Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-11-08 / nr. 535

A ) VREMEA NOUA tas» In cadrul acțiunilor intercooperatiste: Creșterea în complexe a porcilor și păsărilor Sporirea producției animaliere, saiiM importantă trasată de Congresul al X-lea al P.C.R. membrilor Cooperatori și specialiștilor din zootehnia cooperatistă, este posibilă prin organizarea producției pe principiul Complexelor de creștere și îngrășare. Aceasta înseamnă organizarea de ferme speciale în care procesele de producție să se desfășoare fără întrerupere, iar activitatea din diferite sectoare ale unității respective să se îmbine într-un flux continuu. Dezvoltarea creșterii animalelor în sistem intensiv, pe bază progresului tehnic, impune specializarea fermelor zootehnice (in care să se poată aplica mecanizarea și tehnica nouă) pentru a asigura astfel condiții optime de cazare si îngrijire, un consum redus de furaje. La indicația biroului Comitetului județean de partid, țăranii cooperatori din județ au hotărât în adunări generale să se asocieze pentru constituirea unui complex de creștere și îngrășare a porcilor, cu o capacitate anuală de 30.000 de porci grași și 2.000 de scroafe și un complex avicol, pentru ouă și carne. In cadrul complexului de creștere a porcilor se va asigura mecanizarea principalelor lucrări, și anume: transportul și pregătirea furajelor, hrănirea, adăparea, curățirea boxelor, evacuarea gunoiului, reglarea temperaturii etc. Aplicarea tehnologiei de creștere în Complex impune organizarea creșterii si ingrișării porcilor intr-un ansamblu de construcții care să permită desfășurarea procesului de producție în flux continuu și succesiunea proceselor tehnologice. Creșterea porcilor in complex va contribui la folosirea mai rațională a scroafelor de reproducție, sporirea numărului de fătăliți de purcei pe cap de scroafă, scurtarea cu 30—50 la sută a timpului de alăptare, folosindu-se mai corespunzător spațiul de cazare. Mecanizarea alimentației va asigura prepararea furajelor și hrănirea rațională a tuturor categoriilor de porcine, economisirea furajelor, scurtarea perioadei de creștere și îngrășare, reducerea pierderilor, menținerea sănătății și ridicarea productivității muncii. In sistemul de creștere a porcilor în complex, numărul de îngrijitori se micșorează cu 40—50 la sută față de cel din sistemul gospodăresc. Complexul avicol, care urmează să se construiască prin contribuție va cuprinde, intercooperatistă, in prima etapă, un efectiv de 60.000 de păsări, pentru producția de ouă, tineretul aferent pentru înlocuire, și 300.000 de pui, pentru carne. De asemenea, va exista un „pachet” de reproducție format din stații de incubație, hale pentru găini (părinți) pentru ouă, hale pentru găini (părinți) pentru carne, puternițe pentru pui (părinți) pentru ouă și puternițe pentru pui (părinți), pentru carne, un sector de selecție. In a doua etapă, prin aplicarea sistemului de creștere și exploatare în baterii, capacitatea complexului se va mari de 2,5 ori. Valoarea producției globale, în prima etapă, va atinge cifra de 15 milioane de lei, iar a doua peste 40 de milioane de lei. Ca urmare a creșterii păsărilor în complet de tip industrial, producția de ouă va fi, față de 1969, de 7 ori mai mare în primă etapă și de aproape 20 de ori în etapa a doua, in ceeea ce privește producția de carne, în final, se va dubla. Aceste două importante obiective ale agriculturii județului vor fi începute în anul 1970, cu construirea halelor pentru găini, a maternităților, adăposturilor pentru tineretul porcin și a anexelor, urmînd ca, în anul 1971, să se dea în folosință toate capacitățile proiectate pentru prima etapă, atît la păsări, cit și la