Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)
1969-09-12 / nr. 486
VREMEA NOUĂ Din activitatea consiliilor populare Ce se intimpla în Roșiești cu propunerile cetățenilor ? Răsfoind, zilele trecute, dosarul cu propunerile făcute de alegătorii din circumscripțiile electorale ale comunei Roșiești, am constatat — spre stupefacția noastră - că aici nu s-a făcut nimic de către cei cărora cetățenii le-au acordat votul. Pentru demonstrația celor afirmate, relatăm cititorilor că după un „Să vedem pe unde-o mai fi dosarul", tovarășul Gheorghe Gavril, primarul comunei, ne-a acordat un răgaz de vreun sfert de oră de meditații nu tocmai plăcute despre „uitarea" așternută aici peste dezideratele nu lipsite de importanță - după cum se va vedea — ale cetățenilor. In fine, de undeva, de sub teancurile de alte dosare, l-a scos la iveală pe cel care ne suscita interesul. Dacă am anunța numai proporția de neîndeplinire a obiectivelor propuse în luna februarie — și tot ar fi edificatoare pentru stilul de muncă practicat la consiliul popular al comunei Roșiești peste 70 la sută din propuneri — neîndeplinite și, totuși, aceste propuneri porneau din necesități obiective și tocmai de aceea fuseseră consemnate în adunările pe circumscripții și centralizate, apoi, în dosarul pe care l-am cercetat. Cetățenii din satele Valea lui Darin Dolgheni (Idrici) și Gura Idrici propuneau să fie reparate cișmelele. Nu s-au reparat: De ce ? Cităm răspunsul primarului : „A lipsit țeava sau nu știu de ce". Cine ar fi trebuit să știe ? Primarul din Codăești ? Sau cei din Ivănești ? Ei își cunosc problemele comunelor lor și se rezolvă ! Ne bucurăm cu toții cînd luăm cunoștință de racordarea încă a unui sat la sistemul energetic național. Și nu puține au fost cazurile cînd ziarul nostru a anunțat astfel de realizări din județul Vaslui. Am fi relatat și despre extinderea rețelei electrice în comuna Roșiești, pentru că acest obiectiv trebuia urmărit de către consiliul popular al comunei. Dar dacă nu s-a întreprins nimic... Motivele : C.A.P. Roșiești mai are de virat, la acest capitol, suma de 350.000 de lei, I.M.A. Gura Idriei 180.000 de lei, U.I.C.C. - 28.000 de lei, întreprinderea economică, de industrie locală 95.000 de lei, I.A.S.ul — 75.000 de lei, C.F.R. s-a racordat, dar nu și-a adus partea de contribuție, I.V.P.A.-ul — la fel". Bine, sîntem de acord, sînt motive. Dar cum s-a acționat pentru intrarea în posesia acestor bani ? Pentru că cetățenii care au plătit așteaptă racordarea. Și consiliul popular este obligat să le apere interesele ! „Drumul interior Idrici-Rediu devine impracticabil în timpul ploilor și, de aceea, am făcut propunerea, în adunarea pe circumscripție, ca să se rezolve și această problemă" ne declarau cetățenii din Idrici. „Soluția ar fi schimbarea traseului drumului, în special la intrarea în satul Idrici" — și-a dat părerea tovarășul Gheorghe Gavril. „Ar fi !" Pînă cînd ? După ce vor începe ploile de toamnă, nu va mai putea fi aplicată soluția, care ar rămîne în fază de propunere și pentru drumul Roșiești - Idrici. Tot în satul Idrici, s-a făcut propunerea punerii în funcțiune a morii existente aici. Termen , luna octombrie. Se speră ca I.E.I.S.-iul să-și dea avizul la timp. Deci, aviz I.E.I.S.