Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)

1969-09-11 / nr. 485

1 • PAGINA 2 I­n perioada de vară, in­stituțiile culturale ale ju­dețului au fost antrena­te îndeosebi în acțiuni discontinui, manifestîndu­­se o anumită monotonie în via­ța spirituală a satului. Cadre­le didactice, forța reală de ac­tivizare a muncii culturale, dar care n-ar trebui să fie și unica, au fost în concediu de odihnă, iar directorii de cămine cultu­rale și bibliotecarii și-au desfă­șurat activitatea, sprijinindu-se mai ales pe aportul elevilor de licee și școli profesionale veniți în vacanță. Acele întî­lniri cul­­tural-sportive ale comunelor au fost, totuși, insuficient _____ te pentru a satisface cerințele maselor, mai cu seamă că multe dintre comune nu s-au prezentat la nivelul scontat. O înviorare a cunoscut viața artisti­că a satelor în preaj­ma sărbătoririi zilei e­­liberării, așa cum se întîmplă de obicei în asemenea ocazii, ceea ce înseamnă că se pot realiza lucruri bu­ne, atunci cînd exis­tă și străduință. Constatările noastre se opresc, însă, la viața culturală a sa­tului Costești în perioada de vară. In ziua de 9 septembrie, în sat nu se afla nici directo­rul de cămin, nici biblioteca­ra, amîndoi fiind plecați din localitate de mai multă vreme. De altfel, biblioteca a stat în­chisă timp de 6 luni de zile și nu de puțină vreme a fost găsit un cadru corespunzător. Deci, jumătate de an, oamenii comu­nei Costești n-au beneficiat de acest bun cultural neprețuit - cartea. Tovarășa Tudora Rîpă, directoarea căminului cultural, este plecată la examene, fără să lase pe cineva să o supli­nească. Putea fi totuși găsită o soluție, pentru ca munca cul­turală să nu răm­înă „încreme­nită". Tovarășul Ioan Bucur, se­cretar al comitetului comu­nal de partid, care ne-a in­format despre cîteva aspecte ale muncii cultural-educative de masă din comună, ne spunea că tovarășa Tudora Rîpă depu­nea mai multă m­onă înainte de a fi numită directoare a in­stituției culturale din sat. In ul­tima vreme, manifestă o pasi­vitate regretabilă față de pro­blemele ce-i revin în mod firesc ca obligații de serviciu. Tovarășul Vasile Ciulei, locțiitorul secre­tarului comitetului comunal de partid, care răspunde de pro­blemele muncii educative de masă, fiind din altă localitate, nu poate nici el să se ocupe prea mult de această problemă Directorul școlii de centru, to­varășul Constantin Harnagea recunoștea că „intr-adevăr mun­ca culturală la noi este mai in­tensă cu prilejul unor sărbători oficiale și atunci cînd sînt con­cursuri inițiate de către Co­mitetul județean pentru cultură și artă". Munca de popularizare a documentelor de partid și de stat, a cunoștințelor cultural-ști­­ințifice a fost efectuată în a­­ceastă perioadă de cîțiva oa­meni, mereu aceiași și, desigur, nu a putut fi făcută cu opera­tivitatea cerută și în mod con­tinuu. A fost o brigadă științi­fică prin luna iunie, trimisă de către Comisia județeană pen­tru râspîndirea cunoștințelor cul­­tural-științifice și același orga­nism județean a mai trimis cîțiva conferențiari care au făcut ex­puneri pe teme politice, știin­țifice și de cultură generală. Din proprie inițiativă nu a fost chemat nici un intelectual pentru a face și alte expuneri, nu s-a realizat nimic cu temei. Este ușor de închipuit ce acti­vitate s-a desfășurat în cele­lalte sate ale comunei. Jaile tineretului, cu scop distractiv in sine, o întîlnire cultural-spor­­tivă cu alte comune, două-trei spectacole alcătuite in pripă, cîteva conferințe și expunerile făcute de o brigadă științifică nu pot mulțumi nici pe cel mai modest consumator de cultură al satului contemporan. In pre­zent, realmente nu se poate vorbi de existența unei formații artistice