Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-18 / nr. 517
® VREMEA NOUA Imagine din Piatra Neamț. Foto :I. Stroi „Gospodarii“ de la Bîrlad Z Zilele acestea, sute de salariați și elevi din , întreprinderile, instituțiile și școlile bîrladene au fost scoși din producție, unii chiar cîte 10 zile pentru a salva recolta de fructe și legume, hrana orașului pe timpul iernii. Incunoștiințați, ne-am deplasat și noi la centrul de legume-fructe pentru a vedeai despre ce-i vorba. Centrul, este amplasat undeva în fața gării, și ascuns printre linii ferate și magazii. L-am găsit totuși lesne, după stivele de lăzi cu prune, după sutele de butoaie împrăștiate pe o mare rază. Cîteva femei, pierdute aproape printre munții de fructe, sortau prune. In lăzi care așteptau de multă vreme, marfa începuse să se strice. O bună parte se arunca în butoaie pentru a deveni borhot, alta era destinată uscatului. Vremea era frumoasă și operațiunile se desfășurau sub cerul liber. Ne întrebăm ce s-ar întîmpla cu atîtea fructe dacă ar veni vreo ploaie. Punem această întrebare și tovarășii lui Osco voi, tehnicianul centrului, care umbla de colo pînă colo. — Ar fi jale, tovarăși ! Noroc de întreprinderile din oraș, că din partea conducerii noastre nici un ajutor ! — Sîntem informați că vi se depreciază fructele. De ce ? — N-avem oameni, tovarăși, ce să facem ? Anul trecut s-au dus tovarășii noștri din conducere, din vreme, prin satele înconjurătoare, au angajat muncitori sezonieri și ne-am descurcat. Anul acesta nu s-a mișcat un deget. — Cu planul de achiziții cum stați ? — Nu l-am făcut. — In condițiile unui an așa bogat în fructe? — Ce să facem cu ele ? NOTE Să putrezească aici ? Mai bine nu le aducem ! Intrăm într-un siloz. Lucrau acolo vreo 20 de salariați din întreprinderile municipiului. Alegeau prune uscate. — Vedeți dv., ne explică tovarășul Oscovei, a dat o ploaie și le-a atins puțin. Au mucegăit, ce să facem ? Acum alegem pe cele bune de cele rele ... — Și cu cele rele ce-o să faceți ? — Știu eu, că mai avem și de anul trecut— Aveți două beciuri, ce-o să puneți înăuntru ? — Murăturile, butoaiele acestea împrăștiate prin toată curtea .. . — Și de ce nu le puneți la adăpost ? — Păi un beci e cam stricat și la celălalt i s-a dărîmat un perete ... — Timpul este foarte înaintat, de ce nu le-ați reparat, unde o să păstrați atîtea conserve ? — Știu eu, dacă nimeni nu ne ajută ! Am cerut, am spus tovarășului director Gh. Teodorescu .. . — Și? — El a trasat sarcină tovarășului Botezatu, șeful centrului... — Și? — La rîndul lui a trasat sarcină tovarășului C. Milu, adjunctul centrului care se ocupă cu probleme de producție . .. — Și ? — Nimic ! Da, nimic. Acesta este cuvîntul și el ilustrează cum nu se poate mai bine felul cum unii oameni puși să realizeze o sarcină de plan, să achiziționeze recolta pe care am așteptat-o un an de zile și în care s-au investit bani și muncă, să asigure aprovizionarea pe timp de iarnă a orașelor. Așa înțeleg ei să-și justifice salariul pe care-l iau, iertată să ne fie vorba, de pomană! Am relatat acest scurt episod al unei recolte de fructe și legume dată pe mina ■ unor oameni fără sentimentul tății, gata să responsabiliaprovizionarea compromită locuitorilor unui oraș și fondurile statului alocate în acest scop, să Rămîne de văzut cine o convingă conducerea I.L.F.