Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-12-03 / nr. 556

• PAGINA 2 A­m vrea să dis­cutăm aici tine­­re probleme pri­vitoare la pă­trunderea litera­turii ia sate, desigur, chestiune foarte impor­tantă a revoluției cul­turale din țara noastră. Rolul cel mai impor­tant ii au, fără îndo­ială, bibliotecile co­munale și filialele lor din satele componen­te. Avem, în general, biblioteci destul de bogate, însă există serioase deficiențe în felul cum sunt apro­vizionate aceste bi­blioteci cu noutățile editoriale care, fie că sosesc cu mare întîr­­ziere față de data a­­pariției lor în librării, fie că foarte multe cărți noi nici nu mai ajung prin biblioteci­le comunale. Se întîm­­plă ca și cele sosite să aibă o soartă de cenușărese, fiind arun­cate cu grămada de unii bibliotecari nu prea controlați în munca lor. Nici aprovizionarea cooperativelor de con­sum cu noutățile edi­toriale nu se face, a­­desea, în cele mai bune condiții. Se tri­mit de obicei „plu­suri", care nu se vînd prin librăriile orașelor și care, evident, au a­­ceeași soartă și la ța­ră, încît tovarășii ges­tionari recurg, de mul­te ori, la o metodă practică, în felul ei , ca să-și facă și dîn­­șii planul, pun condi­ția ca cetățeanul să cumpere, pe lingă petrol sau altele și cîte o carte. Se ajunge în felul aces­­­ta la un paradox l cartea, acest prieten atît de necesar sufle­tului omenesc, devine un lucru de­­ comerț. Sînt prea puțin antre­nați difuzorii voluntari de cărți, iar alteori nu prea au la înde­mînă cărți care să trezească interesul citi­torului. Și apoi, se mai întîmplă ca volu­mele să stea arunca­te pe sub tejghele sau la un loc cu bu­toiul de ulei și putina cu brînză. Cartea ar putea, de altfel, pă­trunde la sate și pe alte căi. Există în ju­dețul nostru două li­brării mească fixate să pun­abonamente la noutățile editoria­le. Este vorba de Li­brăria nr. 1 Vaslui, str. „I. C. Frimu" nr. 4 și Librăria nr. 1 din Bîrlad, de pe Bule­vardul Republicii nr. 189. Cîți cititori din județ știu însă acest lucru ? Nu ar fi stri­cat un anunț în „Vre­mea nouă", spre a fa­ce publicitate acestui fapt, atît în sprijinul bibliotecilor de interes obștesc cit și a celor personale. Dar condu­cerile celor două li­brării see pare că vor să țină cît mai secret acest lucru, probabil pentru buna liniște a librarilor. Se putea ca, pînă una-alta, în vi­trinele acestor librării să apară cîte un­ a­­nunț informativ în a­­cest sens și bănuim că s-ar fi găsit destui cititori pe care să-i o­­prească în loc, drept, mai există însă­­ posibilitatea altei sur­prize — ca abonatul să aștepte mult și bi­ne să i se rețină co­menzile pentru a le ridica personal sau pentru a-i fi trimise prin poștă. Intră joc din nou comodi­vi­tatea și lipsa de răs­pundere a vînzătorilor din librării. în Se găsesc, adesea, librăriile noastre volume care ar putea interesa pe dar care stau cititori, pitite pe după rafturi sau în depozite, ca nu cumva să le zărească cineva. Cu vreun an în urmă, se luase ini­țiativa din partea cen­trelor de difuzare a cărții — la librăriile din Vaslui, Huși, Ne­grești — de a se în­tocmi lungi liste cu volume existente în depozite, expediindu­­se cîte un exemplar de la școlile din ju­deț. Am fost plăcut surprins să găsesc ti­tluri deosebit de inte­resante și m-am gră­bit să comand cam vreo cinsprezece volu­me. Așteptarea a fost