Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)

1968-11-22 / nr. 236

Și Plenara Comitetului județean de partid sesiunea extraordinară a Consiliului popular județean provizoriu Ieri, au avut loc plenara Comitetului județean de partid și sesiunea extraor­dinară a Consiliului popular județean provizoriu. La lucrările plenarei și sesiunii a parti­cipat tovarășul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R. în legătură cu trecerea tovarășului Ion Savin în altă muncă de partid și de stat, plenara a hotărît Ia primul punct al ordi­­nei de zi eliberarea sa din funcția de pr­m-secretar al Comitetului județean de irtid. A fost eliberat, de asemenea, to­varășul Ion Rotari din funcția de secretar al Comitetului județean de partid. A fost ales în funcția de prim secretar al Comitetului județean de partid tova­rășul Gheorghe Tănase, iar ca secretar al Comitetului județean de partid, tova­rășul Gheorghe Puni. Plenara a hotărît apoi convocarea Con­ferinței organizației județene de partid pentru data de 15 decembrie 1968, cu ur­mătoarea ordine de zi: — Darea de seamă a Comitetului jude­țean de partid ; — Raportul comisiei de revizie ; — Alegerea organelor de conducere. La ultimul punct al ordinei de zi au fost desemnați reprezentanții organizației județene de partid tn Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. Sesiunea Consiliului popular județean provizoriu a eliberat pe tovarășul Ion Savin din funcția de președinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular ju­dețean provizoriu și a ales în această func­ție pe tovarășul Gheorghe Tănase, prim­­secretar al Comitetului județean de partid. Sesiunea a discutat sarcinile actuale ale Consiliului popular județean și ale oa­menilor muncii din județul Vaslui In intimpinarea Conferinței organizației ju­dețene de partid. In încheierea lucrărilor plenarei Comi­tetului județean de partid și ale sesiunii Consiliului popular județean provizoriu, a luat cuvintul tovarășul Virgil Trofin. Noi blocuri date recent )n folosință in Bîrlad. Printre evidențiații in întrecerea socialistă ce se desfășoară la Fabrica de mobilă din Vaslui, se numără și tîmplarul mecanic Ioan Sava, din fotografia de mai sus. Foto : V. Botoșanu E știut lucru, in curind satele noastre, de pe întregul cuprins al țării, intră în noul a­­notimp pe care, de altfel, l-au și vestit mai zi­­lele trecute cețurile fumu­rii ale dimineților prelun­gite și, mai ales, albele tulguiii ale celor dinții la­­povițe, începe, așadar, iarna vii­toarelor luni ce se vor rin­­dui pe crugul vremii, peri­­oadă în care lumea din mediul rural are răgazul trebuitor pentru o odihnă activă, mai bine-zis, spre a se pregăti cum se cuvine pentru întîmpinarea se­zo­­nului primăverii. Nu mai e vorba de un răstimp de a­­mor­ire și de inactivitate, ca odinioară în trecut cînd, parcă Încremenit și resem­nat, omul de la țară era nevoit, neavînd cele de trebuință la indemînă, să vegeteze într-o inutilă hi­bernare. Orașul de azi îi oferă satului cu generozi­tate frățească ajutorul ne­cesar, punîndu-i astfel la dispoziție, intre altele, toa­te instrumentele de civili­ z­aț­ie și cultură și preocu­­pîndu-se creator de instruc­ția și de continua educa­ție a țăranului cooperator. De altminteri, o nu prea străveche arătură populară spune,­­chiar dacă numai aparent nu se înscrie ire­proșabil pe spirala dialec­ticii bucolicului și indus­trialului) că, la urma roală, „lumea cîtu-i de deșteaptă, de la plug mîncare­ așteap­­tă". Nu e insă mai puțin a­­devărat că, împreună cu activitatea laborioasă, rod­nică și intensă desfășurată de toate celelalte tărîmuri ale vieții noastre socialiste de azi, satul contemporan beneficiază și el din plin de binefacerile