Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-10 / nr. 510
PAGINA 2 ■jMvíx, ^.masi I 575 DE ANI DE LA V w BAIAUR DE LA ROVINE ntre personalitățile cele mai de seamă din trecutul de luptă al poporului român, un loc de frunte îl ocupă marele voievod al Țării Românești, Mircea cel Bătrin (1386-1418). Mircea este în același timp voievodul despre a cărui persoană știm puține lucruri, încît dimensiunile personalității sale și imensul prestigiu de care s-a bucurat în epocă sînt cunoscute posterității numai prin faptele sale care, deși numeroase, se circumscriu unei singure idei : apărarea independenței țării. Cel care se intitula, ca mai tirziu Roman Mușat al Moldovei, „Io Mircea, mare voievod și domn, cu mila lui Dumnezeu... stăpinind și domnind toată țara Ungrovlahiei (Românească, n.n.), și părțile de peste munți încă și spre părțile tătărești, și Amlașului și Făgărașului herțeg, și Banatului de Severin domn, și pe amîndouă părțile pe toată Podunavia pînă la Marea cea Mare și cetății Dîrstorului stăpînitor", a fost un remarcabil om politic, un mare diplomat și unul dintre cei mai de seamă conducători de oști din trecutul neamului românesc. Spre deosebire de domnii țărilor române din epocile următoare, care s-au aflat din punct de vedere al relațiilor internaționale în fața unor situații politice aproape permanente, Mircea „a trebuit să se adapteze, după cum remarca unul din istoricii noștri, la o lume ce se schimba mereu și de care depindea adesea, viața și libertatea țării sale". In mijlocul unei astfel de lumi in care se plasează începuturile apărării seculare împotriva turcilor și cele ale politicii de rivalitate dintre puterile creștine vecine pentru dominația țărilor române, Mircea Voievod a știut, cu sabia sau cu arma diplomației, să păstreze independența țării și chiar să se afirme, în unele momente, ca personalitatea politică cea mai de seamă a Sud-Estului european. Unul dintre momentele cele mai importante ale lungii sale domnii ce se înscrie intr-un cadru politic atît de complex este bătălia de la Rovine, moment de mare răsunet in epocă și, în același timp, eveniment memorabil din istoria poporului român. Apriga încleștare dintre oștile unui imperiu în plină expansiune și armata unei țări menite să stăvilească fulgerătoarea înaintare spre nord a acestui imperiu a devenit iminentă în urma evenimentelor din anul 1393 cînd, după instaurarea dominației turcești în nordul Peninsulei Balcanice, Țara Românească devine vecină cu Imperiul otoman. In fața inevitabilului atac al turcilor, Mircea Voievod ia măsurile necesare pentru întărirea cetăților din dreapta Dunării trimițînd o oaste peste fluviu. Nimicind bazele otomane de la Cavarna, unde turcii instalaseră în 1393 o garnizoană otomană, Mircea și-a creat condiții favorabile pentru respingerea iminentului asalt turcesc. Un rol deosebit în asigurarea rezistenței armate împotriva Inevitabilului atac turcesc l-a avut și polarizarea forțelor feudale din Țara Românească în jurul său. Atacul se produce cu iuțeala ce caracterizează toate acțiunile de pînă atunci ale oștirii otomane militare Sub comanda lui Baiazid Iderim (Fulgerul), 40.000 de ostași turci trec Dunărea însoțiți de oștile, numărînd 8.000 de oameni, ale vasalilor din Serbia și Macedonia : Ștefan Lazarîevici, Marco Cralevici și Constantin Dejanovici. Cu numai 10.000 de ostași,Mircea a trebuit să opună sultanului o formă de luptă care să stabilească echilibrul militar de care avea nevoie. Este tocmai tactica specială de luptă care va deveni începînd de la această dată forma clasică de rezistență armată a românilor în fața numeroaselor oștiri otomane. Ea constă în evitarea bătăliei decisive