zadarnică. A trecut a­­nul și librăriile din Vaslui nu au mai dat nici un semn de via­ță. Contemplu cu find și astăzi seducătoare­le titluri ! Asta nu înseamnă că trebuie să renun­țăm la speranța că lucrurile se vor schim­ba într-o bună zi. Nu ar strica de­loc ca centrele de difuzare a cărții să reia practica de a informa periodic cititorii prin liste cu­­prinzînd titlurile pe care le au în librării, pe care să le trimită bibliotecilor comunale și școlare, cu condiția să precizeze că se vor lua și măsuri de ex­pediere a volumelor comandate. Prea bine nu sînt folosite nici mijloace­le locale, imediate, de reclamă. Ar trebui să se acorde o mai mare atenție organi­zării vitrinelor. Ținînd seama că sălile libră­riilor din Bîrlad și Vas­lui sînt destul de în­căpătoare și că se găsesc mese special amenajate, pentru re­clamă, ar fi bine să fie expuse din cînd în cînd volume mai de mult sau mai re­cent apărute așa cum se procedează în li­brăriile din Ploiești sau alte orașe. Afir­măm acest lucru de­oarece volumele expu­se sub sticlă la libră­ria din Bîrlad, de pil­dă, nu mai sînt urnite din loc de luni și poa­te chiar ani de zile. Nu putem încheia aceste rînduri fără a ura librăriilor din ju­deț succes deplin în nobila lor misiune de înlesnire a răspîndirii slovelor luminoase și pline de înțelepciune a cărților în rîndul maselor largi de citi­tori . THEODOR CODREANU directorul Școlii generale Orgoești, comuna Bogdănești Cartea și cititorii ei de la sate Ecran T­ranspunerea cinemato­­grafică a unei opere li­terare — cu toate difi­­cultățile și riscurile pe care le impune — oferă unui regizor infinit mai mul­te posibilități de a se realiza decit oricare alt scenariu. Avind deja o experiență in acest domeniu — ,,Răscoala" după romanul lui Liviu Re­­breanu, distins in 1966 la Cannes cu premiul pentru pri­ma operă importantă —­­Mir­­cea Alureșan, conștient pe de­plin de riscurile adaptării, s-a oprit la romanul lui Mihail Sadoveanu „ Baltagul" sem­­nind, de­ această dată, prin scenariul cit și regia. Realizat in coproducție, fil­mul se bucură de condiții tehnice deosebite și de co­laborarea, alături de actorii români, a doi cunoscuți ac­tori italieni : Margarita Loza­no și Fo­co Lulli. Filmul derulează povestea V­itoriei Lipan, nevastă de cier care, rămasă singură, luptă să-și regăsească bărba­tul — viu sau mort — și fără a apela la autorități, îl cau­tă stăruitor, refăcînd drumul parcurs de el cu cîteva luni în urmă, reconstituind în ce­le mai mici amănunte întîm­­plările. Ucis mișelește pe la spate, pentru a i se lua oile — ca și ciobanul din „Miorița“ — Nichifor Lipan revine mereu, cu un fel de forță nedeslușită, In glndurile și-n vorbele fe­meii lui. Atmosfera de baladă a ro­manului lui M. Sadoveanu se regăsește, evident, în condi­țiile unei ecranizări ori, am spune, repovestiri in film, ca un ecou. Figura Vitoriei, ne­clintită în hotărîrea ei de a face dreptate — atunci cînd, în sfîrșit, l-a regăsit pe Nichi­for într-o ripă, cu țeasta sfă­­rîmată — reprezintă prin ea însăși un simbol. Margarita Lozano a depus mari eforturi să creeze o Vi­­torie lipsită de asprimi, de as­perități ; dimpotrivă, figura e­­roinei „Baltagului" este cize­lată cu finețe și căldură su­fletească, pe undeva înde­păr­­t­îndu-se de specificul eroinei sadoveniene. Chiar in momen­tele de mare tensiune drama­tică eroina