edificării socialismului, in aria noas­tră rurală pulsind viu­­ o conștiință înaintată, dezvol­­tîndu-se üresc o nouă gin­­dire economică, instaurîn­­du-se o nouă etică și avind cuvînt o nouă opinie pu­blică. Mai mult decit atit, e arta și psihologia țăranu­lui cooperatist, au crescut și cresc necontenit gustul artistic și receptivitatea es­tetică a celor ce locuiesc la țară, toate aceste cîști­­guri avind dariil de a ci­menta și a ridica pe cele mai înalte trepte unitatea moral-politică a poporului nostru. E limpede, de ace­ea, că­­ lumea aceasta ru­rală aflată, evident, într-o avântată progresie a in­strucției ei culturale, are a­­cum întreaga noastră luare aminte, binemeritând astfel să fie sprijinită în sîrgu­­ințele ei și tratată cu bună purtare de grijă, la nivelul apoteozei pe care o trăieș­te toată omenimea Româ­niei noastre socialiste. Sub acest raport, acțiu­nea de mare însemnătate pe care o constituie in­struirea agrozootehnică țărănimii noastre, este cut­m se poate de elocventă și ea trebuie susținută cu toată energia și cu întrea­ga pricepere. Nu încape îndoială că, la fel ca și la orașe, și în satele noastre crește și se afirmă o sume­denie de oameni ale că­­ror principale însușiri și a­­tribute constau într-o largă receptivitate și cutezanță. (continuare în pag. a 2-a) ION ISTRATI Progresia iesu­liei virale satesli Pfftiptain? din m­otp­tanitp m­iti­ vâ1 Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu AM­I­I NR. 23b VINERI Respectarea disciplinei de stat­ de partid și îndatorire de v­iața, activitatea zilnică, ridica într-o întreprindere probleme complexe legate de rezolvarea o­­perativă a sarcinilor economice și politice, de mobilizarea colec­tivului la îndeplinirea exemplară a pla­nului. Totul depinde însă de modul în care ele sunt soluționate, de competen­ța factorilor de răspundere în alegerea, la timpul optim, a ceea ce reclamă mai multă urgență, fără a neglija, bineînțeles, celelalte probleme care urmează și ele a fi puse la punct spre a se asi­gura, în toate compartimentele, sporirea continuă a producției materiale. A reușit comitetul de partid de la Fa­brica de rulmenți din Bîrlad să conducă astfel activitatea politică și economică, să selecteze, în perioada care a trecut de la alegerile precedente, problemele majore și să se ocupe la timp, în cu­noștință de cauză, de rezolvarea lor ? Răspunsul dat de participanți la confe­rință a fost, în unanimitate, afirmativ. Darea de seamă și reprezentanții comu­niștilor prezenți la conferință, au apre­ciat eforturile întregului colectiv care, sub conducerea atentă a comitetului de partid, a înscris în bilanțul activității fa­bricii însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor economice. Cifrele și faptele relevate in conferință, au înfățișat un ta­blou convingător care atestă hărnicia în­tregului colectiv: de la conferința pre­cedentă a fost realizată o producție su­plimentară de rulmenți în valoare de circa 3 milioane de lei; au fost econo­misite, în urma introducerii unor noi pro­cedee tehnologice, mai mult de 630 de tone de oțel; in prezent produsele fa­bricii sunt cunoscute și apreciate în 44 de țări ale lumii din 4 continente, ceea ce, firește, a contribuit la consolidarea prestigiului metalurgiștilor bîrladeni. Conferința a trecut însă repede peste lucrările conferinței organizației de partid de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad tot ceea ce a fost pozitiv în activitatea organizației de partid, a întregului colec­tiv și s-a oprit, după cum era și firesc, mai ales asupra problemelor ce nu au fost în întregime rezolvate sau care țin de dezvoltarea în perspectivă a fabricii. Orientîndu-se astfel, participanții la con­ferință au