-ului să-și facă datoria, dar, mai ales, cine și din punga cui o să plătească pagubele pricinuite. C. H. VASLUIANU C. L. F. Nu „măsuri de rigoare“, ci îmbunătățirea muncii (urmare din pag. 1) reșugărească „Unirea meșteșugarilor" din Vaslui și pe care sectorul dumneavoastră de organizare-culturalizare l-a copiat doar și ni l-a transmis nouă este ireal. Am subliniat afirmația. Adăugăm, tot subliniat, că este ireală și afirmația dv., de la începutul răspunsului trimis nouă: Din verificările efectuate (s.n.) la cooperativa „Unirea meșteșugarilor” Vaslui s-a constatat (s.n.) că s-au luat măsurile de rigoare...”. Nu, tovarăși din conducerea U.J.C.M., n-au verificat și n-au constatat nimic. Ați semnat, doar, fără să verificați, o copie a adresei înaintate de unitatea tutelară, luind de bine afirmațiile de aici. Pentru că, dacă ați fi verificat, intr-adevăr, ați fi putut constata, ca și noi, că nici în luna octombrie (cu atît mai puțin deci, in august, cînd ne trimiteau răspunsul), nu s-a făcut „aprovizionarea cu toate (sin.) materialele necesare atelierului de reparat încălțăminte”. Căci, dacă s-ar fi făcut această aprovizionare, n-ar lipsi — și nu numai din unitatea nr. 2, amintită de noi atunci — talpa pentru pantofi, nici cuiele de lemn de 25—44 (în unități existînd numai cuie de 106), nici ceara de călcat de culoare neagră, nici blacheurile n-ar fi numai de o singură mărime și nici nu s-ar lucra cu aceleași calapoade care au fost date o dată la scădere, chiar și la unitatea care confecționează încălțăminte de comandă. Dacă ați fi verificat — repetăm — " nu ne-ați fi putut scrie, în continuarea răspunsului: ,, ...totodată confecționîndu-se o firmă nouă pentru atelierul nr. 2 de reparații încălțăminte", pentru simplul motiv că măsura întreprinsă, în acest sens, de conducerea cooperativei „Unirea meșteșugarilor” a fost doar ... lăsarea unității fără firmă, cele două bucăți de geam care alcătuiau „firma v v eche aflîndu-se și acum in atelierul de cizmărie amintit. Unde se va fi aflînd „firma nouă"? Continuăm cu analiza răspunsului, demonstrind că, deși el „puncta" fiecare deficiență semnalată de noi, măsurile n-au fost luate, ci întocmite în scris... „de rigoare": unitatea de frizerie nr. 4 nu are expusă nici una din acele „reviste care prezintă o varietate de modele de tunsori”, iar planul pe luna septembrie tot nu și l-a realizat. „Lucrătorii care au lipsit nemotivat de la lucru au fost sancționați". De aceea unitățile de reparat ceasuri și radio — uz casnic sunt deschise dimineața după trecerea „sfertului academic" ? Că, prin O. C. M. A. D. Vaslui, s-au „solicitat piesele necesare pentru toate (s.n.) tipurile de radio și televizoare", iarăși este un neadevăr. Au fost procurate, este drept, mai multe piese decit in luna iunie, dar toate — nu! Lămpi PY 88, tranzistoare EFT W 308, tuburi cinescopice 47 SK 2B, tot nu sunt de găsit la O.C.M.A.D. Ni se va spune că ele au fost procurate, totuși. Perfect adevărat, dar de la C.C.M.A.D. ... Iași, de către tov. Nicolae Cocuz, responsabilul secției televizoare. Ce concluzie desprindem ? Compararea răspunsului primit din partea U.J.C.M. Vaslui cu situația existentă în unitățile cooperației meșteșugărești din orașul Vaslui, demonstrează că forul tutelar județean al cooperației meșteșugărești este în necunoștință în ceea ce privește cauzele care generează neîndeplinirea planului de către cooperativa „Unirea meșteșugarilor". Că această unitate a rămas cu mult în urma planului de Încasări provenite din deservirea populației, pe primele trei trimestre ale anului, este un fapt bine cunoscut de către conducerea U.J.C.M. Și nu de acum. Era admisibil, în acest caz, ca un răspuns „de rigoare", al unei unități despre care se știa că merge prost, să fie luat ad-litteram și transmis ca bun, fără să fie cit de cit verificat ? Care să fie, atunci, rolul LT.J.C.-l.