își păstrează cal­mul și, mai ales, acel bun simț al omului de la munte. Ilarion Ciobanu (Nichifor­­ Lipan) realizează un rol epi­sodic deosebit de dificil mai ales prin aceea ce are de con­turat o prezență mută, el a­­părând doar în evocările și in visurile Vitoriei. Printre ceilalți interpreți, remarcabili ca prezență, am menționa pe Folco Lulli, în ro­lul ucigașului Bogza, pe Florin Scărlătescu (subprefectul) și Constantin Anatol (David), fie­care dintre ei găsind tonul po­trivit in conturarea personaju­lui interpretat. Regia lui Mircea Mureșan se remarcă prin grija cu care a urmărit detaliul etnografic, prin acuratețea imaginilor, prin montaj. Sunt cîteva sce­ne care păcătuiesc prin lun­gime, iritând dinamica desfă­șurării acțiunii, dar, privit în ansamblu, filmul, departe de a se ridica, evident, la înălți­mea capodoperei literare care l-a inspirat, reușește să reți­nă atenția spectatorilor, înainte de a fi prezentat publicului românesc, „Balta­gul“ — abia terminat — a fost vizionat, în luna octombrie, la Festivalul filmului de la Ve­neția, unde s-a bucurat de o bună apreciere din partea pre­sei și a criticii de specialitate. SILVIA STEFANESCU SI BALTACULIi y» .Ar. j­o­cur­i Vorbe ORIZONTAL: 1. O pasiune pentru unii și un chin pen­tru alții; 2. Nu are pereche în lume — Trecut la scă­dere ; 3. Cît vezi cu ochii — IJndi ! — Din Constanța I ; 4. Se ține de morală — In în­trecere !­­ 5. A trece­­­­u ve­derea —■ Cu mai multă în­suflețire ! 6. Pe altă dată — Apel — Afine ! ; 7. Zeul fe­ricirii •— Cu singe rece — Zale; 8. Fotbalist sovietic — Un simbol al nădejdii ; 9. Care inspiră groază — Pre­nume ! 10. Dau impresii — Lipit pămîntului. VERTICAL : 1. Vorbe, vor­be, vorbe... (inf.) ; 2. Cadana de la cabană!­­— Trecută cu vederea ; 3. In floarea vîrstei (fem. pl.) —■ ... și la nunta de aur; 4. Fără pereche (la table) — Teșite — întrebare; 5. Piatră ispititoare ; 6. Se cu­noaște la nevoie — Acel — Campion; 7. De două ori în titirez­ — 1,2, ... la abac -­­Mit­ ; 8. Poftă de rîs — As­tru — Oază în Sahara; 9. Este un anumit fel de scriere; 10. Un calcul cu bătăi de cap. S. OCTAVIAN atenție trebuie acordată însă desfășurării propriu-zise a cursu­rilor. Experiența anilor trecuți a demonstrat că modul școlă­resc de expunere a lecțiilor nu dă rezultatele scontate. Noua formă de organizare și desfă­șurare a învățămîntului agrozoo­tehnic trebuie să urmărească a­­tragerea tuturor cursanților ,la dezbaterea problemelor puse in discuție, să­ scoată în relief ce O amplă lucrare arheologică lă Zilele acestea a fost încheia­o amplă lucrare arheo­logică privind depistarea și studierea celor mai vechi culturi materiale pe teri­toriul patriei noastre, efec­tuată de către un grup de membri ai filialei din Pitești a Societății de științe istori­ce, condus de prof. Paul Dicu. Astfel, au fost găsite nume­roase unelte aparținînd cul­turii de prund. Aceste unelte din silex sunt considerate a fi printre cele mai vechi cu­noscute pînă acum în lume. Descoperirea lor are o impor­tanță deosebită, deoarece in­clud teritoriul țării noastre în văsta arie a antropogenezei. După cum se știe, unelte de acest gen au mai fost găsite în ultima vreme în Africa și Asia. In cursul acestui an, cercetările au fost extinse pe Valea Argeșului în sectorul o­­rașului Pitești. Arheologii au descoperit, în aluviunile scoa­se de