imediat la trecerea momentul potrivit după ce domnul, cu concursul întregii țări va fi purces sistematic la treptata slăbire a forțelor invadatorului. Așa vor proceda mai tirziu și Ștefan cel Mare, și Petru Rareș, și Mihai Viteazul. Evacuind satele din regiunea străbătută de Baiazid și strămutind pe locuitori în zona montană din nordul țării, Mircea a lăsat oastea dușmană să înainteze prin păduri, fără însă a pierde contactul cu ea, lovind-o mereu prin atacuri nocturne date prin surprindere. Mai ales cetele ce se răzlețeau curent pentru procurarea hranei sau pentru jafuri erau sistematic nimicite de oastea munteană. Tactica lui Mircea este foarte exact redată de un cronicar bizantin : „Mircea, strîngînd oastea țării, nu și-a făcut planul să vină asupra lui și să dea lupta, ci cu multă grijă și-a pus la adăpost în muntele Brașovului femeile și copiii. Mai după aceea se ținea și dînsul cu armata pe urma lui Baiazid prin pădurile de stejar ale țării care sînt multe și acoperă în toate părțile țara, să nu fie ușor de umblat pentru dușmani și nici lesne de cucerit. Și ținîndu-se pe urma lui, săvîrșea isprăvi vrednice de amintit, dînd lupte cînd vreo unitate dușmană, rupîndu-se, se îndrepta undeva prin țară după hrană sau la prădat vite , și așa cu foarte mare îndrăzneală se ținea de armată. Ținîndu-se de urma lui Baiazid, se lupta într-una cu dînsul în chip strălucit... se ținea strîns in urma ei armatei turcești, n.n.), punînd-o la mare suferință și o aducea în situații grele și nu înceta să-i facă stricăciune". Astfel hărțuită și măcinată mereu de oștenii lui Mircea, armata otomană ajunge la Rovine, nu departe de Argeș, cetatea de Scaun a țării. In loc ales de domnul Țării Românești se desfășoară la 10 octombrie 1394, una din cele mai crîncene bătălii dintre români și turci din întreaga istorie a lungului șir de războaie dintre aceștia, înseși cronicile turcești, relatînd înverșunarea încleștării, consemnează faptul că „din ambele părți s-au prăpădit o mulțime de oameni". Cronicile bulgărești și bizantine menționează că „lănci nenumărate s-au frînt și s-au tras atîtea săgeți încît cerul nu se putea vedea de mulțimea lor". Baiazid însuși, precizează aceste cronici, înspăimîntat fiind de pierderile pricinute de români oștirii otomane, a fugit. Atacul românilor a fost atit de puternic nicit Baiazid, amenințat și de pericolul de a i se tăia retragerea de către oastea lui Sigismund, regele Ungariei, ce sosise la Timișoara venind în ajutorul lui Mircea, este nevoit să se retragă în mare grabă părăsind orice gînd de cucerire la nordul Dunării. O cronică internă, Letopisețul Cantacuzinesc, menționează că Mircea Voievod „au avut mare război cu Baezet sultanul ... Bicult-au Mircea vodă pe turci și fără de număr au pierit (turcii, n.n.), trecînd Baezet Dunărea fără vad". O altă cronică românească (a lui Mihail Moxa), ce traduce o veche cronică sîrbească, menționează, la rindu-i, că „un război mare cit se întuneca de nu se vedea văzduhul de mulțimea săgetelor". Alături de geniul militar al marelui voievod, de o mare importanță în repurtarea acestei victorii au fost aportul și, în primul rând, jertfele poporului atit în lupta propriuzisă, cit și in ceea ce privește pregătirea ei. Este unul din motivele care, deseori în trecutul poporului român, au făcut ca invadatorii să se lovească de un voievod și un popor care știau să facă stavilă în fața dușmanului. I. CAPROȘU Dunării și angajarea acesteia la locul și ÎN LIBRĂRII cristiane. Motorul de automobil te organele principale ale motoarelor de automobile moderne : Piesele fixe (blocul motorului, chiuldsa, cilindrii, piese de asamblare) / Piesele mobile (pistonul, segmenții, axul pistonului, biela, lagărul bielei, lagărele arborelui cotit, arborele cotit, volantul motorului) ; Organele de distribuție (comanda distribuției, axul cu came, jacheți, tije, culbutori, supape, scaune și ghidaje de supapă, arcuri de supapă) ; Modificările raportului de compresie ; Inventarul de atelier; Evoluția modernă a motorului de automobil. Cartea se adresează unui cerc larg de automobiliști amatori 91 profesioniști (334 pag., 22,50 lei) Lucrarea tratează despre toa Bazavan I., Vintilă R. Utilizarea coloranților la vopsirea și imprimarea materialelor textile Cartea prezintă coloranții organici folosiți la finisarea materialelor textile, din punct de vedere al constituției, al caracteristicilor chimice și al însușirilor tinctoriale, indicindu-se domeniile de folosire , procedeele practice de aplicare In vopsiorie si Imprimerie. Materialul este sistematizat după clasificarea tinctoriali a coloranților cuprinzind : coloranți directi, de sulf, de caclă, azotci Insolubili formati pe fibră, reactivi, acizi, bazici, de dispersie și diferite alte grupe de coloranți. Lucrarea se adresează muncitorilor de înaltă calificare, maiștrilor, tehnicienilor ți inginerilor care lucrează efectiv în producție, cercetări și proiectări în domeniul finisării textilelor. (366 pag., 16 lei) Literares română ocupă un planul de invățămînt un loc deosebit. Cunoașterea de către elevi a operelor literare fundamentale, pătrunderea în universul lor bogat, populat de personaje purtătoare ale spiritului progresist al momentelor cruciale ale istoriei, contribuie nemijlocit la educarea patriotică, la formarea tînărului, la cultivarea spiritului de discernămînt, a respectului pentru valorile spirituale. De modul cum este concepută programa școlară, cum sînt alcătuite manualele, de nivelul predării literaturii române depinde în mare măsură realizarea unor asemenea îndatoriri ale școlii. Subliniind importanța literaturii, Engels spunea despre Balzac că: „un „La comédie humaine" a realizat o excelentă istorie realistă a societății franceze, după care a avut de învățat mai mult decît de la toți istoricii, economiștii, statisticienii de profesie ai epocii luați la un loc“. In același sens, Garabet Ibrăileanu afirma despre I. L. Caragiale: „El este cel mai mare istoric al epocii de la 1870—1900, un istoric complet, care arată, critică și explică sintetizînd în cîteva personaje și în cîteva evenimente, caracterele categoriei sociale, stări sufletești și evenimente... el a istorisit, a criticat, a explicat întreaga viață a epocii de care s-a ocupat". Ceea ce asigură literaturii și limbii române un loc central printre obiectele de studii, în afara valorii cognitive, sunt și infinitele posibilități educative pe care le conțin. Literatura îmbogățește experiența de viață a adolescentului, îl face conștient de propria sa evoluție și prin aceasta lărgește granițele existenței personalității sale ajutindu-l, nu totodată, să-și elaboreze ideal în viață. Nefiind un simplu obiect, căruia i se afectează un număr de ore, ci un mijloc puternic de influențare a tinerei generații, predarea literaturii, trebuie să înlesnească înțelegerea vieții și oamenilor, dintr-o anume epocă. Cunoașterea prin literatură antrenează mai mult personalitatea cititorului spre deosebire de cunoașterea abstractivă, pe care o dă știința. Literatura se adresează efectiv cititorului și astfel cunoașterea pătrunde mai adinc, se fixează mai puternic, face sufletul omului să vibreze. Din această cauză impresiile pe care literatura le lasă sînt puternice, durabile, afectînd întreaga personalitate a omului, felul de a gîndi, de a simți, și determină într-o oarecare măsură