porci. Organizarea creșterii porcilor și păsărilor în complexe de tip industrial va da posibilitate, prin aplicarea celor mai corespunzătoare tehnologii de exploatare, să se obțină venituri sporite, care să ridice ponderea sectorului zootehnic în cadrul producției agricole a județului Vaslui. VIRGIL DANCIU, medic veterinar, director adjunct al Direcției agricole județene Intensifică transportul recoltelor din cîmp Mecanizatorii ce deservesc C.A.P. Oșești își aduc o contribuție substanțială la transportul din cîmpul porumbului.. Astfel, pentru transportul cocenilor sînt folosite sănioaiele, iar știuleții sînt cărați cu remorcile și cu atelajele. Merită a fi evidențiați, pentru eforturile depuse, mecanizatorii M. loan, I. Andrei și I. Roman și Conducătorii de atelaje. I. Rotaru, I. Matei, I. Dănilă, Gh. Gavrilă și I. Petrișori I. LUCA, corespondent Orele albe (urmare din pag. 1) forța de muncă cheltuită pînă in acest stadiu superior de lucru, dar mai ales timpul măsurat de numeroasele care pot fi văzute din ceasuri orice poziție a muncitorului, și care nu admit „toleranțe’. Pentru aceasta se luptă zi și noapte la Fabrica de rulmenți Bîrlad. Sunt mărturie rezultatele în producție obținute de întregul colectiv de muncitori de aici, apoi afișele și pancartele, nenumărate, care atrag atenția asupra calității muncii. E drept, rebuturile sunt foarte rare, dar se urmărește eliminarea lor definitivă. Una din piesele pe care le avem în față suportă pînă la sfîrșitul fluxului tehnologic aproximativ 2.000 de operații - ne precizează maistrul Vasile Baltă. Un inel, de exemplu, ajuns pînă la secția strungărie, care este „ratat", dintr-un motiv sau altul, ne-ar costa extrem de scump. De aceea, atenția noastră se îndreaptă spre eliminarea totală a rebuturilor. O eroare de cîteva sutimi de milimetru înseamnă o piesă greșită și tocmai de aceea oțelul este supus unui număr de „cazne" care întrec orice fantezie : forjare, laminare, sablare, degajare etc. Luptă omului pentru exactitate, pentru precizia dimensiunilor unor piese metalice s-a transformat aici intr-un crez al muncii de fiecare zi. * Ora 2, secția de tratament, termic. Aici suntem întimpinați de un om mărunțel, intre două vîrste. - Oțelul nu-i, cum credeți dumneavoastră, o jucărie. Abia după ani de experiență știi de unde sâ-l iei și Cufrt să-l duci. Oțelul dacă e supraîncălzit se sparge ca Sticla, iar dacă nu l-am supus unui tratament termic normal el nu poate fi folosit nici măcar două ore. intr-adevăr, nu știam aceste lucruri. L-am cunoscut însă pe omul acela scund care a răsărit pentru câteva mormertte dintre mașini și a dispărut, nu știm cind, pe neobservate. A fugit luind cu el tainele oțelului și a început apoi să se gindească, probabil, tot la oțel. Oțelul este doar personajul principal. Ora 4, secția rectificare. Pri ceperea omului se măsoară acum cu micronul. Milimetrii au rămas undeva departe, la începutul drumului atît de complicat pe care ii parcurge oțelul transformîndu-se în rulmenți. Mașinile electronice de calcul sînt fine seismografe ale infimei erori. Luptă cu micronii înseamnă lupta pentru perfecțiune și de aceea mulți dintre muncitorii fabricii ii numesc „artiști" pe rectificatori. Munca omului și rezultatele ei se apropie pîntă la atingere de perfecțiune, oamenii au o satisfacție a lucrurilor împlinite. L-am întîlnit lingă cele două tridiuni electronice de control , pe Toader Niță. „Obsesia” lui : eliminarea micronilor de prisos. Este „obsesia" tuturor muncitorilor de aici. ★ Ora 6. Poți cunoaște in citeva ore 1.000 de oameni? Da, dar nu cu biografiile lor întregi. Poți cunoaște gîndurile și idealurile lor comune, pasiunea lor pentru munca, pentru a da rulmenți mai mulți