-ului ! N-am vrea să interpretăm, deocamdată, în nici un fel, lipsa de preocupare a consiliului popular comunal față de propunerile făcute în satul Idrici, dar cert este că, aici, nu s-a luat nici o măsură pentru înființarea unui punct sanitar (termen de execuție, propus luna mai a.c.) și nici pentru înființarea unui bufet. Cauza ? „Ne trebuie avizul Inspectoratului sanitar județean". Trebuie, trebuie, dar de ce nu s-a cerut pînă acum acest aviz ? La fel pentru grădinița de copii, propusă a fi construită în Roșiești. Roșiești sunt o comună bogată. Pentru desfacerea produselor comunei, oamenii au simțit nevoia unei piețe comunale. Și au propus înființarea ei. Propunerea a rămas, însă, propunere. Și acum se motivează că C.A.P.ul n-a asigurat tarabele, mesele etc. Nu punem decît o singură întrebare, valabilă pentru toate cele relatate pînă aici : de cite ori și-a amintit comitetul executiv al consiliului popular comunal Roșiești de dosarul cu propuneri ? Și, așteptînd răspunsul, fără voie ne revine în minte imaginea muntelui de dosare sub care au fost, pur și simplu, înmormîntate propunerile alegătorilor... în loc de concluzie, subliniem că consiliul popular comunal Roșiești trebuie să fie ajutat de urgență în traducerea în fapt a propunerilor cetățenilor, menite — repetăm să se asigure binefacerile progresului și civilizației, instaurate în majoritatea comunelor și satelor, propuneri pe care nu avem dreptul să le tratăm cu nepăsare ! GEORGE STOICA Aspect din secția tapițerie, secție evidențiată în întrecerea socialistă ce se desfășoară la IPROFIL Vaslui. Foto : V. Petrescu ímemiiori i JTn lucru împlinit, pentru care ai ostenit pe vreme mai mult sau mai puțin îndelungată, îți revarsă în suflet plinătatea demarcînd perimetrul muncii căreia te-ai dăruit fără o clipă de ezitare, îți dă vigoarea spirituală necesară să-ți făurești alte proiecte de viitor, în limitele cărora își consumi frenetic existența. Pentru inginerul Constantin Herțanu, șeful fermei Dra galina a I.A.S. Birlad, un fapt împlinit este acela cu 120 ha de livadă, întîia oară în vara aceasta, s-au încărcat de arome subtile. Bărbatul mărunt de statură, cu fața tăbăcită de soare, care, în tovărășia noastră se plimba pe sub bolțile de frunze, purta în ochi o liniște răscolitoare de amintiri. Dacă l-ai întreba, ar putea să-ți spună aproape despre fiecare pom cum a fost plantat, dar mai ales ar putea să vorbească, nu fără acea reținere în glas pe care ți-o dă modestia, despre munca pe care, împreună cu alți lucrători din actuala ferma, au investit-o aici. Pentru că, a sădi un pom, a planta o livadă este ceva asemănător cu a ridica un mare dom, care să farmece oamenii, prin frumusețe arhitecturală și utilitate. Din clipa in care inginerul Herțanu, care abia părăsise amfiteatrul facultății, iși instalase talometrul pe dealurile prăpăstioase care se ridică la sud-vest de Tutova, pentru a trasa rtndurile de pomi, și pînă acum, cînd merele delicioase se scaldă în lumina calmă a soarelui, au trecut 8 ani de zile. Au trecut veri și ierni, primăveri și toamne, în care fermierul vedea cum pomii cresc și se dezvoltă schimbînd înfățișarea unor pămînturi sterpe. De fiecare dată, cînd intra in livadă, și asta se intimpla destul de des, cerceta pomii cu privirile așa cum o mamă își urmărește copiii cu atenție și nu-i lasă să-i scape nimic neobservat. Intr-o zi, l-am întrebat pe inginerul Herțanu : nu v-ați gîndit nici o dată să vă schimbați locul de muncă ? — Să plec ? Acum, cînd am ajuns să culeg roadele livezii pe care am plantat-o ? Nu! Asta nu se poate! Uitați-vă și dumneavoastră cît de frumoasă este livada, privind fiecare pom, am sentimentul reîntilnirii cu mine însumi, și parcă o forță lăuntrică mă îndeamnă să iscodesc alte și alte măsuri, pentru ca rodul să fie mereu mai bogat. Iată, anul acesta, amenajăm