Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-18 / nr. 517

® VREMEA NOUA Imagine din Piatra Neamț. Foto :I. Stroi „Gospodarii“ de la Bîrlad Z Z­­­ilele acestea, sute de salariați și elevi din , întreprinderile, insti­tuțiile și școlile bîr­­ladene au fost scoși din producție, unii chiar cîte 10 zile pentru a salva recolta de fructe și legu­me, hrana orașului pe timpul iernii. Incunoștiințați, ne-­am deplasat și noi la centrul de legume-fructe pentru a vedeai despre ce-i vorba. Centrul, este amplasat undeva în fața gării, și as­cuns printre linii ferate și magazii. L-am găsit totuși lesne, după stivele de lăzi cu prune, după sutele de butoaie împrăștiate pe o mare rază. Cîteva femei, pierdute aproape printre munții de fructe, sortau prune. In lăzi care aștep­tau de multă vreme, mar­fa începuse să se strice. O bună parte se arunca în butoaie pentru a deveni borhot, alta era destinată uscatului. Vremea era fru­moasă și operațiunile se desfășurau sub cerul liber. Ne întrebăm ce s-ar întîm­­pla cu­­ atîtea fructe dacă ar veni vreo ploaie. Punem această întrebare și tova­rășii lui Osco voi, tehnicia­nul centrului, care umbla de colo pînă colo. — Ar fi jale, tovarăși ! Noroc de întreprinderile din oraș, că din partea conducerii noastre nici un ajutor ! — Sîntem informați că vi se depreciază fructele. De ce ? — N-avem oameni, to­varăși, ce să facem ? Anul trecut s-au dus tovarășii noștri din conducere, din vreme, prin satele înconju­rătoare, au angajat munci­tori sezonieri și ne-am descurcat. Anul acesta nu s-a mișcat un deget. — Cu planul de achi­ziții cum stați ? — Nu l-am făcut. — In condițiile unui an așa bogat în fructe? — Ce să facem cu ele ? NOTE Să putrezească aici ? Mai bine nu le aducem ! Intrăm într-un siloz. Lu­crau acolo vreo 20 de sa­lariați din întreprinderile municipiului. Alegeau pru­ne uscate. — Vedeți dv., ne expli­că tovarășul Oscovei, a dat o ploaie și le-a atins puțin. Au mucegăit, ce să facem ? Acum alegem pe cele bune de cele rele ... — Și cu cele rele ce-o să faceți ? — Știu eu, că mai avem și de anul trecut­­­— Aveți două beciuri, ce-o să puneți înăuntru ? — Murăturile, butoaiele acestea împrăștiate prin toată curtea .. . — Și de ce nu le puneți la adăpost ? — Păi un beci e cam stricat și la celălalt i s-a dărîmat un perete ... — Timpul este foarte înaintat, de ce nu le-ați reparat, unde o să păstrați atîtea conserve ? — Știu eu, dacă nimeni nu ne ajută ! Am cerut, am spus tovarășului director Gh. Teodorescu .. . — Și? — El a trasat sarcină tovarășului Botezatu, șeful centrului... — Și? — La rîndul lui a tra­sat sarcină tovarășului C. Milu, adjunctul centrului care se ocupă cu probleme de producție . .. — Și ? — Nimic ! Da, nimic. Acesta este cuvîntul și el ilustrează cum nu se poate mai bine felul cum unii oameni puși să realizeze o sarcină de plan, să achiziționeze re­colta pe care am așteptat-o un an de zile și în care s-au investit bani și mun­că, să asigure aproviziona­rea pe timp de iarnă a o­­rașelor. Așa înțeleg ei să-și justifice salariul pe care-l iau, iertată să ne fie vorba, de pomană! Am relatat acest scurt episod al unei recolte de fructe și legume dată pe mina ■ unor oameni fără sentimentul tății, gata să responsabili­aprovizionarea compromită locuitorilor unui oraș și fondurile sta­tului alocate în acest scop, să Rămîne de văzut cine o convingă conducerea I.L.F.-ului să-și facă dato­ria, dar, mai ales, cine și din punga cui o să plăteas­că pagubele pricinuite. C. H. VASLUIANU C. L. F. Nu „măsuri de rigoare“, ci îmbunătățirea muncii­ (urmare din pag. 1) reșugărească „Unirea mește­șugarilor" din Vaslui și pe care sectorul dumneavoastră de organizare-culturalizare l-a copiat doar și ni l-a transmis nouă este ireal. Am sublini­at afirmația. Adăugăm, tot su­bliniat, că este ireală și afir­mația dv., de la începutul răspunsului trimis nouă: Din verificările efectuate (s.n.) la cooperativa „Unirea meșteșu­garilor” Vaslui s-a constatat (s.n.) că s-au luat măsurile de rigoare...”