ape, fosilele unui ele­fant meridional, care au o ve­chime de peste un milion de ani. De asemenea, au fost gă­site — în aluviunile rîului — obiecte făurite de om în urmă cu 500.000 de ani. (Agerpres) Pe scurt Sala Floreasca din Capitală va găzdui joi, 4 decembrie, primul joc dintre formațiile Di­namo București și Racing Bell Marines (Belgia), contînd pen­tru turul II al „Cupei campio­nilor europeni" la baschet mas­culin. Partida­, care va începe la ora 18:00, va fi condusă de arbitrii Obrad Belosevici (Iu­goslavia) și Erdem Hikmet (Tur­cia). ★ Astăzi, în cadrul campiona­tului diviziei A la fotbal, se dispută trei partide restantă. Pe stadionul Giulești din Ca­pitală, cu începere de la o­­rele 13:30, se va desfășura meciul dintre formațiile Rapid București și Petrolul Ploiești. La Pitești, echipa locală F.C. Argeș va primi replica for­mației Dinamo București, iar Universitatea Craiova va în­­tîlni pe teren propriu echipa Steaua București. ★ (Agerpres) SOFIA 2 (Agerpres). —­ In meci retur pentru prelimina­riile campionatului mondial de handbal (masculin), la Sofia, echipa Ungariei a învins cu scorul de 23—15 (12—8) echi­pa Bulgariei. Handbaliștii ma­ghiari s-au calificat­ pentru turneul final de la Paris de­oarece au cîștigat și primul joc (29—11). (urmare din PaH- 1) P. C. R. în vederea dezvoltării intensive și multilaterale a agri­culturii". In perioada lucrărilor agricole, înainte de începerea fiecărei lucrări sau operații mai importante, specialiștii vor asi­gura în mod obligatoriu instru­irea, în cadrul unor demonstra­ții practice, a formațiilor de muncă ce urmează să execute lucrările respective. Se va or­ganiza, de asemenea, prelucra­rea pe brigăzi a materialelor (broșurilor) editate de Ministe­rul agriculturii și silviculturii, precum și a celor elaborate de Uniunea Națională a Coopera­tivelor Agricole și a materiale­lor editate pe plan local. Te­matica anuală a cursurilor se­ va stabili de către specialiștii din unități, ținînd seama de problemele care necesită să fie cunoscute mai bine de către cursanți și va fi aprobată de către comisia comunală de pro­pagandă agricolă. In tematica cursurilor din cooperativele a­­gricole se vor introduce, nea­părat, teme privind întărirea e­­­conomico-organizatorică,­­ îmbu­nătățirea organizării producției­­ și a muncii, folosirea rațională fondurilor bănești, acțiunile intercooperatiste, căile de dez­voltare a proprietății obștești, necesitatea achitării obligațiilor față de stat. Ultimele două sec­ții trebuie să fie de sinteză, axa­te pe măsurile ce se impun pen­tru îndeplinirea planului de pro­ducție din unitatea respectivă. Pe linia propagandei agricole vor fi organizate, prin casa a­­gronomului, consfătuiri, instruiri și schimburi de experiență cu a­­proape 3.300 de specialiști și cadre de conducere din coope­rativele agricole, urmărindu-se în mod deosebit aplicarea cu competență, în practica unită­ților, a regulilor agrozootehni­ce înaintate. Ne propunem ca, în scopul popularizării noului,­­să edităm 8 broșuri cu carac­ter agrozootehnic, 6 pliante și 6 afișe. Pentru specialiști, cît și pentru cei interesați de nou­tățile din agricultură, vom edi­ta lunar un caiet selectiv, cu documentări tehnice din țară și de peste hotare. Eficiența propagandei agrico­le, a învățămîntului agrozooteh­nic, va depinde, în bună măsu­ră, de modul cum lectorul