atitudinea, comportarea. Elevul trăiește alături de eroi, aceștia îl influențează puternic, contribuie la formarea anumitor sentimente, deprinderi, convingeri morale. Dacă literatura progresistă în genere este un puternic mijloc de educare multilaterală a elevilor, literatura națională progresistă oferă resurse variate de mare eficiență pentru educarea patriotică. Din acest punct de vedere, pe primul plan se situează literatura actuală, care reflectă realitatea din patria noastră, efortul poporului condus de partid pentru făurirea noii orinduiri. La fel de importantă este și literatura progresistă a trecutului, marile valori literare create de scriitori cu dragoste de patrie și popor. Un loc de frunte îl ocupă în această direcție marii clasici : M. Eminescu, I. Creangă, I.L Caragiale, M. Sadoveanu, T. Arghezi. In special în clasele mari, de liceu, predarea operelor acestor scriitori conduce la stabilizarea unor sentimente și atitudini deja formate. Pentru dezvoltarea dragostei de patrie la elevi este necesar ca profesorul să creeze acele situații psihologice care sunt în măsură să genereze atitudini emotive, pozitive față de patrie. Educarea sentimentelor patriotice cere din partea pedagogului pricepere, pasiune, cere ca el însuși să fie un adevărat patriot. M-aș referi puțin la felul în care trebuie realizată în clasă lectura fragmentelor literare destinate educării patriotice a elevilor. De felul cum va ști pedagogul să prezinte colectivului de elevi, de exemplu, „Scrisoarea a 111-a", depinde succesul intenției pe care o urmărește. Dacă lectura va fi monotonă, nenuanțată, dacă nu va sublinia valoarea morală a personajelor, lectorul nu va reuși să trezească interesul elevilor.. Dimpotrivă, o lectură dramatizată li va face pe elevi să înțeleagă conținutul de idei, să distingă particularitățile personajelor, dragostea de țară a lui Mircea cel Bătrân, sentimente de care este animat și scriitorul. Clasa va vibra la unison. Fragmentele din „Amintiri din copilărie" a lui Creangă vor fi prezentate elevilor în scopul de a lămuri că dorul pentru locurile natale, la Creangă, înseamnă expresia cea mai profundă a dragostei pentru pământul țării. In lecții ca acestea, vom arăta elevilor că marii noștri scriitori, care s-au ridicat din rândurile poporului, au fost ei înșiși patrioți, oameni care au slujit cu credință poporul, care au îndreptat arma scrisului împotriva dușmanilor lui. Lecțiile de literatură trebuie folosite în scopul de a dezvolta la elevi conduita patriotică prin transformarea sentimentelor față de patrie în acțiuni concrete, știind că sentimentul patriotic stă la baza altor sentimente, atitudini : sentimentul datoriei, al demnității, conștiinciozitatea, punctualitatea, dinamismul în muncă, respectarea regulilor de conviețuire socială, politețea, sociabilitatea, ajutorul reciproc etc. In alegerea căilor și mijloacelor de educare a elevilor în spiritul patriotismului socialist trebuie să pornim de la unul din principiile de bază ale psihologiei: procesele psihologice se formează și se dezvoltă în procesul educației Sentimentul nu se poate educa făcând apel numai la cuvinte. Este important ca elevul să fie pus în situația de a lua atitudine patriotică, activă, de a săvîrși fapte, acțiuni cu caracter patriotic. Tocmai pentru că literatura este calea cea mai directă, drumul cel mai fertil spre crearea unui fond de credințe, pasiuni ideale, opțiuni morale care constituie plămada vie a viitorului intelectual, trebuie să pledăm pentru valorificarea integrală a încărcăturii emoționale și de idei pe care studiul operelor literare fundamentale o oferă. Prof. H. FOCEAR PE TEME PEDAGOGICE Educarea în