închegate, cu un reper­toriu valoros, care să poată prezenta un spectacol de ținută. Răspândirea cărții o excludem total din sfera activității cultu­rale a satului, din considerentele arătate anterior, iar vizionarea programelor de televiziune, au­dițiile la radio nu presupun muncă cultura­l-educativă pro­­priu-zisă. Aceste mijloace mo­derne pot deveni instrumente eficace în mina activiștilor cul­turali, atunci cînd sunt utilizate inteligent și nu arbitrar, simplist. Chiar dacă există în fiecare sat cste un aparat de proiecție, nici munca cu filmul nu este in­tegrată organic în ansamblul acțiunilor de educare a mase­lor. Este nevoie nu numai de vizionarea filmelor, ci și de o educație diferențiată a publi­cului spectator, pentru buna percepere a actului artistic. Și pentru că vorbim despre per­ceperea artei, a frumosului, ac­tiviștii culturali ai satului, ca­drele competente de conducere ale comunei trebuie să facă mult mai mult pe linia educa­ției estetice a maselor. Innobi­­lind omul prin frumos, îl ridi­căm mult mai ușor și pe trep­tele eticii umaniste. Faptul este ușor de sesizat și corelația din­tre etic și estetic trebuie înțe­leasă și concretizată pe tărîmul educației maselor cu mai multă vigoare. Cum mărturiseau tovarășii Ioan Bucur și Constantin Harnagea, oamenii sînt tot mai exigenți, vin în contact cu spec­tacolele formațiilor profesionis­te, au la îndemînă filmul, radioul, televizorul, mijloace audio-vizuale ce vin in întîm­­pinarea setei lui de perfecțiu­ne și nu mai poți să le oferi orice surogat, indiferent dacă organizăm o manifestare artis­tică, dacă prezentăm oameni­lor expuneri pe teme politice științifice ori un simpozion pe o temă de agrotehnică, totul trebuie făcut cu convingerea că consumatorul de cultură de la sat, ca și cel de la oraș, este un judecător exigent și obiec­tiv al faptului cultural. In cadrul acțiunilor culturale întreprinse trebuie integrată și valorificarea resurselor folclo­rului local, de natură muzicală, coregrafică sau literară, care pot îmbogăți simțitor activita­tea unui for de cultură sătesc. Insă despre o asemenea preo­cupare nu se poate vorbi ni­mic deocamdată și, din nefe­ricire, fenomenul e aproape ge­neral în județul Vaslui. E ne­voie mereu de inițiative veni­te de sus? Din aproximativ 30 de intelectuali existenți in­tr-o comună, nu se găsește nimeni să înregistreze folclo­rul literar, să valorifice dati­nile și obiceiurile in specta­colele artistice de masă ? Dar această problemă poate con­stitui obiectul unui mate­rial aparte și nu vom insista asupra necesității legitime de valorificare și preluare a folclo­rului. Vom da, însă, un exemplu practic de ignorare a elemen­telor de folclor, a talentelor lo­cale, care ar fi putut aduce un cîștig vieții artistice locale. In comuna Costești, există nume­roși lăutari, unii dintre ei vir­tuoși instrumentiști, care își ri­sipesc ocazional meșteșugul lor. Nimeni nu poate să-i coordo­neze, să-i închege într-un taraf autentic, capabil să preia pie­sele muzicale uitate sau întim­­plător executate, să valorifice ceea ce este autentic în melosul popular contemporan ? De cîtva timp, se vorbește tot mai ac­centuat de prețuirea valorii cul­turii populare, de moderniza­rea activității așezămintelor cul­turale, de primenirea formelor de manifestare cultural-educati­ve, de îmbogățirea sferei de acțiune a instituției culturale. Să facem, însă, și ceea ce se afirmă cu prilejul diverselor în­­tîlniri a factorilor de conducere a căminelor culturale și în li­teratura de specialitate, nu nu­mai să teoretizăm. La Costești, există o bază materială corespunzătoare, ca­re poate fi și mai mult îmbu­nătățită. Se poate crea un ca­dru și mai favorabil desfășură­rii