și mai buni. Magazin dat în folosință in primăvara anului curent, cetățenii din satul Fistici, comuna Derăști, au hotărit, în cadrul unei adunări, să-și construiască un nou magazin. Organele comunale și judetene de resort au aprobat și sprijinit material înfăptuirea hotărârii amintite. S-a trecut imediat la fapte. S-a muncit procurarea, fasonarea intensăa materialelor necesare și la construirea propriu-zisă a noului magazin. In urmă cu cîteva zile, acesta a fost dat în folosință. Numeroși cetățeni din Fistici au contribuit, prin muncă voluntarpatriotică, la realizarea noului obiectiv de interes social. Dintre aceștia s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Dumitru Răileanu, Nicolae Onare, Constantin Buzatu, N. CORDUNEANU - coresp Li uarea și respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor constituie o obligație a fiecărui cetățean. Ca urmare a activității ce se desfășoară de către unitățile de pompieri militari și de către formațiile civile de pază contra incendiilor, numărul de incendii valoarea pagubelor cduzate de și flăcări se reduce de la an la an. Cu toate acestea, cifra incendiilor izbucnite este mare. Este cunoscut faptul că, în anotimpul rece, cînd mijloacele de încălzire și iluminat sunt mai mult solicitate, se înregistrează și cele mai multe incendii. Cele mai frecvente cauze generatoare de incendii sunt:defecțiuni la sistemul de încălzit (sobe, coșuri, burlane), improvizații și defecțiuni !n construcția și exploatarea energiei electrică, afumători improvizate, manipularea necorespunzătoare a lichidelor inflamabile, depozitarea necorespunzătoare a materialelor combustibile și altele. Vom da doar cîteva exemple. Astfel, la....iarna , anului 1968— 1969,locuitorul Gheorghe Tremurici* suprid limerizîrrd soba din [UNK]locuința »Iași— găsind în apropierea Sobei obiecte de îmbrăcăminte, a provocat incendierea imobilelor din str. Ștefan cel Mare de la nr. 104 la nr. 108. Incendiul a provocat pagube materiale la toți locatarii din aceste imobile. De asemenea, Ion Rusu, care locuiește într-un imobil din indinia IPRODCOOP Vaslui, datorită supraîncălzirii sobei și a coșului care era deteriorat, a provocat un incendiu care punea în pericol bunuri în valoare de milioane de lei. O altă cauză frecventă a izbucnirii incendiilor o constituie folosirea coșurilor de evacuare a fumului timp îndelungat fără a fi curățate. In acest an, Incendiile de la I.A.S. Vaslui, precum și de la locuințele cetățenilor Vasile Grozd, Măria Sirghie Și alții au fost provocate de asemenea defecțiuni. La controlul efectuat de către Comisia orășenească P. s-a constatat, de asemenea, că unii cetățeni folosesc burlane de tăblă scoase pe sub streașină sau prin material combustibil neizolat. Asemenea cazuri am constatat la locuitorii Abutoaiei Eugen, Adafinei Petru și Roman Dumitru din localitatea Brodoc, Buchinici Vasile din Rediu și alții. Mai grav este faptul că unii cetățeni care își construiesc locuințe noi, deși li s-a impus prin autorizație să respecte anumite reguli pentru prevenirea incendiilor, le nesocotesc, expunînd flăcărilor bunuri agonisite. Astfel, locuitorul Iordache Toader, din str. 11 Iunie, a construit coșul de evacuarea fumului din cărămidă așezată pe cant, neasigurînd grosimea necesară de î2,5 cm, la trecerea prin planșeul combustibil de 25 cm. O altă măsură ce trebuie respectată pertru prevenirea Incendiilor este aceea de a se depozită corespunzător furajele și alte materiale combustibile. Sînt și cetățeni care nu respectă această măsură : Crețu Vasile de pe str. Calugareni nr. 67, Nouțescu Petru din str. Andrei Șaguna nr. 2 și alții. Adeseori, folosirea instalațiilor electrice improvizate, necorespunzătoare, provoacă