va adapta conținutul secției la con­dițiile economice concrete ale unității respective. Expunerile trebuie să fie legate de expe­riența stațiunilor experimentale agricole, a întreprinderilor agri­cole de stat și cooperativelor agricole fruntașe. Cea mai mare este pozitiv și ce este negativ în domeniul respectiv, să por­nească de la realitatea din u­­nitate și să sublinieze meto­dele care au condus la obți­nerea producțiilor bune sau cau­zele care au generat producții mici. Buna utilizare a materia­lului didactic ajutător, a filme­lor și diafilmelor, organizarea de schimburi de experiență, lu­crările și experiențele efectua­te în laboratorul agricol și pe loturile demonstrative ale uni­tăților asigură, în cea mai ma­re măsură, succesul desfășură­rii învățămîntului agricol de masă. In acest scop, conduce­rile unităților agricole și spe­cialiștii se vor îngriji de asi­gurarea acestor materiale, de amenajarea obligatorie în fie­care C. A. P. a laboratoarelor agricole și a loturilor demon­strative. La nivelul comunei va funcționa, de­ aici înainte, comi­sia de propagandă agricolă, care va fi condusă de specta­cole și loturilor demonstrative ne revine nouă, tuturor, celor de la Casa agronomului, spe­cialiștilor din cadrul Stațiunii experimentale agricole Perieni, specialiștilor din cadrul Direc­ției agricole și U. J. C. A. P. - sarcina să analizăm periodic și cu mult simț de răspundere mo­dul cum sunt îndeplinite măsuri­le stabilite, să atragem la rea­lizarea acestei activități consi­liile populare comunale, orga­nizațiile sindicale, organizațiile U. T. C. și comisiile de femei. Printr-o bună organizare și des­fășurare a învățămîntului agro­zootehnic de masă, prin ridica­rea nivelului calitativ al lecții­lor — să facem totul pentru a asigura aplicarea în practica unităților agricole din județ, a celor mai noi și valoroase cu­ceriri în acest domeniu, să ne putem aduce, pe­­ măsura cerin­țelor, contribuția la înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al P. C. R. Propagandei... I l J 4 5 6 I 8 3 « , CASA DE MODE BRAȘOV O parte din modelele casei de mode în pei­sajul brașovean. sport-din^t-si Nin­T FOTBAL DIVIZIA C Chimia oraș Gh. Gheorghiu-Dej - Rulmentul Bîrlad 2-0 (0-0) Susținînd ultimul joc din a­­cest sezon, pe teren propriu, chimiștii de pe Valea Tro­­tușului au căutat să-și pună în valoare întregul lor poten­țial de luptă pentru a obține victoria. Meciul a început cu o oră mai tîrziu din cauza ceții care a acoperit cîmpul de joc, tribunele pline cu spectatori. După cîteva ore de dimineață londoneză cele două formații ne-au oferit un joc plăcut, disputat în limitele de­plinei sportivități, favorabil gazdelor. Rezultatul, reflectă doar o ușoară superioritate pe care au avut-o în cea de-a doua parte a întîlnirii. In re­priza întîi faze palpitante au fost create la ambele porti, golul „plutind“ cînd de o parte cînd de cealaltă.