acțiunilor. Adică, lăcașul de cultură să invite pe oni și prin ambianța lui estetică, astfel nicit venit la cămin sau biblio­tecă, acesta să nu regrete că a plecat de acasă. Dar primor­dial este, accentuăm încă o dată, să oferim săteanului acte autentice de educație, cultivare și culturalizare, în toate sensu­rile posibile. Observațiile noas­tre privind activitatea căminu­lui cultural din Costești consti­tuie și un prilej de a sublinia necesitatea emulării vieții spi­rituale a satului, prilej pentru a aminti că trebuie să facem totul în scopul emancipării o­­mului. VASI­LE IANCU Diletantismul factor nociv al muncii culturale Jurnal „actualități Zilele acestea, membrii cineclu­­bui Casei orășe­nești de cultură din Huși, au ter­­minat finisarea pe­liculei „Actualități hușene“, pe bandă de 16 mm. Jurna­ de hușene­­ lul cineaștilor a­­matori va cuprin­de, printre altele, aspecte din arhi­tectura hușeană, aspecte de la săr­bătorirea Zilei e­­roilor, pregătiri ale I.A.S. Huși pentru strîngerea noii pecolte de struguri, un inter­mezzo „Piața hu­șeană", precum și reportajul filmat „Din viața și ac­tivitatea tineretu­lui hușean". 1 Azi, în holul principal al Liceului nr. 2 din Bîr­­lad, va fi deschisă expo­ziția de numismatică, conținînd peste 500 de piese colecționate de ca­drele didactice și elevii liceului: bancnote și mo­nede românești și străine, precum și un număr de 18 medalii comemorative. Intre piesele expuse, a­­trag atenția monedele ro­mane bătute pe timpul lui Iulius Cesar, Aurelian, Traian, ca și cele emise în Polonia, în anul 1588, sau în Austria în 1797. Nu lipsește din expoziție nici medalia instituită, de principele Moldovei, Mi­hail Sturdza, cu ocazia înființării. In 1842 a So­cietății de medici și natu­­raliști. Fondul de carte exis­tent la Biblioteca muni­cipală din Bîrlad se ci­frează la 57.692 de vo­lume. Cei 4.621 de citi­ carnet tori, înscriși pînă acum, au citit 55.400 de cărți. Totodată, raftul cu nou­tăți fiind ținut „la zi", citito­rii au posibilitatea să vină în contact cu noile achi­ziții încă de la apariție. Subliniem, de asemenea, că metoda „raftului liber" — la cărțile uzuale, ușu­rează atît pe cititor, cît și pe bibliotecar în ale­gerea cărților. Duminică, 14 septem­brie, Casa municipală de cultură din Bîrlad, în co­laborare cu Comitetul mu­nicipal U. T. G. va pre­zenta în grădina cinema­tografului „Victoria” un spectacol de muzică u­­șoară la care își vor da concursul soliștii vocali Voica Mihalache, Mitrea Ghioc, Nelu Rainea ș.a. Aspect din arhitectura orașului Vaslui p­rezentare In contextul pro­cesului de inten­sificare și moder­nizare continuă a agriculturii din ta­ra noastră, meca­nizarea ocupă un loc deosebit datori­tă rolului său ac­tiv In obținerea u­­nor producții spo­rite. Experiența mondială arată că nivelul producției agricole este de­terminat în măsu­ră din ce în ce mai mare, de trei factori : mecaniza­rea, îngrășămintele și irigațiile, intre care există o strîn­­să interdependență și condiționare. Documentele ela­borate de cel de-al X-Iea Congres P.C.R., pun un ac­ar­ment deosebit pe dezvoltarea meca­nizării agriculturii, atît sub­producerii aspectul unor cantități crescinde de tractoare și ma­șini agricole, cit și al utilizării lor cît mai eficiente. Dacă nu problemele consacrate celor tehnice aspec­ate mecanizării culturii există agri­, o literatură vastă, nu același lucru se poate spune și despre aspectele economice care, cu toată importanța lor, sunt mult mai slab reprezentate. Apariția lucrării „Eficiența economi­că a agriculturii“ este bine­venită, deoarece se înscrie printre studiile me­nite să completeze această lacună re­simțită în literatu­ra de specialitate. O primă preo­cupare a autorilor