incendii. Dacă nu vor lua măsuri de retílediere, cetățenii Buzilă Ion din str. București nr. 1, PlugărU Gheorghe din str. Gheorghe Racoviță nr. 50, Addfinei Petru din Brodoc și alții, care folosesc conductori INTENC montați direct pe material combustibil, legături neizolate, pot risca oricinol să fie victime dia unor incendii, încălcări ale normelor de pază contra incendiilor S-au semnalat și la unele unități socialiste. Astfel, la ICOMCOOP Vaslui depozitarea mărfurilor nu se face pe sortimente, se blochează căile de acces, stingătoarele de la unele depozită nu sunt umplute cu soluție, istălăția de încălzit și iluminat este necorespunzătoare. La Școala generală Brodoc nu există strigătoare, tabloul de siguranță nu este protejat, lipsesc capace la doze etc. Iată de ce este necesar ca in anotimpul rece să respectămigurăs măsurile de prevenire a incendiilor. Vom enumera cîteva din ele. In primul rînd trebuie curățate sobele și asigurate cu ușițe care să se închidă bine, precum și cu o tablă metalică în față, pe dușumea, cu dimensiunile de 70 X 50 cm. Sobele metalice nu trebuie așezate direct pe dușumea din scindură, ci pe un postament din material necombustibil avînd grosimea de minimum 7 cm., dacă sobele au picioarele mai lungi de 25 cm., și de minimum 25 cm. dacă picioarele sobei sunt mai scurte de 25 cm. Acest postament trebuie să depașească suprafața sobei cu cel puțin 25 cm., iar în fața focarului cu cel puțin 50 cm. De asemenea, la amplasarea sobelor metalice trebuie asigurată o depărtare de cel puțin un metru față de pereții din lemn sau alte materiale combustibile. Dacă acești pereți sînti tencuiți, distanță poate fi micșorată la 70 cm. Nu folosiți lichide inflamabile (petrol, benzină etc.), pentru aprinderea focului și nu puneți rufela uscat la o depărtare mai mică de 1 m. de sobele metalice. Cenușa scoasă din sobe trebuie depozitată într-o groapă special amenajată, după ce mai întîi s-a stins cu apă jeratecul din cenușă. Buteliile de aragaz trebuie instalate la o depărtare de cel puțin 1 m. față de aragaz și față de orice altă sursă de căldură. Am arătat mai sus cîteva din regulile generale de prevenire a incendiilor, reguli ce trebuie cunoscute și aplicate de către toți cetățenii. Șefii de unități trebuie să ia toate măsurile de prevenire a incendiilor la unitățile pe care le conduc și să controleze cu mai multă exigență respectarea planului de măsuri P.C.I. Un rol important in prevenirea incendiilor îl au pompierii voluntari, care trebuie să execute un control riguros la gospodăriile cetățenilor și să dea îndrumări in scopul înlăturării cauzelor care provoacă incendii. T. ISTRATE președintele Comisiei P.C.I. Vaslui CUM SA PREVENIM INCENDIILE IN ANOTIMPUL RECE Legumele nu le putem cumpăra... (urmare din pag. 1) verde. Ceapă uscată a fost primită cea verde insă refuzată, pe motiv că ... nu o cere piața. Merceologul a vrut să se ducă el in piată și s-o vindă, să vadă adică dacă are sau nu căutăre. Nu i s-a îngăduit. A fost sfătuit să se întoarca CU ea în cooperativă. S-a întors. Cine va suporta, în schimb paguba înregistrată prin părăduirea acestor produse ? Căci fiecare căpățină de vam, fiecare fir de ceapă, fiecare pătlăgică sau polgorâZ depreciate irtseamba bani, înseamnă, cu alte cuvinte, diminuarea valorii zilei-mustcă. * In grădina Darabana, de la brigada Leó$ti (C.A.P. Tătărănu) cooperatoare harnice recoltau varza (loto nr. 4), iar grădinarul Ștefan Dobrea o transporta, cu ajutorul a doi legumicultori și al unui atelaj într-o magazie temporară de la marginea grădinii* Ar fi fost nevoie și aici, ca și la alte lucrări ce se desfășoară acum la C.A.P. Tătărănu, de îndrumarea tehnică și de ajutorul inginerului