­­ Ca și în campionatul tre­cut, oaspeții au lăsat o bună impresie printr-o circulație rapidă a mingii, procedee teh­nice, păcătuind însă în mo­mente decisive. Ratînd neper­­mis de mult ei nu au putut realiza măcar un meci nul pe care îl meritau. Localnicii și-au asigurat ce­le două puncte în astfel de situații : Tăbăcaru care a exe­cutat impecabil o lovitură li­beră de la aproximativ 19 m. și prin Pasăre. Coautor la cel de-al doilea gol. Perian a șutat puternic in portarul Gri­­n­goraș, iar acesta scapă mingea din mină, ușurîndu-i sarcina lui Pasăre de a o introduce în plasă. Antrenorii P. Bartlatz, res­pectiv, Șt. Dobay au trimis în teren următoarele formații: Lascarache, Marincaș, Tabar­­cea, Ioniță, Vintilă, Miciu, Ili­escu, Pasăre, Perianu, Taba­­caru, Nacu­­ (CHIMIA), Gri­­goraș, Moșneagu, Voican, Vie­ru­, Toș, Teodoru­, Dăniciuc, Michiu, V. Niculescu, N. Ni­­culescu, Balan­t (RULMEN­TUL). A condus corect brigada de arbitri avînd la centru pe Gh. Ștefănescu (Galați). GH. GRUNZU, corespondentul ziarului „Sportul" pentru municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej liștî, și coordonată de locțiito­rul secretarului comitetului co­munal de partid. Menirea ei este de a susține conferințe și a organiza schimburi de expe­riență, demonstrații practice, consultații tehnice etc. Pentru sprijinirea, îndrumarea și controlul desfășurării învăță­mîntului agrozootehnic de masă, al activității laboratoarelor agri­ încă o aruncare de la tușă. Culegînd balonul, Rainea (Rulmentul) va declanșa o nouă acțiune pe trei sferturi. (Fază din meciul de rugbi Rulmentul — Progresul București).________________________________ Prietenii (urmare din pag. 1) eforturile au trebuit să fie sporite, cu cît, pe de o par­te, în cooperativă au tre­buit să fie înlăturate efec­tele unor practici dăună­toare ale vechii conduceri, iar pe de alta a trebuit să se facă față unui an agri­col caracterizat prin cala­mități de tot felul. Evident, singuri, cei doi nu ar fi realizat mare lucru. S-au bizuit insă și se bizuie în primul rînd pe sprijinul comitetului de partid. Și-au atras, în al doilea rînd, pe comuniști, pe oamenii cei mai gospodari și mai harnici­­ din cooperativă. Au făcut în al treilea rînd, un legă­mint, în a se sprijini per­­manent și a se respecta re­ciproc. Iată, așadar, triun­ghiul în perimetrul căruia se desfășoară activitatea prietenilor. Acum, la 12 luni, după sosirea lor aici, și la finele unui an agricol, concluziile ce se desprind, în urma unui sumar bilanț, sílit de bun augur. Baza furajeră­­ de la „prăpăd" a străbătut o cale ascenden­tă, în prezent rezistînd ca­lificativului „suficient“. E­­fectuarea lucrărilor agrico­le de sezon, de la veșnic restanțieră, au mutat coo­perativa pe unul din locu­rile de frunte în cadrul județului. Disciplina în muncă a cooperatorilor s-a îmbunătățit și ea mult. Va­loarea zilei-muncă (avem în vedere­­ numai partea în bani) a crescut cu două treimi față de cea realiza­tă in anul din urmă. Ase­menea fapte nu pot să treacă neobservate nici de localnici, nici de vecini, nici de colegi și nici de superiori. Ele atrag după sine aprecieri bine-merita­­te. O nouă bătălie cîștiga­­tă de către prieteni, pre­cum și de cei în fruntea cărora (primul) și în mijlo­cul cărora (al doilea) se află, constă în următorul fapt: inginerii Vasile Al­­mășan și Mircea Măiuga trăiesc cu convingerea că mănunchiul de succese ob­ținute în 12 luni de coope­rativă și, implicit, de ei, reprezintă tot atîtea garan­ții, precum că viitorul îi așteaptă cu noi izbînzi. VREMEA NOUĂ Adunate t­­reiate de Scrisori (aproape) deschise bucură deosebit de mult cînd primim scrisori de la citi­torii noștri (din județul Vaslui sau din alte județe), care ne aduc aprecieri. Este firesc, de altfel, iată, însă, că în unele scrisori ni se cere ajutorul