două bazine pentru colectarea apei care va fi folosită la prepararea soluțiilor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. In jurul pomilor vom face diguri potcoavă, care vor servi la reținerea apei meteorice, precum și ca terase, pentru a opri eroziunea solului. După aceste vorbe, nu am cutezat să mai adresăm interlocutorului alte întrebări. Ne uitam doar la lăzile pline cu niște bulgări de piersice, cu aur, care așteptau să fie încărcate în vagoane frigorifice cu destinația : R.D. Germană sau Cehoslovacia. După cîteva clipe fermierul reluă : — Piersicile astea din soiuri timpurii sînt mult solicitate la export. De pe 4 hectare cu piersici obținem tot atîtea venituri, cît de pe 200 hectare cultivate cu grîu. Discuția ne-a fost întreruptă de un grup gălăgios de băieți și fete. Din desișul de ramuri se întorceau cu alte lăzi pline cu piersice mari și frumoase ca obrajii lor proaspeți. Toți sînt elevi și am reținut cîteva nume — ca ale lui Gabriel Botezatu, Ecaterina Stan, Aurica Dragomir — care, poate că, atunci cînd vor fi trecuți prin școli superioare, vor planta și ei livezi, sau poate vor ridica alte ctitorii, spre mîndria neamului. Pînă atunci însă, ei se bucură de roadele muncii generațiilor mai mari. „Regele" celor 120 hectare de livadă este Ionatanul, mărul pentru care a sosit vremea culesului. Din nou se vor umple coșurile cu fructele care au concentrat in ele tot soarele verii, și care vor desfăta gusturile consumatorilor I MAIFTINCA Rodul • Mame care au născut și crescut mai mulți copii, condiții pentru conferirea ordinelor și medaliilor, precum și drepturile ce se acordă din Relații cerute de tov. MÂNDIȚA V. IOSUB comuna Drînceni, satul Ghermonești, MARIA ST. NEGOIțA din comuna Oltenești, ANICA ANTONICA din orașul Huși. Mamelor care au născut și crescut 10 copii, li se conferă titlul de onoare și ordinul „Mamă Eroină" ; mamelor care au născut și crescut 9, 8 sau 7 copii, li se conferă ordinul „Gloria Maternă" ; mamelor ca ..............................—re au născut și crescut 5 sau 6 copii, li se conferă „Medalia Maternității“. Decorările se fac atunci cînd ultimul copil atinge etatea de un an cu condiția ca ceilalți copii ai aceleeași mame să fie în viață. Se ține seama și de copiii morți sau dispăruți fără urmă. Mamele decorate au .... următoarele drepturi: Cele decorate cu ordinele „Mamă Eroină" sau „Medalia Maternității”, dacă sunt salariie (muncitoare sau funcționare), au dreptul la reducerea, cu 50 la sută, a impozitului aferent veniturilor realizate la locul permanent de muncă. Cele decorate cu ordinul „Mamă Eroină", dacă sunt membre cooperatoare ale unui C.A.P., sunt scutite de impozitul pe veniturile realizate din zile-muncă. Dacă mama eroină nu realizează asemenea venituri, se prevede scutire de impozit pentru veniturile realizate de capul familiei din care face parte, iar dacă nu mai are soț, și locuiește împreună cu fiii, ginerii ori nurorile, scutirea de impozit se acordă la cererea acesteia numai pentru acela dintre ei care a devenit capul familiei. De menționat este că în cazul în care mama eroină realizează venituri mai mici decât capul familiei, scutirea de impozit se acordă pentru, veniturile din zile-muncă realizate de capul familiei. Drepturile de mai sus nu se acordă mamelor decorate cu „Medalia Maternității". Conferirea ordinelor sau medaliilor mai sus menționate nu dă dreptul la plata unei pensii de bătrînețe, acest drept acordîndu-se numai pentru munca efectivă prestată intr-o unitate sau ca membru într-o