a fost aceea de a contura cadrul ge­neral al probleme­lor. In acest scop, se prezintă o serie de trăsături me­nite să definească conținutul noțiuni­lor de mecanizare și de eficiență a acesteia, unele ca­racteristici ale pro­cesului de mecani­zare privit în strinsă dependentă de particularitățile producției agricole, precum și rolul ca­re revine mecani­zării In sporirea producției agricole. Un merit al lu­crării, care se ce­re subliniat de la început, este apor­­tul metodologic pe care Il aduce In domeniul calculării eficienței economi­ce a mecanizării agriculturii. In con­tinuare, autorii, du­pă ce se ocupă de factorii de varia­­bilitate in eficien­ta folosirii mașini­lor agricole, pre­zintă eficiența eco­nomică a mecani­zării In diferitele ramuri ale produc­ției agricole. In ultima parte a cărții, sun­t ana­lizate căile creș­terii eficienței eco­nomice a folosirii mijloacelor meca­nizate. Pe baza da­telor statistice, re­zultatele unităților de producție și a cercetărilor proprii, autorii precizează locul și importanța factorului mecani­zare, pornind de la construcția utilaje­lor agricole, ale­gerea tipurilor ce­lor mai rndicate din punct de vede­re tehnico-econo­­mic și încheind cu organizarea exploa­tării acestora. Privită in ansam­blu, lucrarea „Efi­ciența economică a mecanizării agri­culturii" constituie, prin varietatea pro­blemelor de natură abordate, teore­tică, metodologică și practică, și prin soluțiile preconiza­te, un material u­­til pentru toți a­­cei care lucrează în agricultură. N. DAVIDEANU N. Marghidanu și I. Bianu: „Eficiența economică mecanizării agriculturii“ Umbra vie (urmare din pag. 1)­ ­ia a fost efectuată abia cînd a socotit specialis­tul terenului că trebuie. Acum se minunează și tovarășii din conducerea întreprinderii de rezultat. Inginerul Petrache Vîrnă, tehnologul șef al I.A.S. Huși, vede la Inginerul A. Popa un pasionat de la care mereu al cîte de învățat, A. Popa ceva în­suși vede în toți colegii săi de profesie din între­prindere, tovarăși de la care permanent poți alia o noutate utilă. „Este pasio­nant să îndrăznești, neobișnuit de dureros dar să culegi eșec. De aceea, m-am obișnuit să nu în­drăznesc decît cînd sînt absolut sigur de izbtndă“. „Și îndrăzniți des ?" „A­­proape permanent". Tresa­re. Se întreabă dacă nu cumva ultimei afirmații î se poate aplica și califica­­tivul de laudă. „Nu". Vi­ne apoi, îndată, cu probe. „Anul acesta, am avut pla­nificat să realizăm 370.000 de lei beneficiu, angajat să depășim Ne-am cifra cu vreo 350.000. Cred in­să că vom trece milionul". Vizităm plantația, acaretu­rile fermei, locuința fer­mierului, li cunoaștem fa­milia. Ne mișcă modestia acestui om ! Ne rațiem convingerii sale, precum că unui comunist nu-i stă bine să se laude, toată ziua — bună ziua, cu ce a realizat. Un principiu e­­tic notabili A releva In­să faptele demne ale unui om, dimpotrivă, constituie un act necesar, dacă a­­vem în vedere că expe­riența pozitivă acumulată trebuie să fie un bun de largă circulație socială, pe care nu avem dreptul să-l ținem la întuneric. Din agenda manifestărilor sportive ale săptămînii După cum am fost informați de către Consiliul județean de educație fizică și sport, în cursul acestei săptămîni vor avea loc următoarele mani­festări sportive: VASLUI: DUMINICA, 14 SEPTEM­BRIE, ORA 11: Campionatul județean de fotbal: IPROD­­COOP Vaslui — Energia Vas­­lui BÎRLAD: SIMBATA, 13 SEPTEMBRIE, ora 14,30 — Campionatul re­publican de fotbal — juniori: Gloria Bîrlad — Liceul spor­tiv Bacău, ora 16,30 — Fot­bal, divizia B: Gloria Bîrlad — Progresul București: DUMINICĂ, 14 SEPTEM­BRIE, ora 8,30 — Rugbi, di­vizia A: Rulmentul Bîrlad — Vulcan București; ora 10 — Fotbal: divizia C: Rulmentul Bîrlad — Petrolul Berea; ora 13 — Campionatul republican de fotbal — juniori: Rulmen­tul Bîrlad — Letea Bacău; ora 16 — Campionatul jude­țean de fotbal: Spartac Bîr­lad — Confecția Vaslui. HUȘI DUMINICA, 14 SEPTEM­BRIE, ORA 11. Campionatul județean de fotbal: Hușana Huși — Viitorul Vaslui. * In etapa de duminică a cam­pionatului județean de fotbal, vor mai evolua: Flacăra Mur­­geni — Avîntul Huși și I.A.S. Codăești — Metalul Bîrlad. * Tot duminică, in cadrul di­viziei nationale de juniori și școlari, la handbal — fete, reprezentativa Liceului agricol Huși va juca la Vatra Dornei cu formația Olimpia din loca­litate. Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție La sesizarea unui grup de cetățeni de pe strada Sterian Dumbravă din Bîrlad, interve­neam pe lingă conducerea chiderea magazinului este pre­văzută să aibă loc în jurul da­tei de 10 septembrie 1969. Pînă la intrarea în funcțiune a acestui magazin, populația din cartierul respectiv are po­sibilitatea de a se aproviziona cu legume-fructe de la com­plexele comerciale din str. Re­publicii (unitate nou înființată) și de pe str. Karl Marx, unde de altfel există și o mică piață , unitățile respective fiind si­tuate la distanțe de circa 200—500 m. In concluzie, cri­­ticile aduse de ziarul „Vremea nouă" sunt juste și au fost luate măsuri corespunzătoare VREMEA NOUA Q PE SCURT VARȘOVIA 10 (Agerpres). In runda a doua a Olimpia­dei feminine de șah pe echipe, care se desfășoară în prezent la Lublin (Polonia), formația României a întîlnit echipa Da­nemarcei. După expirarea timpului regulamentar de joc, echipa României conduce cu 1—0, o partidă fiind întrerup­tă. Elisabeta Polihroniade a in­­invins-o pe Haar, iar Suzana Makai a întrerupt cu Larssen. Alte rezultate: U.R.S.S. Irlan­da 2—0; Bulgaria — R. F. a Germaniei 1—0 (1); Olanda — Polonia 0—0 (2); Austria — Belgia 1—1 ; Cehoslovacia — R. D. Germană 1,5—0,5; Un­garia — Anglia 2—0; NEW YORK 10 (Agerpres)." Donald Dell, căpitanul „Non­­player" al echipei S.U.A. a alcătuit formația care va în­­tîlni la Greveland în finala „Gapei Davis“ reprezentativa de tenis a României. Echipa cuprinde pe Arthur Ashe, Stan­ley Smith, Bob Jutz și Cliff Richey. Deoarece Clark Graeb­­ner continuă să fie accidentat, a fost înlocuit cu Cliff Ri­­ce­y. In locul lui Pasarell a fost preferat Lutz. In legătură cu alegerea lui Richey, Donald Dell a făcut următoarea de­clarație: „Graebner va fi încă indisponibil timp de 6 sau chiar 8 săptămîni. L-am ales pe Richey deoarece el este un jucător cu temperament. Pen­tru proba de dublu m-am fi­xat asupra perechii Smith — Lutz", cu toate materialele necesare atelierului de reparații încăl­țăminte, totodată confecțio­­nîndu-se o firmă nouă pentru atelierul nr. 2 de reparații în­călțăminte. La frizeria nr. 4 s-au expus reviste care prezintă o varie­tate de modele de tunsori. De la uzinele „Electronica" s-a solicitat un caiet de repa­rații pentru noile tipuri de te­levizoare. Prin O.GM.A.D. Vaslui am solicitat piesele­ ne­­cesare pentru toate tipurile de radio și televizoare. De ase­menea, s-au luat măsuri și pentru pregătirea de noi cadre m­m In semnalele­­ U.J.C.A.P. și a Centrului de legume-fructe Bîrlad pentru repararea mobilierului și ma­gazinului de legum­e-fructe de pe strada Sterian Dumbravă, pentru o mai bună aprovizio­nare a lui. Răspunsul Uniunii județene a cooperativelor a­­gricole de producție la sesiza­rea cetățenilor era complet nesatisfăcător. Singura „mă­sură" luată era aceea a des­ființării magazinului respec­tiv, pentru motivul că nu ar avea vad comercial. Cum nu aceasta era propunerea cetă­țenilor, am criticat „măsura" desființării lui, într-o scurtă notă intitulată „Revenire". Răspunsul la această