și nu știm ce soluție să indicăm. Astfel, tovarășul Vasile T­arna­­gea, din municipiul Botoșani (str. Marchian, bloc 57, scara A, ap. 14), este abonat la ziarul „Vre­mea nouă“. Insă nu a primit nici un exemplar din luna noiembrie. Niște cititori din satul Boușori, comuna Solești, județul Vaslui, ne spun că m în sat, poșta merge din ce în ce mai greu (...). De mai bine de două luni (!), nu mai primim ziarele la timp. Fac­torul (...) vine cu 3—4 zile în­­terziere și atunci cu ziare lip­să". Deocamdată, întrebăm și noi la serviciul de difuzare a presei din cadrul Direcției județene de poș­tă și telecomunicații — Vaslui. — Cine se face vinovat de a­­ceste deservicii aduse presei în general și ziarului nostru în spe­cial ? Pentru ultima parte a în­trebării, adăugăm că putem pune la dispoziția "Difuzării presei" și chitanțe care atestă că tovarășul Vasile Harnagea din Botoșani a fost abonat pentru luna noiem­brie la ziarul „Vremea nouă“. O precizare: nu așteptăm răspun­suri ... lipsă ! Un cititor al ziarului nostru, pe nume Vasile Gîrbescu, din municipiul București, a venit în vizită prin județul Vaslui. S-a oprit în satul Glodeni la Con­stantin Ariton. Seara, din mașina sa, parcată în fața porții lui C.A., niște necunoscuți i-au fu­rat o servietă cu acte impor­tante și un pachet cu îmbrăcă­minte. Musafirii păgubași s-au a­­dresat organelor de miliție din orașul Negrești. A doua zi, lu­crurile furate au fost restituite. Explicația, mergînd spre serviciu, Vasile Viorea, casier la C.A.P. Negrești, le-a găsit aruncate în drum și le-a predat imediat or­ganelor de miliție. Două fapte diametral opuse, care nu mai ne­cesită comentarii. Extemporal­. comercial — Cînd se face curățenie în magazin ? — La ora 10,50 dimineața Ce fac atunci cumpărătorii ? — Așteaptă. — Dacă nu au timp ? — Treaba lor ... — Ce trebuie să facă un vîn­­zător în timpul programului? — Să le amintească clienților că El le vinde, cînd și dacă vrea ... — Și mai ce ? — Să citească in acordurile muzicii transmise de tranzistori... — In timpul programului?! — Păi cînd ? Persoana examinată: Ioana Bo­lea, gestionară la magazinul din Oltenești. Examinator: N-are importanță , nota o pune conducerea U.J.C.C. Vaslui. O suflă vînt de speranță Cînd întîmpină greutăți, oa­menii se luminează cu speranța. Este o calitate, dar nu ține și loc de lumină electrică. Pentru ca, tratată cu ... lampă, speranța pispiie. Am întîlnit-o astfel în satul Mînjești, la acele familii, ale căror case nu dispun încă de electricitate, deși sumele de bani necesare au fost achitate la timpul cuvenit, deși pe terenul sportiv se află 82 de stîlpi pentru elec­trificarea completă a satului. Spe­ranța sătenilor se anemiază la gîndul că stîlpii respectivi vor fi prinși, tot pe terenul de sport, de ploi și zăpadă. Speranța s-ar putea stinge, pentru că asupra ei suflă un vînt, numit „Nepăsare”, din direcția consiliului comunal Munteni de Jos, populat unde propunerea cetățenilor, de a plan­ta stîlpii prin muncă patriotică, n-a­ creat nici un ecou. Probabil, respectiva plantare trebuie făcută numaidecît prin muncă plătită, nu­­maidecît după degradarea stupilor și numai după ce toate becurile de pe drumul principal vor deveni defecte... Că, pînă atunci, slabă speranță ! Rubrica redactata de N. LIVEANU cu sprijinul unor corespon­denți voluntari­­ Remediere „cinste“ ■j

Next