cooperativă agricolă de producție. Contribuția pentru electrificarea localității de domiciliu sau pentru plata paznicilor angajați să efectueze paza obștească, contribuția voluntară în bani și muncă, nu sunt impozite și, in consecință, asupra acestor contribuții nu sunt acordate reduceri sau scutiri determinate de conferirea acestor decorații. cu (Decret nr. 195/1951 ; Decret nr. 153/1954, modificările ulterioare; Legea nr. 61/ 1968).9 Persoane îndreptățite a primi pensie de urmaș, întrebare adresată de tov. ȘTEFAN PETRU, domiciliat în comuna Albești, satul Corni, de Membrii de familie au drept la pensie urmaș numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă, la data decesului, îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Deci nu poate fi luată în discuție acordarea acestui drept decît după decesul membrului de familie îndreptățit la primirea unei pensii. Copiii au drept la pensia de urmaș pînă la vîrsta de 16 ani, sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 de ani. In cazul expus de dumneavoastră, copilul ce era invalid înainte de împlinirea vîrstei de 16 ani, va avea drept la plata pensiei de urmaș pe toată durata invalidității. In privința dreptului la plata alocației de stat, aceasta se plătește cel mult pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani dacă copilul este invalid, dacă invaliditatea este contractată înainte de împlinirea vîrstei de 14 ani și este de gradul I sau II. Acest drept nu se plătește însă decît atîta timp cît aveți calitatea de pensionar, dreptul la plata alocației încetînd o dată cu pierderea acestei calități. (Art. 1, lit. e și art. 2 din Decretul nr. 285/1960, Legea nr. 27/1966). 0 Alocație pentru copii, cuantum. Informație cerută de tov. CONSTANTIN OCADAU, din comuna Voinești, satul Obîrșeni. Incepînd cu data de 1 martie 1969, beneficiarii de alocații, ale căror salarii tarifare de încadrare sau venituri nu depășesc suma de 1.300 lei lunar, au dreptul să primească alocație de stat majorată cu 30 lei lunar. In cazul prezentat de dumneavoastră, cuantumul alocației de stat pentru ambii angajați este de 80 lei lunar. (Decret nr. 285/1960, modificat prin Decret nr. 150/1969). AURICA MOISE consilier juridic POȘTA JURIDICĂ X Zootehnia — sursă de venituri An de an, sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Fălciu, s-a dezvoltat. Astăzi, ferma de taurine numără 240 de vaci, de la care au fost livrați statului circa 1.800 hi. de lapte. De asemenea, au fost vîndute statului, pe bază de contract, bovine adulte și tineret în greutate de 31 de tone, și porcine în greutate de 25 de tone. Tot pe bază de contract au fost livrate statului 2.500 de kg. de miere. Suma totală încasată de C.A.P. Fălciu, pînă in septembrie, depășește 1.900.000 de lei, din care mai bine 1 de 1.500.000 provin din valorificarea producției animaliere. Toți cooperatorii trebuie... (urmare din pag. 1) 10 octombrie. Dacă nu vom primi ajutor din altă parte și vom fi lăsați să lucrăm cu tractoarele secției, sîntem siguri că terminarea însămînțatului va fi mult amînată în detrimentul producției". Este absolut necesar ca optica conducerii I.M.A. Vaslui, față de C.A.P. Dragomirești, să fie total schimbată. Printr-o redistribuire mai bună a tractoarelor în cadrul întreprinderii, trebuie să i se acorde cooperativei agricole un ajutor concret, pe măsura cerințelor. Lipsuri mari se manifestă și în zootehnie. Planul producției de lapte, pe perioada care a trecut, atît la bovine cît și la ovine nu s-a îndeplinit. Cauza este explicabilă: efectivul