședinte al Comite­­tului executiv al Consiliului popular județean (la Godă­­ești), care, în cuvîntările lor, au făcut succinte expuneri privitoare la politica internă și externă a Partidului Co­munist Român și a guvernu­lui țării noastre. Lucrările consfătuirilor eonii" Pe urmele materialelor publicate In ziua de 3 iulie a.c., ziarul nostru insera, la rubrica „Atitudini", artico­lul intitulat „Stația C.F.R. Buhoești - o feudă a șefului ?”. La cîtva timp după apariția articolului, la redacție sosesc trei scrisori expediate din Buhoești (două aparținind unor ceferiști — Ioan­­ Varvara și Pavel Mihai, iar a treia­­ practicantului D. M. (identificat ulte­rior în persoana lui Dumitru Mitan), în care articolul era combătut punct cu punct și taxat, în ultimă instanță, drept o calomnie la adresa șef­ului­ de stație, Gheorghe Damian. Materialul „Stația C.F.R. Buhuești — O feudă a șefului ?” relata un incident petrecut la începutul acestui an, între Gheorghe Damian, șeful stației C.F.R., și curățitoarea de ace Sabina Casian, „Disputa" , pentru o scurtă îmblănită. S. C. urma să primească această scur­tă, iar Gheorghe Damian vroia s-o obțină el. După ce femeia a intrat în posesia scurtei îmblănite, șeful a ce­rut, in repetate rînduri, să ii-o predea lui, motivînd că haina face parte din inventarul stației pentru care dînsul a semnat și răspunde. Muncitoarea s-a adresat atunci ziarului „Lupta C.F.R.”, care i-a răspuns : „scurta îmblănită rămîne asupra angajatului respectiv și va fi schimbată după expirarea ter­menului de uzură prevăzut în norma­tive”. Așadar, Sabina Casian avea dreptate. Normal era ca incidentul să fie închis, să nu i se dea proporții, iar faptul că S. C. s-a adresat ziaru­lui să nu constituie, în nici­ un caz, un „motiv” pentru care să i se ceară so­coteală, să fie persecutată și să su­porte diferite șicane ale șefului, „le­zat” de acțiunea de protest a subor­donatei. Di­n păcate, tocmai așa s-au petrecut lucrurile. C. S. a început să fie sancționată și radiată de la pre­mieri pentru diferite motive, fâcîndu-i­se observații peste observații­ și ra­poarte peste rapoarte pentru orice ni­mic. Și toate acestea în­ timp ce alte abateri ale personalului stației erau trecute cu vederea. Cele două scri­sori ale salariaților stației contestă toate afirmațiile articolului. (Am spus cele două scrisori și nu trei cum sunt, de fapt, pentru că ne punem, îndrep­tățiți, întrebarea : De unde știe totul al treilea semnatar, un practicant în stația C.F.R., care n-a stat aici nici două luni ? ! Spunem totul, pentru că semnatarul scrisorii, M. D. intră în „amănunte” petrecute cu mulți ani înainte­. Să revenim, însă, la întreba­rea pusă inițial : „Cine are dreptate S-o luăm, așadar, metodic. După părerea noastră, Sabina are dreptul la acest echi­pament de pro­tecție, care rămîne, așa cum se spe­cifică în ziarul „Lupta C.F.R.” la rubrica „Răspundem cititorilor", asupra anga­jatei pină la expirarea termenului de uzura. Considerăm că răspunsul dat în organul de presă al Ministerului Căi­lor Ferate este autorizat. Nu-1 contestă decit parțial Gheorghe Damian : „A­­ceastă scurtă îmblănită este în inven­tarul­ stației și răspund personal de ea”. Deci, răspunde numai de scurtă. Dar nu este a lui ! ! E de dorit ca jocul „uite scurta, nu e scurta” sa în­ceteze. O data pentru totdeauna. In ceea ce privește întîrzierea per­miselor, impiegatul Varvara ne relata că „de fapt, acestea î-ar fi fost ofe­rite tovarășei Casian încă în cursul lu­nii februarie, dar ea le-a refuzat". A­­pare aici o contradicție care se poate ușor remarca din declarația lui­ Gheor­ghe Damian : „Este just că permisele au fost primite cu întârziere, deoarece la primul tabel înaintat la Iași pentru emiterea carnetelor, fotografiile tova­rășei