spiritul patriotismului prin predarea literaturii Palatul Culturii din orașul Tîrgu Mureș. Foto : I. Strol - eoresp. In așteptare, Foto : Ion Popovici Z Turistul septuagenar ilele trecute, un bătrîn cu ample albite de cei șaptezeci de ani ai săi, puțintel la trup și uscățiv, dar cu mișcări agere, mi-a întins mina recomandindu-se simplu: „sunt Irimia Nedelcu“. După moș o clipă, observind nedumerirea mea, curiosul interlocutor a intervenit, nu lipsit de o reținuți vanitate : „mă cunoaște ț ara întreagă pentru că am străbătut-o de la un capăt la altul“. De fapt cine este personajul, rarisim, care pretinde o asemenea popularitate ? Originar de prin părțile Buzăului, moș Nedelcu este un țăran ca oricare altul și totuși deosebit In felul lui. Deosebit mai ales printr-o nestăvilită dorință de drumeție care l-a purtat pe Întinsele și fermecătoarele drumuri ale țării. La vârsta senectuții, nestatornicul călător, in tovărășia rucsacului și a bicicletei, a pornit intr-o cursă de zece mii de km, propunindu-și să facă turul României. Cărțile, in paginile cărora și-a oprit privirile nopți de-a rândul, i-au aprins In suflet dorința de a cunoaște pământul de legendă al țării, realitățile României socialiste, curiozitatea de a vedea cu proprii săi ochi însemnârd înnoirile produse in socialismului in satele anii și orașele noastre și despre care a auzit că se vorbește in cele mai îndepărtate țări ale globului. Intr-o zi a anului 1960, moș Nedelcu s-a hotărât să-și înfăptuiască visul și a pornit la drum. Alunei pentru prima dată, a făcut turul României, reluindu-și cursa încă de două ori, in anii următori. Aceasta este a patra cursă in care, tiind seama de virstă, neapornit tinerește pe drumua rile țării cu intenția de a poposi in fiecare capitală de județ sau alte orașe unde metamorfozele ce s-au petrecut, in ani, le-au schimbat ultimii profund înfățișarea. Vizitând întreprinderi economice, școli, instituții de artă și cultură, moș Nedelcu se intilnește cu tineri elevi cărora, cu mult har, le vorbește despre noul peisaj economic al patriei ce s-a îmbogățit considerabil ca urmare a politicii Înțelepte ce o desfășoară partidul nostru, pentru îmbunătățirea nivelului de trai material și cultural al întregului popor. La Vaslui, oraș cu adinci rezonante istorice, în care prezentul socialist, de la o zi la alta, Își lasă tot mai puternic amprentele, oaspetele a vizitat modernele fabrici de mobilă și confecții. Liceul nr. 1 unde, intilnindu-se cu sute de tineri muncitori și elevi, și-a desfăcut larg tolba cu impresii pe care le-a cules, trecînd prin cele 329 întreprinderi și instituții situate in diferite puncte din țără. Ori de cite ori are prilejul să stea de vorbă cu tinerii, ca un înțelept sfătuitor, nu uită să-i îndemne la drumeție, acesta fiind un mijloc exceptional, afiat la indemnia oricui, pentru cunoașterea patriei, el insuși oferindu-le, in acest sens, un exemplu remarcabil. De la Vaslui, moș Nedelcu și-a continuat cursa spre alte orașe situate in partea de nord a Țării Moldovei. Este o cursă a intilnirii permanente cu noul, cu tinerețea , o cursă a vieții in care călătorul, deși ajuns la o coti înaintată pe verticala vârstei, nu se lasă învins și își urmează stăruitor îndemnurile inimii. MARIN RIFTINCAI Contribuția elevilor I.A.S. Vetrișoaia avea de recoltat cam multe produse. Lucrările s-au aglomerat, așa încit singuri, lucrătorii Întreprinderii nu prea puteau face față. Atunci, s-a apelat la ajutorul Liceului din Murgeni și al Liceului viticol din Huși. Cursurile nu începuseră încă. De la primul liceu au răspuns chemării 100 de elevi, de la al doilea 80. Au lucrat cite 10 zile cu toții. Cîștigul a fost reciproc