notă îl redăm astăzi, fiind, după păre­rea noastră, singurul pe care trebuia să-l primim de la U.J.C.A.P., adică cel care sa­tisface solicitările cetățenilor de pe strada Sterian Dum­bravă. „S-a analizat din nou la fața locului situația magazinului de legume-fructe de pe str. Sterian Dumbravă, fiind luate următoarele măsuri : conduce­rea centrului de legume-fructe Bîrlad a trecut la renovarea acestui magazin și dotarea lui cu mobilier nou, creînd con­diții corespunzătoare din punct de vedere comercial, urmărin­­du-se în mod deosebit apro­vizionarea corespunzătoare pentru satisfacerea cerințelor populației din acest cartier. Terminarea renovării și redes­de remediere a deficiențelor. Din partea U.J.C.A.P. a fost delegat tovarășul Constantin Condurache, instructor princi­pal cu problemele de valorifi­cări, care se preocupă împre­ună cu conducerea Centrului de legume-fructe Bîrlad pentru terminarea lucrărilor de reno­vare și intrarea magazinului în funcțiune la data stabilită". Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești Scrisoarea de răspuns a Uniunii județene a cooperati­velor meșteșugărești la mate­rialul „Intre ,,N-avem" și „Nu putem", este de fapt un plan de măsuri, care punctează fie­care deficiență semnalată de noi. Redăm aceste măsuri în totalitatea lor, solicitînd pă­rerea cititorilor noștri din Vas­lui, beneficiarii de fapt ai a­­cestor măsuri și ai deservirii— să sperăm îmbunătățire — u­­nităților cooperatiste meșteșu­gărești din orașul reședință de județ. „Din verificările efectuate la cooperativa „Unirea mește­șugarilor" Vaslui s-a consta­tat că s-au luat măsurile de rigoare pentru aprovizionarea calificate în toate sectoarele de producție. Referitor la deschiderea u­­nei unități de frizerie și a u­­neia de reparații încălțăminte în cartierul Fabricii de mobi­lă, am intervenit din nou pe lângă Consiliul popular oră­șenesc Vaslui în vederea ob­ținerii spațiului necesar. Lu­crătorii care au lipsit nemoti­vat de la lucru au fost sanc­ționați. Cele 10 șifoniere de­fecte au fost reparate și date în folosință. In ședințele de analiză a muncii pe ramuri de producție, s-a atras atenția lucrătorilor pentru buna deservire a cli­enților, respectarea tarifelor în vigoare și pentru emiterea chitanțelor în toate lucrările efectuate". In încheiere, trebuie să re­marcăm lipsa oricărei autocri­tici din partea Uniunii jude­țene a cooperativelor mește­șugărești. Suntem­ siguri că de­ficiențele semnalate de noi în activitatea unităților coopera­ției meșteșugărești din Vaslui au fost doar cîteva din cele existente, că în primul rînd acestea trebuiau remarcate de conducerea Uniunii, prin sala­riații săi. De aceea, și încă pentru faptul că a trecut o lună de la apariția acestui ma­terial, așteptăm, în continuare, un răspuns din care să aflăm cum și cu ce s-a îmbunătățit activitatea în domeniul coope­rației meșteșugărești din ora­șul Vaslui. Utilitatea reviziei tehnice De pe panta de la punctul „Obște“, comuna Lipovăț, s-a răs­turnat autocamionul 21-VI-753, proprietatea C.A.P. Lipovăț. Munci­torul Cojocaru Ursache a fost grav accidentat, iar autocamionul­­ a­­variat. Șoferul Nicolae Berescu por­nise la drum, neglijind o defecțiu­ne tehnică de la una din roțile din spate ale autocamionului... [ Exces la vin ] Spre seară, Leon Hortolomei, din orașul Huși, strada Corni, nr. 160, s-a întors acasă de la I.A.S. Huși, unde fusese pentru a-și procura actele necesare completării cărții de muncă. Era în stare de ebrie­tate. Băuse la I.A.S. (!!!). Acasă, a mîncat cu soția și copiii. Apoi, vrînd să mai bea, a consumat un sfert de litru de acid sulfuric. E­­forturile familiei și vecinilor, care l-au forțat să bea lapte și ulei co­mestibil, precum și intervențiile me­dicilor de la spital, s-au dovedit tar­dive. L.H., om în toată firea (37 ani), putea să cunoască urmă­rile excesului de vin ! Si Prea mult zel! Ecaterina Vasiliu este spălăto­reasă la Școala de mecanici a­­gricoli din Negrești. Intr-o zi a ieșit in oraș să cumpere (pentru ea !)