C. S. au fost respinse, nefiind în conformitate cu ordinele in vigoare (ca mărime - n.n.). C. S. a prezentat al doilea rînd de fotografii abia în luna martie (eroare ! In februarie — n.n.), dar carnetele și permisele ne-au fost expediate in aprilie. Intr-adevăr, cîteva zile, e posibil să fi întîrziat, din neglijență, înmînarea lor, iar alte zile întirziere provin din faptul că C. S. a refuzat primirea". Dacă ar trebui să recunoaștem că declarația șefului de stație este cea mai apropiată de ade­văr, atunci avem de-a face, în afir­mația tovarășului Varvara, cu un ex­ces de zel al subalternului pus să-și apere superiorul, un exces de zel, în care sunt căutate puncte de reazem pentru o pledoarie favorabilă, indife­rent de faptul ca argumentele aduse corespund sau nu adevărului. Cert este ca la această întirziere au concurat mai mulți factori: prezentarea la primul tabel a unor fotografii necorespunză­toare, neglijența șefului stației, refuzul Sabinei de a primi permisele. Dar să continuăm șirul investigațiilor. Gh. Damian: „Sancțiunile aplicate sunt în conformitate cu ordinele și instruc­țiunile în vigoare. Ele sunt date de către mine, atît pentru abaterile con­statate personal, cit și pentru cele sem­nalate de organele superioare de con­trol”. Mai­ explicit, organul de control sesizează defecțiunea, neglijența etc., iar șeful stației comunică măsurile luate. Răsfoim cîteva dosare. Intîlnim destul de des, printre cei sancționați, numele Sabinei1 Casian. De opt ori. Motive ? Diferite. Cînd spunem dife­rite, am vrea să se înțeleagă înteme­iate și totodată mai puțin întemeiate. Să dăm cîteva exemple : „Mustrare cu avertisment (decret de sancționare nr. 151/22. IV. 1968), radierea de la pri­ma lunară cu sută la suta pentru în­scrierea de date fictive în condica de prezență". Mai exact, Sabina Casian a stat de vorbă 20 de minute în timpul serviciului ! A se reține­­ a stat de vor­bă cu un alt salariat, aflat tot în timpul serviciului, dar căruia nu i se face aceeași grava imputație - „înscriere de date fictive în condica” ! Cât de malițios sună! Dar, să nu ne legăm de termen, vina este vina , nefolosi­­rea eficientă a timpului de lucru a­­trage după sine sancțiunea. Sunt, insa, sancțiuni și­ sancțiuni. Și, fiindcă tot sunt de mai multe feluri, hai sa le com­param. După gravitatea faptei, res­pectiv după gradul lor de periculozi­tate pentru siguranța circulației. Ci­tam dintr-un plan de măsuri întocmit de controlul siguranței circulației : BENEDICT ÎELESCU (continuare în pag. a 2-a) Mi la iel­ul Hulești n­­ u Uste scurta, nu e scurta! ■ Un permis cu... contradicții ■ Mustrare cu avertisment la... obiectivitate ■ Admitem obiecția, dar să fie de „fond“ * Față în față 1 1 Deschiderea mustăriei „Parcul trandafirilor“ .Astăzi (11 septembrie a.c.), grădina „Parcul tran­dafirilor“" din Vaslui își va redeschide porțile pentru publicul consumator. De astă dată, însă, decorul din stuf, ciorchinii de struguri,­­butoaiele așezate „la ve­dere" vor avea menirea să mărească pofla de... must și tulburel. Fără îndoială că, alături de ele, vor „ac­ționa” .. pastrama de oaie, micii, fripturile, cașul, mă­­măliguța, precum și cele­lalte surprize plăcute pe care le pregătește O.C.L. „Mixt" Vaslui. Imagine din orașul Bîrlad. ÎN PAG. 2-3 ■ Dirigenția ca oră specială de educație Ecran SPORT Secvențe cotidiene în comuna Ștefan cel Mare Edilii comunei în acțiune De la o zi la alta, în comuna Arsura devin fapte, noi obiective și propuneri înserate în planul de acțiuni edilitar-gos­­podărești al Comitetului executiv al Consiliului popular local. In aceste zile, de exemplu, se lucrează la construcția a două podețe situate la punctele numite „M. Vasilache" și „Casa agronomului". Șirul de acțiuni înfăptuite, pînă