avantajos. întreprinderea a terminat mai repede de recoltat floarea-soarelui, de pe 550 de hectare cultivate, iar elevii celor două licee s-au ales cu câte o frumoasă sumă de bani pentru câte o excursie prin tară, la vară, PE SCURT VOLEI. Rezultatele înregistrate în divizia națională a juniorilor și școlarilor: Fete: Liceul pedagogic Bârlad — L.S.E. Brăila 2—3. Băieți: Liceul „Cuza-Vodă" Huși — C.S.M. Iași 2—3. HANDBAL. In campionatul județean al juniorilor și școlarilor s-au înregistrat următoarele rezultate: Fete: Lie. nr. 1 Vaslui — Lie. Negrești 15—5; Băieți: Lie. nr. 1 Vaslui — Lie. Negrești 12—19. ★ ATENA 9 (Agerpres) Ciștigînd partida întreruptă cu Csom și pe cea din runda a 6-a împotriva lui Likera, marele maestru cehoslovac Jansa a trecut în fruntea turneului zonal de șah de la Atena. Șahistul român Florin Gheorghiu, care a remizat cu danezul Pedersen, ocupă locul doi cu 3,5 puncte și o partidă întreruptă. Urmează trei concurenți: Olafson, Pedersen și Hart cu cite 3,5 puncte. Iugoslavul Matulovici, unul din favoriții turneului, a acumulat 2 puncte, avînd insă 3 partide intrerupte. CIUDAD DE MEXICO 9 (Agerpres) — Ciclistul danez Mogens Frey Jennsen a corectat pentru a doua oară în decurs de 48 de ore recordul mondial in proba de 5 km. Evoluînd pe pista velodromului olimpic din Ciudad de Mexico, el a realizat timpul de 6'01"3/10. Cu două zile înainte, danezul fusese cronometrat cu timpul de 6'09”5/10. BRUXELLES 9 (Agerpres) La Charleroi, într-un meci internațional amical de fotbal, echipa belgiană C.F.C. Charleroi a învins cu scorul de 2—1 (1—0) formația Slavia Praga. Au marcat: Van den Bosche, Colasse și respectiv Kvavarik. MOSCOVA 9 (Agerpres) Campionate unional de șah a continuat disputarea partidelor din runda a 21-a. Gheller (cu piesele negre) a cîștigat la Lavon, iar Polugaevski l-a învins pe A. Zaițev. A fost consemnată remiza în partidele : Jukovitki — Petrosiani Gipslis — Furman ■, Smîslov — Kupreiciuk și Liberson — Balașov. Restul partidelor s-au întrerupt. ¥ LONDRA 9 (Agerpres) După prima zi a întîlnirii internaționale de atletism, care se desfășoară pe pista de tartan de la „Crystal Palace“ între selecționatele masculine ale Angliei și Finlandei, scorul este favorabil gazdelor cu 71—46 puncte. Importante economii de metal Ampla activitate desfășurată în uzinele constructoare de mașini pentru economisirea metalului se concretizează în rezultate tot mai bune. La Uzina de construcții de mașini — Reșița, de pildă, prin introducerea în fabricație a compresoarelor de 15, 30 și 45 mc pe minut, într-o variantă modernizată, s-a obținut o economie de metal de 332 tone. La întreprinderea „Timpuri Noi“ — București, la familia de motoare D-12 și D-30, cu o putere echivalentă, se realizează în prezent o economie de metal pe produs, în medie de 435 kg., datorită înlocuirii motorului precedent cu un altul modernizat. La producția de motoare prevăzută din acest an, întreprinderea scontează pe o economie de circa 600 tone de metal. Rezultate asemănătoare s-au obținut și la alte produse importante ale economiei noastre naționale, printre care locomotive Diesel-electrice, instalații de foraj de mare adîncime, tractoare, vagoane de marfă și călători etc. In primii trei ani ai cincinalului, economia de metal realizată în industria constructoare de mașini, ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate în acest scop, se ridică la peste 125.000 tone, iar până la încheierea acestui plan cincinal, se apreciază că se vor economisi încă circa 115.000 tone de metal. (Agerpres) VREMEA NOUA tmit In ultima vreme, am pus foarte multe legătură cu unele sesizări în ^ aspecte negative prezente In colomortul