-ului ?. LOTO Extragerea I 52 78 S0 41 33 89 685 63 22 62 60 Fond de premii 540.896 Extragerea a II-a 78 26 75 34 Fond de premii 282.891 Oameni pe schele (urmate din pag. 1) ali aceștia unii tineri de abia trecuți de pragul adolescenței, alții în plină bărbăție și doar cuiva cu argintul anilor înflorit la timple nu precupețesc timpul. Un singur gînd, un singur țel ii animă : terminarea cu un ceas mai devreme a construcțiilor la care lucrează. ..și le vom termina. Pînă la sfîrșitul lui octombrie vom da gata primul planșeu al Casei de cultură, care este de fapt baza acestei construcții. Peste cel mult un an vă vom invita să asistați la primele spectacole, aici, la Casa de cultură pe care o construim noi", au ținut să precizeze comuniștii Mihai Pavel și Mihai Ciman, la încheierea scurtei noastre vizite făcute pe șantier. 11 Ziare, ziarele...! (Urmare din pag l) cu dumneata. Și apoi, că veni vorba, cine te plătește și de ce? Ce atribuții îți revin, mă rog ... ... Evident că un asemenea dialog ne-a reținut atenția și nouă, cei aflați in preajmă. Am redat cuvinit cu cuvint, pentru ca ne scutește pe noi de exemple și, mai ales, de comentarii. Nu ne rămîne, așadar, decit să încheiem concluzionind : la Intr-adevăr, nu e singurul caz Birlad (respectăm promisiunea făcută de a nu da numele preopinentului spre a nu-și „pierde pîinea“, cum a ținut să ne implore la sfîrșitul discuției), și nici la Vaslui, ori Huși, ca să ne referim numai la centrele urbane dezvoltate, cînd cei puși să distribuie presa — acest deosebit de important instrument de lucru la îndemina organelor și organizațiilor de partid — in rîndul maselor, nu numai că nu-și fac datoria, dar aduc serioase prejudicii, pentru care, paradoxal, sînt retribuiți. Nu vrem să dăm lecții de comportare civilizată — deși asemenea indivizi ar merita cu prisosință — vrem numai să amintim de acele reguli fără de care comerțul nu e comerț. Vrem numai să amintim că chioșcarul primește salar tocmai pentru a atrage cetățenii spre presă, spre a și-o procura, de a-și face clienți permanenți, de a-i întîmpina pe aceștia cu căldură, de a le recomanda noutățile, de a le oferi spre consultare și alte titluri de ziare, de a-i invita să mai treacă pe la chioșc, de a efectua, într-un cuvint, o deservire civilizată. Aceste lucruri nu sînt facultative, podă ci obligații. Cum le resunii chioșcuri, s-a văzut. Nu s-au văzut însă măsurile întreprinse de Direcția județeană de poștă și telecomunicații — prin serviciul său de difuzare a presei — împotriva unor atari vînzători care n-au ce căuta in rețeaua de difuzare a presei. Nu s-au văzut măsurile privind aranjarea unui orar de serviciu corespunzător, nici cele privind sporirea operativității pentru scurtarea la maximum a drumului tipografic — cititor. Și nici măsurile de popularizare permanentă a presei de către înșiși chioșcarii salariați. Și nici cele privind selecționarea unor vînzători de stradă care, cum spuneam mai sus, să scurteze la maximum distanța Oficiu P.T.T. — cititor, oferindu-i acestuia ziarul în toate punctele orașului, acasă, pe stradă, in piață, în stația de autobuz, în gară, în holurile teatrului, cinematografelor, caselor de cultură etc. Ca să nu mai vorbim și despre cel mai propice loc de distribuire a presei, fabrica. Pentru că nu există salariat al vreunei unități să nu dorească să-și procure ziarul atunci, la intrarea in fabrică, ori chiar și mai tîrziu, dar să-l aibă la locul de muncă, să nu mai fie nevoit să se abată din drum — la ieșirea din serviciu — să cutreiere pe la chioșcuri, pe care — iată un obicei prost — le găsește prin excelență închise la acea oră. Nu știu cum, dar dacă vă amintiți, mă refer la cei mai vîrstnici, strigătul acela obsedant aproape : „Ziare, ziarelee, au sosit ziareleee ... !