dovedit o data în plus, că știu să fie exigenți față de propria lor activitate, că sunt ferm hotârîți să pună capăt deficiențelor, să asigure mersul ascendent al fabricii în continuă dezvol­tare și modernizare. Așadar, cu combati­vitatea caracteristică comuniștilor, ei au analizat profund deficiențele ce s-au făcut simțite în organizarea muncii, în fo­losirea la întreaga capacitate a utilaje­lor și a timpului de lucru, în realizarea unor produse de calitate superioară și reducerea rebuturilor, precum și cauzele care le-au generat. Referindu-se la cau­zele care au determinat ca planul să nu fie realizat în mod ritmic în unele pe­ frunte­­ rioade, darea de seamă ca și cei care au participat la dezbateri, au consem­nat ca ele trebuie căutate în slaba preo­cupare a unor conduceri de secții în or­­ganizarea judicioasă a procesului de producție. La secția de rectificare, de e­­xemplu, planul de producție nu a fost îndeplinit în întregime în luna iulie și august, cu toate că s-au prestat aici un număr de ore suplimentare. Iată, așadar, că defecțiunile organizatorice și-au spus cuvîntul, chiar dacă s-au făcut eforturi fizice și materiale în plus. Dar conse­cințele nu se opresc aici. In dorința de a recupera, la sfîrșitul lunii, în urmă, colectivele respective raminerile lucrează în asalt, ceea ce influențează negativ ca­litatea producției. Că așa se întîmplă nu e greu de argumentat. In anii 1967—1968, fabrica a primit reclamații de la bene­ficiari pentru 3.403 rulmenți datorită cali­tății necorespunzătoare a acestora, iar pentru remedierea defectelor s-a cheltu­it în plus circa 225.000 de lei. Analizînd sursele care au dus la existența unei a­­semenea situații, participanții la confe­rință au arătat că ele sunt o urmare a modului defectuos în care serviciile de concepție și secțiile productive se ocupa de asigurarea condițiilor necesare în ve­derea realizării unor rulmenți de calitate superioară. In legătura cu acest aspect al problemei, participanții la conferință au criticat practica statornicită în une­le secții din fabrică, aceea de a accepta G. LAURENȚIU (continuare în pag. a 2-a) -O L 50-8, agregat de mare utilitate pe șantiere Compresorul L 50-8, rea­lizat de Uzina constructoa­re de mașini din Reșița, fa­ce parte dintr-o nouă fami­lie de compresoare cu pis­ton, agregate de mare uti­litate pe șantiere și în în­treprinderi. Superior altor utilaje similare, fabricate pî­­nă acum de industria noas­tră constructoare de mașini, el produce un metru cub de aer comprimat la un preț de cost cu circa 15 la sută mai redus. Metalul econo­misit la fabricarea a 160 de agregate de acest fel — ca urmare a reducerii greu­tății proprii — este sufici­ent pentru producerea în plus a 24 de compresoare de tipul amintit. Experimentat cu succes în timpul omologării, noul agregat a dovedit că poate fi comparabil cu produse si­milare realizate în alte țări. (Agerpres) 11 NOIEMBRIE 1968 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. S3 Vaslui Redacția tel. SIL Administrația tel. Sil fn pagina a -a ■ între două procese verbale (sau actul de naștere al unui cineclub) Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu conducerea Uniunii Compozitorilor Joi, 21 noiembrie, la Comite­tul Central al Partidului Comu­nist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tova­rășul Paul Niculescu-Mizil s-au întîlnit cu conducea Uni­unii Compozitorilor. La întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Com­pozitorilor, ai biroului organi­zației P.C.R. a compozitorilor din București, secretarii biro­­urilor secțiilor de creație, pre­cum și ai filialelor și cenaclu­rilor din țară ale Uniunii Com­pozitorilor. In cadrul întîlnirii au fost examinate probleme