de stat și cooperatist din Județ. Am solicitat colaborarea Inspecției comerciale de stat pentru a i' putea surprinde mai ușor cîteva asemenea etări de fapt. Obligații necunoscute ? Instrucțiunile încheiate în comun de către M.C.I., Centrocoop și Ministerul Economiei Forestiere prevăd ca muncitorilor de la gurile de exploatare forestieră să li se acorde prioritate în privința aprovizionării cu produse alimentare. Ultimul control, efectuat la unitățile care aprovizionează pe muncitorii forestieri de la Florești, Oprîșita și Băcești, ne-a convins că la aceste unități sunt încă serioase deficiențe. Printre altele, lipseau produsele indicate ca obligatorii. In permanență, la acest fel de magazine , conserve de carne și pește, mălai, făină albă, mezeluri, tocană de legume, pește sărat, pline, etc. Toate acestea, în condiții în care notele de comandă întocmite de gestionari nu sînt, de obicei, onorate de către I. C. Vaslui. Semnalăm aceastăi situație, mai ales că magazinelor de la gurile de exploatare forestieră trebuie să li se asigure și stocuri—tampon cu mărfuri pentru toamnă-iarnă. Sa aude Y Uitucii... "Anul școlar a Început. Acest lucru 11 știe țara întreagă, numai unele cooperative de consum din Județ nu... Astfel, magazinul din satul Măscurei, comuna Pogana, aparținînd fostei iieri cooperative de consum Pezelan),expreședinte Nicolae Bunu a fost aprovizionat cu necesarele rechizite școlare. Aceeași situație și în toata prăvăliile satelor comunei: Fălciu. Culmea , voiajorul comercial Gheorghe Brașoveanu preluat comanda de rechizite a abia în ziua de 15 septembrie a.c. I Exact la fel s-a întîmplat și la cooperativele de consum din comunele Pădureni și Ivănești ... Să fie, oare, toate acestea din lipsă de răspundere sau dintr-o prea ... simplă neglijență a Filipopului — Bîrlad și cooperativei „Progresul 14 din Huși, care răspund acestor unități de aprovizionarea comerciale rurale ! In flagrant delict! Recent, au fost depistați cuiva (să fie oare ultimii I) .falsificatori" de băuturi alcoolice. Paraschiva Ștefănița, barmani șs bufetul „Cotnari" din Bîrlad, s-a folosit de apa fonie* (seu „de robinet") pentru e dilue vinul cu 1,54 grade , Ecaterina Militari, barman* la bufetul „Vesluiețul" din Vaslui, procedat la fel pentru diferenața de 0,89 grade. Mai dornic de ciștig, s-a vrut Constantin Stan, gestionar la bufetul din Pădureni, care, în toiul blidului din Huși, schimbase tăria vinului cu 1,92 de grade. O cifră estimativă ne indică un câștig ilicit de 100 de lei la suta de litri . Pus tot pe căpătuială, este și Petru Stoica, mandatar la bufetul „Paharul de aur" din Huși. In loc de vin, el folosea ca „materie primă" — rachiurile. Mastica o dilua cu 5,54 de grade, rachiul de vin — cu 4,51 de grade, iar șlibovița, mai modest — cu 2,41 de grade. Deocamdată, dosarele respectivilor au fost înaintate Procuraturii Județene spre știință și anchetă. Plătiți pentru... lipsă Pe data de 1 octombrie a.c.. ? In satul Ciocani, un om căutat să se facă neobservat. Motivul: i apariția mașinii Inspecției comerciale de stat. Insă, cîțiva săteni l-au văzut și l-au dat 1 de gol. Ei așteptau la ușa maigazinului alimentar pentru - t cumpăra sare și zahăr, petrol și alte lucruri necesare intr-o gospodărie. Era a 8-a zi de cînd ? gestionarul Cristea ținea magazinul închis. Se spune că pe caz de boală. Dar : 1) nu există un anunț pe ușă în acest srmns . 2) la sediul cooperativei. 1 nu se afla nici un certificat i medical, care să-l motiveze. O ? întrebare (deși știm și răspunsul !) : gestionarul Cristea ți-a ^ încasat salariul pentru luna septembrie ? Așteptăm confirmarea j Rubrică redactată de i LIVIU NISTOR , ^ și M. COLOȘENCO ’