“ izbucnit din piepturile vînzătorilor făcea parte integrantă din decorul orașelor noastre, și parcă crea un plus de, nu zîmbiți, de frumusețe citadină. Ca și fanfara din parc, ca și reclama de circ, ca și bîlciurile cu întregul lor cortegiu de „surprize“. „Ziare, ziarele... I“ De ce n-am auzi și acum glasurile ascuțite, de ce nu i-am vedea și acum pe acești spiriduși asaltîndu-te, „punîndu-ți“ ziarul, cu cerneala încă umedă, în mină ? De ce n-am întinde mina peste gard pentru a lua ziarul ce ni se oferă o dată cu zîmbetul larg al vînzătorului ? De ce, tovarăși de la Direcția județeană de poștă și telecomunicații, n-am răspunde afirmativ și în cel mai scurt timp posibil acestor justificate doleanțe ale cetățenilor amatori, pînă la aviditate, de noutățile inserate în coloanele presei ? Sînt doar cîteva „de ce“-uri care, am dori cu toții — și nu-i o dorință lipsită de temei — să fie și ultimele. 44 ÖDTIETISM Noi recorduri județene Zilele trecute, atleții din lotul județean de copii și juniori s-au deplasat la Brăila, pentru a participa la întrecerile ultimei etape (a IV-a) a campionatului divizionar interjudețean de atletism. Au mai participat atleți și atlete reprezentînd județele Buzău, Vrancea și Brăila. întrecerile au fost viu disputate, sportivii vasluieni comportîndu-se mai bine decit în etapele anterioare. Ei au obținut 5 locuri I, 10 locuri II și numeroase locuri III, stabilind totodată 8 noi recorduri județene. Cel mai valoros este cel stabilit de Alexandru Miron (Liceul nr. 3 Bîrlad) care la înălțime a reușit să treacă peste ștacheta ridicată la 1,60 m. (vechiul record îi aparținea cu 1,55 m. tot lui, din luna iunie a.c.). Celelalte recorduri județene au fost stabilite la ștafetă — fete 4X400 m., greutate copii, 500 m copii, înălțime fete (II), 3.000 m. juniori, 400 m. și 800 m junioare. Aceste rezultate vin să confirme — dacă mai era necesar — utilitatea întrecerilor interjudețene ce au luat sfîrșit cu această etapă. Ele au permis depistarea unor atleți cu certe calități, care au dat satisfacție apoi și în concursurile la nivel republican. De exemplu, Doina Crăciun, elevă a Liceului nr. 2 Bîrlad, este campioană republicană la înălțime copii (1,46 m.) și vicecampioană la lungime (5,08 m.) Marius Gociu, de la Liceul nr. 2 Bîrlad, este vicecampion la aruncarea mingii de oină și de pe acum se arată a fi un bun aruncător de suliță. Enumerarea noastră mai poate continua cu Aneta Curelaru, Alexandru Miron etc. In afară de laturile pozitive, evidențiate mai sus, recentele întreceri au mai demonstrat, din păcate, și lipsa de preocupare a profesorilor de educație fizică din Huși, Negrești, Puiești și a celorlalte școli și licee din județ pentru selecționarea celor mai dotăti copii, pentru pregătirea lor în vederea participării în competițiile republicane. Nu credem și nici nu e firesc să se creadă așa ceva, că numai la Vaslui și Birlad sunt copii talentați pentru atletism. Nu talentele lipsesc, ci preocuparea de a le scoate la lumină. Prof. V. TAMAȘANU corespondent Pe scurt CONSTANȚA 17 (Agerpres). In zona industrială a municipiului Constanța s-a terminat construcția complexului sportiv C.F.R. Palas. Noua bază sportivă constănțeană cuprinde teren de fotbal și pistă de atletism, o sală de popice cu patru piste, iluminate fluorescent și tribune cu 1.000 de locuri, o sală de șah, terenuri de volei, baschet și handbal. SEUL 17 (Agerpres). Turneul de fotbal de la Seul (eliminatoriile campionatului mondial) a fost reluat cu meciul dintre selecționatele Australiei și Japoniei. Partida s-a încheiat la egalitate, 1—1, astfel că