de animale aflat în lactație este mic. Din cele 84 vaci, numai 40 sînt mulgătoare, iar din turma de 1.100 oi, 600 sînt cu lapte. Acestea sînt urmări ale lipsei de furaje din iarna care a trecut, la care se adaugă tendința cooperatorilor de refuza să lucreze în zootehnie. a „Am asigurat condiții bune de muncă în sectorul zootehnic și totuși nu avem oameni care să vrea să lucreze aici — spunea Vasile Popa, președintele cooperativei. Nesocotind contractele încheiate cu unitatea noastră, unii îngrijitori au părăsit locul de muncă". Toate deficiențele organizatorice semnalate în activitatea cooperativei agricole sunt efectele faptului că consiliul de conducere nu respectă prevederile statutului C.A.P. și ale regulamentului de ordine interioară. Mulți cooperatori au mai multe animale decît prevederile statutare, dețin mai mult pămînt în folosință personală. Aceasta face ca ei să-și îndrepte atenția mai mult spre gospodăria personală, neglijînd treburile cooperativei agricole. In aplicarea fermă a prevederilor înscrise în documentele amintite mai sus, consiliul de conducere trebuie să primească un ajutor substanțial din partea comitetului executiv al consiliului popular comunal, care, potrivit legii cu privire la organizarea și funcționarea consiliilor populare comunale, trebuie să răspundă de realizarea sarcinilor economice în unitățile de pe teritoriul administrativ din subordine. In realitate comitetul executiv, așa după cum am fost informați, manifestă dezinteres față de asemenea probleme. Acest lucru s-a putut observa și din cuvîntul rostit în animarea cooperatorilor de către Toader Chirilă, președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal, care a adus unele critici la adresa cooperatorilor și a consiliului de conducere al C.A.P., fără să cunoască situația reală din unitate. Firește, acesta nu poate fi considerat un ajutor, acordat cooperativei agricole, din partea comitetului executiv. Cooperativa agricolă din Dragomirești are condiții să devină o unitate puternică din punct de vedere economic. Insă, pentru aceasta, consiliul de conducere trebuie să treacă, fără rețineri, la respectarea strictă a statutului C.A.P. și a regulamentului de ordine interioară pentru a se redresa activitatea organizatorică a cooperativei pentru a-i convinge pe toți cooperatorii că așa după cum precizează Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., pentru ei singurul izvor sigur de venituri este munca în cooperativa agricolă. In acest sens, trebuie să meargă ajutorul organelor locale de partid și de stat și a forurilor tutelare județene. (urmare din pag. 1) Rezultatele bune, de care s-a amintit în cadrul consfătuirilor, cadrelor didactice, se datoresc efortului comun învățătorilor și profesorilor de la școlile menționate. Și în cadrul școlilor generale din județul Vaslui, școli care au însumat în anul școlar trecut peste 84 de mii de elevi din clasele I—VIII, rezultatele la sfîrșitul anului școlar sunt în măsură să justifice efortul depus de învățătorii și profesorii ce predau în cele 544 de școli cu clasele I—IV și I—VIII. Cea mai mare parte a școlilor din județ se prezintă la sfîrșitul anului școlar fără elevi neșcolarizați. Este cunoscut faptul că procentul de elevi promovați dintr-o școală nu reflectă cu prea mare exactitate cuantumul de cunoștințe ale elevilor și temeinicia acestora. Totuși, în spatele cifrelor se întrezăresc fapte. Ne vom opri totuși asupra cîtorva școli, unde rezultatele sînt vizibil colorate în raz, la cîteva școli fără corigenți sau