privind a­­dunarea generală a compozito­rilor, care va avea loc în zilele de 11-12 decembrie 1968. Un nou produs Uleiul alb special Uleiul alb special este un nou produs care se realizea­ză în prezent la Rafinăria de petrol din Cîmpina. Pro­curat pînă acum din import acest ulei vine să întregeas­că gama produselor superi­oare obținute din țiței de industria românească. Ule­iul alb special este folosit la motoarele și compresoa­rele șr mare inferi». firm­a se asigură o bună funcțio­nare în timp. Rețeta și teh­nologia de fabricație au fost puse la punct,de lucrătorii Institutului de cercetări pen­tru prelucrarea țițeiului din Ploiești. Economiile rezultate din fabricarea în țară a acestui ulei se ridică anual la cî­­teva milioane lei. (Agerpres) Toate fermele de stat din județ pot să devină RENTABILE! H­otărîrea plenarei Com­i­­tetului Central al Parti­dului Comunist Român, cu privire la Îmbunătă­țirea conducerii, finan­țării și organizării I.A.S.-uri­­lor, prevede măsuri importan­te în vederea ridicării calita­tive a activității, în toate sec­toarele, pentru creșterea pro­­ducției, a productivității mun­­cii și a reducerii prețului de cost, în scopul rentabilizării tuturor unităților agricole de stat. Pornind, încă din vara aces­tui an, la elaborarea planuri­­lor de producție pentru 1969, întreprinderile agricole de stat Codăești, Fălciu, Huși, Todi­­rești și Vaslui și-au propus cifre de plan care să asigure și pe viitor desfășurarea unei activități economice rentabile, scontînd pe sume importante la capitolul beneficii, între­prinderile agricole de stat Bîr­lad, Laza, Zorleni, Bogdănești și însă Vetrișoaia și-au planificat pierderi în valoare de 4.523.000 de lei. De asemenea, din cele 74 de ferme existente în județ, 25 și­ au planificat pierderi cifrate la 10.622.000 de lei. In de plan urma centralizării cifrelor propuse, specialiștii Trustului zonal Iași al I.A.S. au trecut la o analiză amănunțită a propunerilor întreprinderilor și fermelor. Ca urmare, ei au ajuns la concluzia că există posibilitatea ca în 1960 să de­vină rentabile toate întreprin­derile agricole de stat din ju­dețul nostru. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că nu­mărul fermelor nerentabile poate fi redus de la 25, la numai 7. Pe ce s-au bazat specialiștii Trustului zonal Iași, cînd au „răsturnat" propunerile de plan ale unor întreprinderi și ferme vasluiene care preconi­­zau pierderi ? In cadrul fermelor Seaca, Tutova, Bîrlad, Dagîța și Moa­ra Grecilor există rezerve ca­re pot să reducă cheltuielile de producție, la culturile fu­rajere, în valoare de 495.000 de lei. Fermele Tutova și Moara Grecilor pot să reducă cheltuielile, la creșterea tine­retului taurin, cu 235.000 de lei; fermele Bîrlad, Laza, Bîr­­zești, Zorleni — la producția de lapte — cu 351.000 de lei; fermele Codăești, Copăceana, Munteni, Rîșești, Vetrișoaia, Zorleni, Seaca, Moroșești — la prețul de cost al lînii — cu 1.567.000 de lei, iar fermele Laza, Bîrzești și Dagîța — la producția de carne de porc —­ cu 676.000 de lei. Realizările din ultimii ani demonstrează că există impor­tante rezerve și în ceea ce privește creșterea producției de fructe și furaje, în cadrul fermelor Crîng, Dagîța, Tuto­va (284.000 de lei) și lapte de vacă în ferma Zorleni (120.000 de lei). Irigarea a 180 de hec­­tare cu lucernă la fermele Tutova, Dagîța și Sînzănești și a 60 de hectare cu livadă la ferma Dagîța, va face po­sibilă sporirea simțitoare a producției fermelor respective. De asemenea, rezerve mari oferă și livrarea, de calitate superioară, a unor produse. Specialiștii apreciază că pe MIHAI BOTEZ (continuare în pag. a 3-a) a obiectivelor ce stau In fata organului local, comisiile permanente întocmesc