formația australiană, cu 5 puncte din 3 meciuri, are șanse bune de a se califica pentru etapa următoare — jocul cu echipa Rhodesiei. Campionatul județean de fotbal Penultima etapă a turului campionatului județean de fotbal se poate spune că a fost cea mai lungă, începută sîmbăită după-amiază prin partida Confecția Vaslui — Avîntul Huși (terminată în favoarea gazdelor cu scorul de 2—0), a luat sfîrșit joi după disputarea meciurilor IPROD COOP Vaslui — Viitorul Vaslui(2—3), și Hușana Huși — Flacăra Murgeni (2—1). Celelalte partide s-au disputat duminică. Echipele, care au jucat în deplasare, au reușit să se întoarcă acasă cu ambele puncte puse în joc. Este vorba de partidele Spartac Bîrlad — I.A.S. Codăești (0—2) și Energia Vaslui— Metalul Birlad (0—3). Fiecare zi, fiecare oră... (urmare din pag. 1)tuație, faptul că, din 890 de hectare cultivate cu porumb, n-au fost recoltate decit 245. Nu trebuie să mire nici faptul că, deși floarea-soarelui a fost recoltată în întregime de pe cele 150 de hectare cultivate, n-a fost încă în totalitate treierată ,(semințele, se scutură ,și e păcat !) și n-au fost predate la contract decit 14 tone. De mirat totuși ne miră, și pe drept cuvint, ceva , atitudinea președintelui cooperativei, care, atunci cînd i-am adus la cunoștință realitatea de pe teren (respectiv din cooperativa agricolă ce cu onoare o conduce), precum și faptul că, pentru felul cum nu știe să organizeze munca, va fi criticat la ziar - ne-a răspuns senin : „De fapt, m-am obișnuit cu critica. M-am și săturat“. Tovarășul Stupu n-a precizat de ce anume s-a săturat, dar, bănuim noi că de funcția de președinte ! Și fiindcă tot vorbim de funcții, să ne mai referim la una — cea deținută de tov. Ștefan Tudor, și anume cea de primar al comunei. De pe această poziție (a funcției ce o deține), respectivul tovarăș ne-a „informat" că a fost instituit un comandament care se ocupă de bunul mers al actualei campanii agricole , dar — cităm textual — „ce să facem dacă la Pogana nu există tradiție în această direcție”. De ce să nu fim sinceri ? am rămas contrariați oarecum, mai ales că primarul a omis să ne spună despre care anume direcție e vorba. Cît despre tradiție, n-am vrut să-l interpelăm direct pe tovarășul Tudor Ștefan, dar, bănuim, fără a avea, e drept, certitudinea cercetătorului de cronici și documente vechi, că la Pogana e posibil să fi existat agricultură și acum măcar un secol, deci și tradiție ! Probabil însă că nu era dumnealui primar PERIENI. De cum o iei din șosea la dreapta - venind dinspre Bîrlad - te întîmpină lanuri de porumb necules. Copt și uscat. Numai bun de cules. Trecem și pe alte tarlalele cu porumb să vedem cine, cît și cum lucrează, dar nu găsim decit pe harnicii cooperatori ce. . . înfrumusețează comuna. Toarnă trotuare (!) Frumos nivelate, rezistente, perfect drepte. Perienii sunt vestiți, datorită cimpoierilor și trotuarelor. Președintele cooperativei, Vasile Nechifor, care tocmai făcea planificarea oamenilor și a atelajelor pe următoarele două zile, dă dovadă de un optimism cuceritor (și mai robust ca al președintelui de la Pogana) : „Oamenii noștri sunt harnici ! Nu-s ca cei de la Pogana sau Ciocanu !". I-am spus acestui optimist președinte că cei din comunele învecinate, referindu-se la cooperativa și cooperatorii din Perieni, îi ironizau : „Greierii (aluzie probabil la faptul că aici sunt mulți cimpoieri, dacă nu cumva la altceva, eventual la conținutul renumitei fabule) n-au cules nimic“. „Lasă-i să ridă, ne-a replicat tov. Nechifor. Doar ni-s vecini !". Să fim sinceri, n-am înțeles ce are comun vecinătatea nici măcar cu rîsul, dar ui-te cu faptul