repetenți. Considerăm că, in aceste cazuri, exigența a cedat în fața lipsei de răspundere, in fața dorinței de poleire fără justificare a rezultatelor. Astfel, școala generală din Crețeștii de Sus realizează un procentaj de 96 la sută promovați ! La școala generală Duda, toți elevii claselor V—VIII în număr de 247 sunt promovați, fără nici un elev corigent (cei 9 elevi repetenți ai școlii sunt repetenți din cauza absențelor ! ?). De asemenea, școala generală nr. 2 Vetrișoaia are numai 2 elevi repetenți, fără corigenți ! La fel — școala Timi, la un efectiv de 325 elevi, are doar 4 repetenți la clasele I—IV și nici un corigent sau repetent la clasele V—VIII din totalul de 192 elevi la aceste clase ! Aceeași situație neverosimilă o întîlnim la școala generală Tătârăni nr. 1, cu un singur repetent la clasa a ll-a la un efectiv de 267 elevi, și nici un repetent sau corigent la clasele V—ViII din 197 elevi... Fără îndoială că aceste situații vădit exagerate, nu reflectă munca reală desfășurată în școlile respective. Rezultate bune s-au obținut în școlile județului nostru și în munca de educație moral-cetățenească și politică a elevilor. Sunt tot mai rare cazurile de abateri în comportarea elevilor, deși ele n-au fost cu totul înlăturate. Ținuta elevilor și comportarea lor în împrejurări diferite mai lasă încă de dorit și în acest sens, așa cum au subliniat numeroase cadre didactice participante la discuții, va trebui să se insiste in activitatea educativă. Paralel cu activitatea de la catedră, în cadrul obiectelor de studiu, acțiunile întreprinse de organizațiile de pionieri U.T.C. au avut menirea să spriinine efectiv procesul instructiveducativ, să ajute la organizarea plăcută a timpului liber al elevilor, să ducă la consolidarea cunoștințelor acestora și la lărgirea orizontului lor cultural. Consfătuirile din cele șapte centre au apreciat în acest sens, activitatea meritorie desfășurată de cadrele didactice în sprijinirea activităților extrașcolare. In consfătuiri, s-a subliniat că pentru traducerea in viață a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea privind dezvoltarea învățămîntului, este necesară sporirea exigenței tuturor cadrelor didactice față de propria pregătire și față de felul în care elevii își îndeplinesc îndatoririle școlare. |n această direcție o contribuție însemnată va trebui să o aducă activitatea metodică organizată în școală, schimbul de informații și opinii din consiliile profesorale, precum și activitatea din cercurile pedagogice. Prin toate aceste mijloace, cadrele didactice vor putea să răspundă mai bine sarcinii educației omului nou din patria noastră, constructor al socialismului, invățimîndil — la nivelul... De curînd, a fost dat în folosință noul magazin universal din comuna Tătărăni. PAGINA 3 • O.C.L. „Mixt" Huși are vacante următoarele posturi: - două posturi revizor gestiuni, pentru care se cere școala tehnică financiară, sau liceul cu bacalaureat și vechime în munci economice cel puțin 2 ani; - un post de merceolog textile, pentru care se cere liceul cu bacalaureat și cel puțin 7 ani în funcții economice. Solicitanții se pot adresa pentru informații la O.C.L. „Mixt“ Huși, str. Republicii nr. 42. IMPORTANTĂ ÎNTREPRINDEREA economică DE INDUSTRIE LOCALĂ - HUșI livrează, din stoc, PIULIȚE CAPOSIE - CĂRUȚE DE DOI CAI (tip Brăileanca). Relații se dau la sediul întreprinderi, str. Al. I. Cuza nr. 99, Huși. IPROFIL Vaslui str. Fabricii nr. 4 utilată cu mașini de înaltă tehnicitate, care asigură o calitate superioară produselor sale, aduce la cunoștința celor interesați că PRIMEȘTE COMENZI PENTRU USCAREA MATERIALULUI LEMNOS DE ORICE SPECIE ȘI ORICE DIMENSIUNI. LA PREȚUL DE 1,15 LEI/h/nA SE PRIMESC COMENZI PÎNĂ LA 200 MWLUNA. Doritorii se vor adresa serviciului plan al întreprinderii, telefon 309, interior 137. AGENDA BUCUREȘTI de știri; Album muzical; Drumuri și popasuri turistice; Canțonete interpretate de Tito PROGRAMUL I. La orele 5 ia 10 tai; 17 i 18 i 20 24 ; 2.00 ; 4.00 ; radiojurnale și buletine de știri. 