acum, poate fi completat cu amenajarea u­nui teatru de vară în satul Pîh­­nești - mîndria artiștilor amatori de aici - construcția altor 17 podețe, întreținerea unor șanțuri, drumuri comunale, peluze și zone verzi etc. Un sumar calcul asupra valorii lucrărilor executate prin muncă voluntar-patriotică, l-am făcut împreună cu tovarășul Toader Munteanu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal , în perioada ce s-a scurs din acest an, — circa 250.000 lei. Printre cei care s-au situat în fruntea acțiunilor, se numără Emil Nica, Mihai Gin. Ploaie, Grigore Nica, Aurel Oprea și mulți alții. Di­n cîteva zile, în­­ județul nostru a­­ început campa­nia de recoltare a strugurilor pen­tru vin și de vinifica­­re. In­ ce fel a început acest proces ? Cum s-au găsit zilele cule­sului și ale vinificării pregătiți pe producă­tori ? Dar pe cei care preiau producția de struguri și o transfor­mă în vin ? Acestor întrebări am căutat să le dăm răspuns, prin raidul-anchetă prins pe ziua de între­septembrie, printr-o se­­­rie de cooperative a­­gricole și pe la mai multe centre de vinifi­­care. Acum, derulînd pelicula imaginilor în­­tîlnite, concluzia gene­rală care se degajă este că primul pas fost făcut cu stîngul. a E drept că reprezen­tanți ai cooperativelor agricole de producție Aoșești, Ghermănești, Arsura, Duda, Roșiești, Zorleni ne-au convins că unitățile respective sînt complet pregătite pentru această perioa­dă. In schimb, unită­țile producătoare ni s-au plîns că nu erau pregătite condițiile de preluare a strugurilor și de vinificare la cen­trele Ghermănești, Tu­­tova, Murgeni. Faptul ne-a fost, de altfel, confirmat și de către inginerul Constantin Neam­țu, de la direcția agricolă județeană. In același timp, inginerul Gheorghe Conore, vi­cepreședinte al Uniu­nii județene a coope­rativelor agricole de producție întregea: „Noi încă din cealaltă săptămână am solicitat întreprinderii județene pentru industrializarea vinului și a băuturilor alcoolice să fim ajutați ca unitățile agricole cooperatiste să încea­pă culesul, fiindcă, pe de o pa­rte strugurii a­­junseseră să conțină concentrația în zahăr necesară, iar pe de alta, din cauza ploilor, mucegaiul vămuiește serios producția. S-a răspuns însă cu ex­tremă încetineală a­­cestei cerințe a noas­tre. Intre timp, uniu­nea, în colaborare cu direcția agricolă, a instruit oamenii din cooperativele agricole producătoare de stru­guri, pentru vin, cu problemele ce le in­cumbă, în această perioadă. Acum nu ne rămîne decit să veghem ca acțiunea Primele zile ale culesului și vinificării să se desfășoare, cel puțin de aici încolo, mai bine decit cum a început". La rîndul său, directorul Intre­prinderii pentru in­dustrializarea vinului și a băuturilor alcoo­lice, Alexandru Ho­gaș, pe care l-am în­­tîlnit la centrul Bîr­lad, se apăra: „De­geaba afirmă lucrăto­rii de la uniune că se putea începe mai din vreme culesul. Nu se putea. Cît privește u­­nele centre, care nu sînt pregătite încă, de, ce să facem, par­că sîntem numai noi de vină! ? Sigur că da, poartă și oamenii noștri dar ce să răspunderea, cooperativele zicem de agricole Fruntișeni, Coroești, Perieni și Popeni care, chiar de astăzi, nu-și respectă graficele de livrare, pe care îm­preună și de comun acord cu ele le-am întocmit ? Priviți. As­­tăzi aceste unități trebuiau să aducă la centrul Bîrlad în total 23.000 de kg. Nu au adus însă decât 14.000. Dacă practica aceasta se va perpetua, fireș­te că va fi imposibil să nu se ajungă să existe zile, către „vîr­­ful" campaniei sau chiar către sfîrșitul ei, cînd se vor produce aglomerări, stagnări ale mijloacelor de transport, nervi. A­­tunci tot noi vom fi C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) Alu­ra de In sealed n UlMol­­e talleare!

Next