proiec­tul planurilor de muncă ale comisiilor pe care îl discu­tă cu toți membrii comisiilor, cu activul obștesc. Organiza­ La pescuit pe la­cul Recea. Foto: V. Pet­rescu N­oua structură organiza­torică a ridicat o serie de probleme de impor­tanță majoră și în fața Consiliului popular al orașului Huși. Preocupat de a asigura cele mai eficace măsuri pentru realizarea inte­grală a tuturor sarcinilor e­­conomice, social-culturale și edilitar-gospodărești, organul administrativ al puterii locale de stat de aici și-a îndrep­tat într-o măsură sporită a­­tenția și spre comisiile per­manente, atrăgîndu-le în re­zolvarea unor treburi obștești. Organe ale Consiliului popu­lar, comisiile permanente și-au desfășurat activitatea atît pe linia studiilor efectuate în probleme de specialitate, cit și a controalelor periodice pe care le-au făcut în dife­rite unități. Concluziile des­prinse sunt sintetizate în propunerile înaintate Comi­tetului executiv, propuneri care vizează prin soluțiile preconizate, rezolvarea unor probleme urbanistice și edi­litare, de rentabilizare a u­­nor unități, sau de organiza­re a rețelei comerciale, de îmbunătățire a circulației în oraș sau a deservirii popu­lației. „Aproape că nu există do­meniu de activitate in care sa nu fie ilustrată, cit de cit, și contribuția fiecăruia din cele cinci comisii permanente cu care lucrăm — ne spu­nea tovarășul Ștefan Melinte, secretarul Comitetului execu­tiv al Consiliului popular o­­rășenesc. Principala formă de activitate a majorității co­misiilor permanente a consti­­tuit-o la noi munca de stu­diu. Ancorate permanent in realitate, comisiile pe­rmanen­te au constituit prin studii folositoare, care aceste s­-au confruntat cu situația fapti­­că, un sprijin efectiv pentru comitetul nostru executiv". * In completarea celor spuse pe secretarul Consiliului popular orășenesc, se impune să precizăm practica folosită de Comitetul executiv al Consiliului popular orășe­nesc Huși pentru activizarea comisiilor permanente, prac­tică ce constă în invitarea, la sfîrșitul fiecărui trimestru, a președinților, vicepreședin­ților și secretarilor comisii­lor permanente, la ședințe de colaborare, pentru a discuta principalele probleme care stau în fața Comitetului exe­cutiv și stabilirea probleme­lor de studiu și control pen­tru trimestrul următor. Avînd o perspectivă clară că astfel: munca comisiilor permanente din orașul Huși a fost încununată de succes, acestea justificîndu-și meni­rea pentru care au fost cre­ate. GEORGETA TAMAȘ (continuare în pag. a 2-a) Din activitatea consiliilor populare Mai multă • • grija pentru activitatea comisiilor permanente Nu s-ar putea ca „Luna preparatelor culinare“ să dureze... un an t­ radiționala „Lună a preparatelor culina­re“, in care se veri­fică măiestria celor care lucrează în a­­limentația publică este pre­­z­­entă în aceste zile și in județul nostru. Dovedindu-și an de an eficacitatea, această ne­intrată în tradiția acțiu­co­­mercială a fost și este popularizată în rîndul con­sumatorilor din județ prin­ însemnari de sezon­ tr-o largă publicitate. A­­fișe, panouri, firme lumi­noase invită consumatorul, atit la Bîrlad, la Huși, cit și la Vaslui în localurile unde „Luna preparatelor culinare“ se află în deplină desfășurare. De remarcat este că „luna" a... debutat faptul prin expoziții cu preparate apeti­sante, care au atras un mare număr de consumatori in unitati. Menționăm cîteva dintre acestea: expoziția cu preparate de bucătărie și cofetărie de la restauran­tul „Podgoriile Hușului“, cea cu produse de cofetărie și patiserie ,deschisă la cofe­tăria „Macul roșu“ și cea cu produse de bucătărie, amenajată la restaurantul T. GRIGORIU (continuare în pag. a 3-a) T

Next