. Nu, tovarăși din conducerea U.J.C.M., n-au­ verificat și n-au­ constatat ni­mic. Ați semnat, doar, fără să verificați, o copie a adresei înaintate de unitatea tutelară, luind de bine afirmațiile de aici. Pentru că, dacă ați fi ve­rificat, intr-adevăr, ați fi putut constata, ca și noi, că nici în luna octombrie (cu atît mai puțin deci, in august, cînd ne trimiteau­ răspunsul), nu s-a făcut „aprovizionarea cu toate (sin.) materialele necesare a­­telierului de reparat încălță­minte”. Căci, dacă s-ar fi fă­cut această aprovizionare, n-ar lipsi — și nu numai din uni­tatea nr. 2, amintită de noi a­­tunci — talpa pentru pantofi, nici cuiele de lemn de 25—44 (în unități existînd numai cuie de 106), nici ceara de călcat de culoare neagră, nici bla­cheurile n-ar fi numai de o singură mărime și nici nu s-ar lucra cu aceleași calapoade care au fost date o dată la scădere, chiar și la unitatea care confecționează încălță­minte de comandă. Dacă ați fi verificat — repetăm — " nu ne-ați fi putut scrie, în conti­nuarea răspunsului: ,, ...toto­dată confecționîndu-se o firmă nouă pentru atelierul nr. 2 de reparații încălțăminte", pen­tru simplul motiv că măsura întreprinsă, în acest sens, de conducerea cooperativei „Uni­rea meșteșugarilor” a fost doar ... lăsarea unității fără firmă, cele două bucăți de geam care alcătuiau „firma v v eche aflîndu-se și acum in atelierul de cizmărie amintit. Unde se va fi aflînd „firma nouă"? Continuăm cu analiza răs­punsului, demonstrind că, deși el „puncta" fiecare deficiență semnalată de noi, măsurile n-au fost luate, ci întocmite în scris... „de rigoare": unitatea de frizerie nr. 4 nu are expusă nici una din a­­cele „reviste care prezintă o varietate de modele de tun­sori”, iar planul pe luna sep­tembrie tot nu și l-a reali­zat. „Lucrătorii care au lip­sit nemotivat de la lucru au fost sancționați". De aceea u­­nitățile de reparat ceasuri și radio — uz casnic sunt deschise dimineața după trecerea „sfer­tului academic" ? Că, prin O. C. M. A. D. Vaslui, s-au „solicitat piesele necesare pentru toate (s.n.) tipurile de radio și televizoare", iarăși este un neadevăr. Au fost procurate, este drept, mai multe piese decit in luna iu­nie, dar toate — nu! Lămpi PY 88, tranzistoare EFT W 308, tuburi cinescopice 47 SK 2B, tot nu sunt de găsit la O.C.M.A.D. Ni se va spune că ele au fost procurate, totuși. Perfect adevărat, dar de la C.C.M.A.D. ... Iași, de către tov. Nicolae Cocuz, responsa­bilul secției televizoare. Ce concluzie desprindem ? Compararea răspunsului pri­mit din partea U.J.C.M. Vas­lui cu situația existentă în u­­nitățile cooperației meșteșu­gărești din orașul Vaslui, de­monstrează că forul tutelar județean al cooperației mește­șugărești este în necunoștință în ceea ce privește cauzele care generează neîndeplinirea planului de către cooperativa „Unirea meșteșugarilor". Că această unitate a rămas cu mult în urma planului de În­casări provenite din deservi­rea populației, pe primele trei trimestre ale anului, este un fapt bine cunoscut de către conducerea U.J.C.M. Și nu de acum. Era­­ admisibil, în acest caz, ca un răspuns „de ri­goare", al unei unități despre care se știa că merge prost, să fie luat ad-litteram și tran­smis ca bun, fără să fie cit de cit verificat ? Care să fie, atunci, rolul LT.J.C.-l.-ului ?. LOTO Extragerea I 52 78 S0 41 33 89 68­5 63 22 62 60 Fond de premii 540.896 Extragerea a II-a 78 26 75 34 Fond de premii 282.891 Oameni pe schele (urmate din pag. 1) ali aceștia unii tineri de abia trecuți de pragul adolescenței, alții în plină bărbăție și doar cu­iva cu argintul anilor în­florit la timple nu precupe­țesc timpul. Un singur gînd, un singur țel ii animă : termi­narea cu un ceas mai devre­me a construcțiilor la care lucrează. ..și le vom termina. Pînă la sfîrșitul lui octombrie vom da gata primul planșeu al Casei de cultură, care este de fapt baza acestei construc­ții. Peste cel mult un­ an vă vom invita să asistați la primele spectacole, aici, la Casa de cultură pe care o construim noi", au ținut să precizeze comuniștii Mihai Pavel și Mihai Cim­an, la în­cheierea scurtei noastre vizi­te făcute pe șantier. 