Ion Gh. Popa. El însă, de două zile, se străduia să vorbească la telefon cu Vasluiul (de la sediul Cooperetivei) și nici că reușea. Nu și mărturisea : „Dacă m-ar întreba cineva pentru ce am primit salarieri și astăzi n-aș avea ce să răspund ori* în cel mai bun caz, aș răspunde că am așteptat și aștept o legătură telefonică, să transmit o situație 1. ★ Pentru astăzi — atit. Am putea să inserăm și alte fapte (de la C.A.P. Costești, Roșiești, Stroiești ori din unele cooperative aflate in lunca Prutului) care să ateste, să întărească concluzia că, in aceste zile de sfîrșit de toamnă, continuă să existe numeroase deficiențe în privința recoltării ultimelor cantități de legume și a valorificării lor superioare. Nu o facem, dintr-un singur motiv: vorbăria, și în cazul acesta, este la fel de dăunătoare, ca delăsarea însăși. Socotim, în consecință, necesar să atragem atenția tovarășilor din unitățile producătoare și celor de la I.S.F., să-și sporească grija cu care se livrează cele din urmă cantități de legume. Vremea rea nu trebuie să mai găsească, în grădini, nici o legumă, nici un fir de zarzavat. Foto SPORT La Bîrlad Concurs de orientare turistică Duminică, pe Dealul Mare și în pădurea Trestiana, a avut loc în organizarea Consiliului municipal al sindicatelor un concurs de orientare turistică, la startul căruia s-au aliniat 7 echipe de băieți și 5 de fete, de la asociațiile sportive Rulmentul, Confecția și Voința. întrecerea a fost cîștigată de echipa asociației Rulmentul, formată din V. Vâlcami și Sterian Filiuțăi, iar lá tété pe primul loc s-a clasat echipa formată din Elena Zaharia și Viorica Mavroianu, de la Confecția. Cu acest prilej 20 de profesori de geografie din mediul rural, invitați să participe la acest concurs, au audiat o expunere a profesorului Siraian Vasiliu de la Școală profesională F.R.R.* asupra modului de organizare a concursurilor de orientare turistică. REMUS DAN corespondent Pe scurt BELGRAD 7 (Agerpres) La Sojek (Iugoslavia) s-a disputat returul meciului dintre selecționatele Iugoslaviei și Austriei, contînd pentru „Cupa Europei" la fotbal a (echipe de amatori). Victoria revenit fotbaliștilor iugoslavi cu scorul de 2—1 (0—1). In primul joc, cele două formații terminaseră la egalitate : 1—1. În urma acestui rezultat, în grupa a 3-a a competiției, pe primul loc se află Iugoslavia cu 5 puncte, urmată de Austria cu 2 puncte si R.F. a Germaniei — 1 punct. * TEL AVIV 7 (Agerpres). La Tel Aviv s-au întîlnit în primul joc din cadrul „Cupei campionilor europeni” la baschet, formațiile feminine Hapoel Tel Aviv și Rapid București. La capătul unui meci echilibrat, victoria a revenit gazdelor cu scorul de 60—59 (33—28). Returul acestei partide se va disputa la 13 noiembrie la București. PAGINA 3 Publicitate Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești VASLUI ANUNȚA CA* In vederea creșterii producției de bunuri, cit și a executării produselor de artizanat și amintiri cu specific local, cooptează cooperator cu munca la domiciliu, pe bază de contract în diferite meserii, condițiile fiind avantajoase. Cei interesați se vor adresa cooperativei lor: - „UNIREA MEȘTEȘUGARILOR" Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 73 - telefon 424-478 - „PROGRESUL" Bîrlad, str. N- Iorga nr. 16 - telefon 1252 - „PRESTAREA" Bîrlad, str. Republicii nr. 181 - telefon 1659-1791 - „ZORILE“ Huși, str. Ștefan cel Mare nr. 32 - telefon 355 Cooperative agricole de producție, școli și crescători de viermi de mătase! CONTRACTAȚI CU UNITĂȚILE I.G.A.I.U. (D.G.A.) Vaslui în condiții avantajoase cantitatea de sâmînță de viermi de mătase pe care doriți să o creșteți. I.G.A.I.U. (D.G.A.) Vaslui vă oferă în mod gratuit : Sămînță