că din 719 hectare cultivate cu porumb n-au fost recoltate decît 154, că nu s-a terminat de treierat floarea-soarelui, că mai sînt de însilozat însemnate cantități de furaje, că nu s-au predat statului decît o infimă parte din cantitățile contractate. N-am înțeles, de asemenea, de ce, deși situația este cea arătată, nu lucrează la recoltat decît 100—150 de oameni pe zi ? La C. A. P. Grivița, inginerul Teodor Giușcă purta o discuție, în curtea sediului cooperativei, cu Iov. Popescu, vicepreședinte al UJ.C.A.P. Despre ce anume nu interesează, nici n-am fost curioși. Posibil să fi fost vorba și de actuala campanie. După cum ne-a asigurat tovarășul Giușcă, în ziua aceea se aflau la recoltat porumb (la C. A. P. Grivița s-au recoltat doar 110 hectare din 390 cultivate) 60 de cooperatori la Bădeana, 50 la Palermo și 40 la Grivița, însoțiți de tovarășul inginer, i-am căutat pe tarla la Pădurea Trestiana - dar nu i-am găsit. Scuza inginerului : ,,E trei și jumătate (15,30). Au plecat și oamenii acasă", nu prea știm cum ar putea fi taxată. La Bădeana, unde am mers singuri, după ora 16, am primit informații de la un țăran cooperator din Tutova : „Au fost aici cei de la C. A. P. Grivița (țăranii cooperatori - n.n.). Erau vreo zece. Dar au plecat, pentru că stau departe și le-a fost teamă să nu-i apuce noaptea pe drum". Cînd am ieșit pe poartă, ne-a salutat același portar zîmbitor, care la intrare ne-a întrebat : „La cine aveți plăcerea să mergeți ?" (Observați că e vorba de un portar stilat !). Am stat și am meditat că, pe undeva, e bine să ai portar la sediul C.A.P. (are și cabină), mai ales ziua, cînd — vorba tovarășului inginer - mai are și treabă, „mai se uită cine intră, cine iese !“. E bine chiar dacă îl plătești cu zile-muncă (fie ele și 75 procente), că și proverbul spune „Obrazul subțire cu cheltuială se ține !". Nu te poate însă înveseli faptul că recolta se strică în cîmp, iar cei ce trebuie s-o culeagă și s-o depoziteze au cu totul altă treabă. In aceste zile, întărirea disciplinei, lichidarea risipei de forțe ar fi mai folositoare decît declarațiile optimiste. Pe harta recoltatului, cifrele mici obligă la un efort general pentru încheierea rapidă a acestei acțiuni de interes social. Sunt zile și ore hotărîtoare pentru încheierea cu succes a campaniei agricole și ele trebuie folosite din plin, cu maximum de eficiență. PAGINA 3 O Publicitate *.................................................................. TM > întreprinderea construcțiimontaj Vaslui pune la dispoziția unităților socialiste, din stoc supranormativ, pe bază de comandă, fermă, următoarele materiale : I _ - balamale îngropate duc. 400 - minium de plumb kg. c . | 500 - balamale pomelet buc. ^ 1004 - pompă cu electromotor buc. a f 1 - balamale batante buc. '5 s, 30 - mantale de pază buc. ’ « 5 - șepci de paznici buc. ^ 1 20 *■ oxid de zinc . > kg. 192 - cablu telefonic T.U. 2 yym.I. f 564 26X2,5 m.I. 1 - deșeuri marmură kg. * 3180 - dale de beton (20X20) buc. 166 - costume de pază buc. ; 25 - cizme de pîslă per. 8 - fiare fețuitor buc.1 «;140 - ulei mecanisme fine kg. ’ .» 180 - tijă glisare (0 25) buc. 105 - uși coșuri fum (20/38) buc. 1 ‘ 110 - coșuri P.V.C. tip G. 40 buc. 100 - corp baterie tip lavitar buc. 136 - minere manevre bărbuc. 