­2 kg. de săpun și 900 grame sodă. Intră in școală (pe lingă paznic), dar la terminarea serviciu­lui este oprită la poartă pe mo­tiv că a furat , săpun și sodă. Paznicului i se prezintă bonuri­le de cumpărare. Nu crede. Nu crede nici conducerea școlii care se adresează judecătoriei Vaslui. Făcîndu-se ancheta de rigoare, se constată că Ecaterina Vasiliu este nevinovată. Se pare că și pazni­cul și conducerea școlii (deși au cercetat bonurile de cumpărare) au dat dovadă de prea mult zel. O fi, poate, și altceva ? Urmările neglijenței Radu Vasile, in virstă de 19 ani, mecanic auto la coloana I.R.T.A. din orașul Negrești, s-a prezentat la servicii, în ziua de 15 august, într-o accentuată stare de obosea­lă. In timpul programului, s-a culcat sub un autocamion, pentru a se o­­dihni. A adormit. Neștiind că ci­neva doarme sub autocamion, șo­ferul acestuia a început să-l ma­nevreze. R.V. a fost călcat de roți și a decedat. Atenție: neglijența la locul de muncă poate avea cele mai grave urmări I­ ­ I responsabilitate Vineri, 29 august a.e., la ora 14,30, pe șoseaua Bîrlad - Cio­cani km 13, s-a răsturnat auto­camionul 21-Vs-286, aparținind Autobazei 5 Bîrlad. Conducătorul auto Ioan Rață a fugit de la locul faptei, abandonând mașina și pe cele aproximativ 40 de persoane pe care le transporta. Cauzele ac­cidentului : transport clandestin de persoane ; viteză excesivă, datorită stării de ebrietate a șoferului ; frînare bruscă și în pantă. Urmări : 4 grav accidentați și 10 persoane cu răni ușoare. O întrebare : La Autobaza 5 se știe cum sunt folo­site mașinile destinate transportu­lui de materiale și nu de oameni ? Societatea este intransigentă! [­ in seara de 7 septembrie a. c., la Grădina de vară „Parcul tran­dafirilor" din Vaslui, un grup de tineri a provocat un spectacol ne­plăcut , sticle zburind peste mese, lovituri — toate pe un fond sonor din înjurături. Apoi, au plecat spre bilet, pentru a căuta un grup de­, rivali. La intersecția străzilor Ște­fan cel Mare, Traian și Republicii, au molestat pe un băiat de vreo 14 ani, continuînd cu un altul ceva mai mare : Andrei Țibuleac, elev in cl. a X-a. Actul lor huliganic s-a soldat cu moartea lui A. Ț. Deși au fugit de la locul faptei, au fost identificați, datorită ope­rativității subofițerului de miliție Gheorghe Fînaru și concursului dat de către Nicolae Stan, lucrător la D.P.C.C. Vaslui. O parte din hu­ligani , Petru Popescu, Costică Nă­­zăreanu și alții - toți tineri în ju­rul a 20 de ani - sunt deja reți­nuți de către organele de miliție. Lor și tuturor celor care atentează la viața și liniștea cetățenilor, pre­cum și la ordinea publică, ii se va demonstra că societatea este in­transigentă.­ ­ Tentația. Ștefan Brezneac, de 15 ani, din comuna Tăcuta, a fost tentat de neglijența gestionarului magazinu­lui „Mixt" din comună. In noaptea de 28-29 august, a forțat un geam al magazinului, a intrat înăuntru, de unde a furat 1.300 de lei și două ceasuri de mină. Lucrătorii postului de miliție l-au identificat. A se reține : 1. Rolul familiei in formarea spiritului de cinste al co­pilului. 2. Respectarea obligațiilor de serviciu de către gestionari (predarea banilor la casierie după închiderea magazinului în acest caz) este și obligatorie, dar și pre­ventivă, împotriva tentațiilor peri­culoase. Rubrică redactată de LIVIU NISTOR cu sprijinul Inspectoratului județean de miliție fiPgil ADUNATE și REDATE A.L

Next