de viermi de mătase selecționată. Dezinfectatorul pentru camerele de creștere. Hîrtie de așternut și perforată. Asistență tehnică. Pentru un kg. de gogoși de mătase de calitatea sa primiți 49 lei, precum și cîte 250 grame bumbac fir contracost. întreprinderea minieră Barza din orașul Brad, județul Hunedoara yVV ■ angajează de urgență: muncitori calificați și necalificați în subteran Condiții de salarizare din rețeaua minieră: — miner 6 subteran, cu salariul de lei 72/post — miner 5 subteran, cu salariul de lei 62/post — miner 4 subteran, cu salariul de lei 53/post — miner 3 subteran, cu salariul de lei 47/post — muncitori necalificați în subteran, cu salariul de lei 36—40/post. Se asigură cazarea în blocuri și masă la cantină contra cost (9 lei pentru două mese — prînz și cină). Cererile pentru angajare se pot adresa direct Serviciului personal al întreprinderii. «Mt BUCUREȘTI PROGRAMUL I. La orele 5; 6, 9/ 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2.00, 4.00, radiojurnale și buletine de știri; 5.05—6.00 Program muzical de dimineață; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Miorița; 10.30 Din țarile socialiste; 11.30 Muzică populară; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.10 Mic magazin muzical; 14.10 Vreau să știu; 15.00 Radio-club turistic; 16.30 Ce e nou în județul dv.; 17.05 Antena tineretului; 18.05 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.20 Eminé Solana; 20.25 zéce melodii preferate; 21.10 Revista șlagărelor; 21.20 Moment poetic; 22.20 Sport; 22.30 Ritmuri de ieri; 23.00 Expres melodii; 0.03—6.00 Estrada fioeturnă. 12. PROGRAMUL II. La orele 6.05, 14, 23, 0.55: radiojurnale și buletine de știri; 6.10 Varietăți matinale; 8.10 Tot înainte; 9.00 Mátineu de opferă; 10.30 Cavalcada ritmurilor; 11.50 Cintece pentru cei mici; 12.15 Câlei de scop muzical; 13.00 „De la 1 la 5“; 17.35 Cíntec, jöc $i vólé btiftfij 19.30 Revista literară rádiói 20.60 Cohcert simfotic; 20.50 Scriitori la microfob; 21.05 Continuarea concertului simfonic; 22.05 Muzca ușoară; 22.20 teatru Serial: „Donna Alba“ de Gib Mihăescu; 22.44 Rottârtie; 0.27 — 1.00 Concert simfonic. IAȘI PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 5.30 Buletin de știri; 5.40 Cântece populare românești; 6.00 Cronica agrară; 6.1a Muzica ușoară; 6.40 femisiune economică; 7.00 Melodii executate la acordeon; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dr. 14): PROGRAMUL DE PRINZ (12 ) Revista presei; Soliști de muzica populară; Prezențe românești peste hotare; Raliul melodiilor; Buletin de știri; Varietăți muzicale; Scena. Muzică umbără orchestrală. PROGRAMUL DE SEARA: 16.00 Buletin de știri; 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri; 16.30 Magazin muzical; 17.00 Lecturi dramatizate; 17.30 Muzică de dans; 18.15 Amintiri, amintiri; 18.30 Radiojurnal și actualitatea in agricultură; 18.45 Muzică ușoară; 18.00 Cheia orașului — emisiune — concurs. Transmisiune de la Galați; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.30 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînă; 19.45 Tele-enciclopedia; 20.45 Filmul serial „Stârbilizatorii". Episodul intitulat: „Ora H“; 21.40 Serenadă . . . pentru voce și chitare (concert de muzicâ ușoară)) 22.20 Téléjurnalul de hoaptă. télesport; 22.50 Un act și . . . cîteva tablouri. Cîntece de petrecere. VASLttl: .Un gtants pentru genérir* BÎRLAD. Gineniâ Victoria: „Uh glonlé péntru gitér4Ti CIttéma BtrlMul: „Pé érméié $oímuiui“i HUSI: .Órául cáré zilérá miliéfdé'u NÉéRÉS- flr .Lé dólca vltá“» MUÉáÉNÍ: ,Ziuá ló cáré vin péíUI". LOTO Exiráseréá I: 49 8é 52 52 é8 19 73 42 54 80 1 li Fond de premii lei 486.053 Extragerea a II-A: S3 37 21 13 Fond Eréínii léi 2S4.703.