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului românesc; 10.30 Radio-Princhindel; 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă; 11.50 Cotele apelor Dunării; 12.25 Moment științific; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.10 Mic magazin muzical; 14.10 Roza vînturilor; 14.50 Itinerar folcloric muzical; 16.30 Tribuna radio; 17.05 Pentru patrie; 18.10 Dezbateri pe teme economice; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră; 20.10 Mari orchestre de muzică populară; 20.35 Pentru magnetofonul dv. ; 21.30 Sport; 21.40 Revista șlagărelor; 22.45 Caravana fanteziei; 23.45 Moment poetic; 0.03 — 3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05 , 12 . 14 ; 21 , 23 , 0. 55: radiojurnale și buletine de știri; 6.10 Varietăți matinale; 8.10 Tot înainte; 9.00 Muzică populară ; 10.10 Teatru radiofonic: „S-a intimplat azi“ de Lev Linelnikov; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 EBEN'69; 12.45 Concert de print; 13.40 Din cîntecele și dansurile popoarelor; 14.30 Muzicieni români de azi, despre muzicieni români de ieri; 15.30 Pagini celebre de muzică ușoară; 16.50 Pe teme medicale; 17.40 Radio-publicitate; 19.40 Cîntă Juța Marray; 19.55 Seară de operă; 22.20 Teatru serial „Ursita“ de B. P. Hașdeu; 0.15 — 1.00 Simfonia concertantă pentru pian și orchestră de Nicolae Brinzeu. IAȘI Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri; 5.40 Cîntece populare românești; 6.00 Cronica agrară; 6.10 Cîntece populare românești; 6.30 Selecțiuni din operete; 6.50 Muzică ușoară; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. Programul de prim (12—14) : Revista presei; Soliști de muzică populară; Pinacoteca; Melodii de muzică ușoară; Buletin Schipa. v’i Programul de ceară ; 16.00 Buletin de știri; 16.10 Itinerar cultural-artiistic; 16.30 Muzici de jazz; 17.00 Emisiune economică; 17.15 Arii și duete din opere ; 17.30 Odă limbii române; 18.00 Cîntecul care mi-e drag; 18.30 Radiojurnal; 18.45 Pe portativul undelor — melodia populară ; 19.15 Dialog cu noi și despre noi; 19.30 Jurnal literar ; 19.53 Muzică de estradă; 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice; 21.45 Album de romanțe; 22.15 Muzică de dans; 10.00 Limba rusă; 10.25 Limba spaniolă; 17.30 Buletin de știri; 17.35 Lanterna magică; 18.05 Nuntă în Maramureș; 18.35 Seară de balet; 19.00 Transmisiune de la EREN’69; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Film artistic: „O poveste ca in filme’*; 21.20 Reflector; 21.35 Muzică ușoară; 22.05 Mult e dulce și frumoasă; 22.30 Telejurnalul dinoapte; 22.45 Publicitate; 22.50 Varietăți pe peliculă. O CSI VASLUI: „Adio, Gringo“; BIRLAD; Cinema Victoria: „Noaptea generalilor"; Cinema Birladul: „Lovitură puternică“;HUȘI: „La est de Eden"; NEGREȘTI: „Rio Bravo“; MURGENI: „Made în Italy“. Vreme frumoasă și nu continuă Încălzire cu cerul senin la temporar noros. Vîntul va sufla slab la potrivit dip sec torul nordic. Temperatura &é rului în creștere ușoară; minimele vor fi cuprinse între 10 și 16 grade, iar maximele între 23 și 27 grade. Jl