94 Fabrica de confecții Vaslui str. Primăverii nr. 11 produce un sortiment variat de confecții pentru bărbați și copii: COSTUME, IMPERMEABILE DIN BELON, PANTALONI ȘI HAINE DE PROTECȚIE. -ai Cititori ! Consultați în fiecare librărie proiectele de plan editorial pe anul 1970. Veniți în sprijinul nostru cu sugestiile și cererile dv. Folosiți sistemul de difuzare a cărții : - CARTEA PRIN POȘTA - str. Moara de Foc nr. 4 Iași - CARTEA PRIN ABONAMENT, Birlad și Vaslui. PRIN LIBRĂRIILE j Rețineți ! ! tradiționala pastramă cu mămăliguță caldă și minunatul must din podgoriile vasluiene pot fi consumate zilnic în mustăriile special amenajate : „CERBUL DE AUR" - Bîrlad „BĂIEȚII VESELI" - Bîrlad „MIORIȚA" - Bîrlad „PARCUL TRANDAFIRILOR" - Vaslui „PARCUL 1 MAI" - Huși „ALBIJA" - Huși BUCUREȘTI PROGRAMUL. La orele 5 ; 6 ; 9 ; 10 ; 11 ; 17 ; 18 ; 20 ; 24 ; 2.00 ; 4.00 , radiojurnale și buletine de știri ; 5.05—6.00 Program muzical de dimineața ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Miorița ; 10.30 Din țările socialiste ; 11.30 Muzică populară ; 12.15 Recital de operă ; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să știu; 14.35 Din pîlnia gramafonului; 15.00 Fotbal minut cu minut ; 17.30 Parada vedetelor ; 18.10 Raid anchetă economică ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Cintă Irina Loghin ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.10 Revista șlagărelor;21.30 Moment poetic ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzică de dans ; 23.00 Expres melodii ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05. 12 . 14 . 230.55 , radiojurnale și buletine de știri ; 6.10 Varietăți matinale ; 8.10 Tot înainte ; 9.00 Matineu de operă ; 10.30 Cavalcada ritmurilor ; 12.031 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Caleidoscop muzical ; 13.00 Emisiune de divertisment muzical „de la 1 la 5“ ; 17.00 Toamna muzicală clujeană ; 17.35 Știință, tehnică, fantezie ; 18.00 Varietăți muzicale ; 18.50 Jocuri populare ; 19.30 Revista literară radio ; 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“ ; 22.40 Romanțe ; 24.00—1.00 Muzică simfonică. IAȘI Programul de dimineață ; 5.30 Buletin de știri ; 5.40 Cintece populare românești ; 6.00 Cronica agrară ; 6.10 Muzică ușoară ; 6.40 Itinerar cultural-artistic ; 7.00 Melodii executate la acordeon ; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. Programul de prim (12—14) . Revista presei . Soliști ai muzicii populare româneșt ; Prezențe românești peste hotare ; Raliul melodiilor ; Buletin de știri ; Varietăți muzicale ; Scena ; Muzică ușoară românească; Programul de seară; 16.00 Buletin de știri ; 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri; 16.30 Magazin muzical ; 17.00 Lecturi dramatizate ; 17.30 Muzică de dans; 18.15 Amintiri, amintiri ; 18.30 Radiojurnale; 18.45 Melodii de succes din muzica ușoară românească; 15.00 Fotbal ; Dinamo București — Universitatea Craiova ; 17.00 Film serial : „Belle și Sébastien“ — episoadele XI și XII ; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Desene animate ; 18.15 O nouă intilnire cu tinerii. Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți 1 ? 19.15 Publicitate ; 19.20 La volan — emisiune pentru automobiliști ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Film serial: „Răzbunătorii... Strănutul fatal“ ; 20.50 Tele-enciclopedia; 21.50 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul ? ; 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova“ ; 22.40 Telejurnalul de noapte ; 22.55 Cintă formația de muzică ușoară „Savoy“. VASLUI : „Omul care valora miliarde“ ; BIRLAD. Cinema Victoria : „Vîrsta ingrată“ ; Cinema Bîrladul : „Tinerețe fără bâtrinețe“; HUȘI : „Noaptea generalilor“ ; NEGREȘTI : „Noaptea e făcută pentru a visa“ ; MURGENI : „Pașa“. Vremea se menține frumoasă cu cerul variabil mai mult senin, sectoare sunt slabia potrivit din diferite. Temperatura în general staționară: minimele vor oscila între 1 și 6 grade, iar maximele între 16 și 20 grade. Dimineața ceață.