11 Ziare, ziarele...! (Urmare din pag l) cu­ dumneata. Și­ apoi, că veni vorba, cine te plătește și de ce? Ce atribuții îți revin, mă rog ... ... Evident că un asemenea dialog ne-a reținut atenția și nouă, cei aflați in preajmă. Am redat cuvinit cu cuvint, pentru ca ne scutește pe noi de exem­ple și, mai ales, de comentarii. Nu ne rămîne, așadar, decit să încheiem concluzionind : la Intr-adevăr, nu e singurul caz Birlad (respectăm promisiu­nea făcută de a nu da numele preopinentului spre a nu-și „pierde pîinea“, cum a ținut să ne implore la sfîrșitul discuției), și nici la Vaslui, ori Huși, ca să ne referim numai la centrele urbane dezvoltate, cînd cei puși să distribuie presa — acest de­osebit de important instrument de lucru la îndemina organelor și organizațiilor de partid — in rîndul maselor, nu numai că nu-și fac datoria, dar aduc se­rioase prejudicii, pentru care, paradoxal, sînt retribuiți. Nu vrem să dăm lecții de compor­tare civilizată — deși asemenea indivizi ar merita cu prisosin­ță — vrem numai să amintim de acele reguli fără de care comerțul nu e comerț. Vrem numai să amintim că chioșca­­rul primește salar tocmai pen­tru a atrage cetățenii spre pre­să, spre a și-o procura, de a-și face clienți permanenți, de a-i întîmpina pe aceștia cu căldu­ră, de a le recomanda noutăți­le, de a le oferi spre consul­tare și alte titluri de ziare, de a-i invita să mai treacă pe la chioșc, de a efectua, într-un cuvint, o deservire civilizată. Aceste lucruri nu sînt faculta­tive, pod­ă ci obligații. Cum le res­unii chioșcuri, s-a vă­zut. Nu s-au văzut însă măsu­rile întreprinse de Direcția ju­dețeană de poștă și telecomuni­cații — prin serviciul său de difuzare a presei — împotriva unor atari vînzători care n-au ce căuta in rețeaua de difuza­re a presei. Nu s-au văzut mă­surile privind aranjarea unui o­­rar de serviciu corespunzător, nici cele privind sporirea opera­tivității pentru scurtarea la ma­ximum a drumului tipografic — cititor. Și nici măsurile de popularizare permanentă a pre­sei de către înșiși chioșcarii salariați. Și nici cele privind selecționarea unor vînzători de stradă care, cum spuneam mai sus, să scurteze la maximum distanța Oficiu P.T.T. — cititor, oferindu-i acestuia ziarul în toate punctele orașului, acasă, pe stradă, in piață, în stația de autobuz, în gară, în holurile teatrului, cinematografelor, ca­selor de cultură etc. Ca să nu mai vorbim și despre cel mai propice loc de distribuire a presei, fabrica. Pentru că nu există salariat al vreunei uni­tăți să nu dorească să-și procu­re ziarul atunci, la intrarea in fabrică, ori chiar și mai tîr­­ziu, dar să-l aibă la locul de muncă, să nu mai fie nevoit să se abată din drum — la ie­șirea din serviciu — să cutre­iere pe la chioșcuri, pe care — iată un obicei prost — le gă­sește prin excelență închise la acea oră. Nu știu cum, dar dacă vă a­­mintiți, mă refer la cei mai vîrstnici, strigătul acela obse­dant aproape : „Ziare, ziarelee, au sosit ziareleee ... !“ izbuc­nit din piepturile vînzătorilor făcea parte integrantă din deco­rul orașelor noastre, și parcă crea un plus de, nu zîmbiți, de frumusețe citadină. Ca și fan­fara din parc, ca și reclama de circ, ca și bîlciurile cu în­tregul lor cortegiu de „surpri­ze“. „Ziare, ziarele... I“ De ce n-am auzi și acum glasurile as­cuțite, de ce nu i-am vedea și acum pe acești spiriduși asal­­tîndu-te, „punîndu-ți“ ziarul, cu cerneala încă umedă, în mină ? De ce n-am întinde mina peste gard pentru a lua ziarul ce ni­­ se oferă o dată cu zîmbetul larg al vînzătorului ? De ce, to­varăși de la Direcția județea­nă de poștă și telecomunicații, n-am răspunde afirmativ și în cel mai scurt timp posibil aces­tor justificate doleanțe ale cetă­țenilor amatori, pînă la avidita­te, de noutățile inserate în co­loanele presei ? Sînt doar cîteva „de ce“-uri care, am dori cu toții — și nu-i o dorință lipsită de temei — să fie și ultimele. 44 ÖDTIETISM Noi recorduri județene Zilele trecute, atleții din lotul județean de copii și ju­niori s-au deplasat la Brăila, pentru a participa la întrece­rile ultimei etape (a IV-a) a campionatului divizionar in­­terjudețean de atletism. Au mai participat atleți și atlete reprezentînd județele Buzău, Vrancea și Brăila. întrecerile au fost viu dis­putate, sportivii vasluieni com­­portîndu-se mai bine decit în etapele anterioare. Ei au ob­ținut­ 5 locuri I, 10 locuri II și numeroase locuri III, stabi­lind totodată 8 noi recorduri județene. Cel mai valoros este cel stabilit de Alexandru Mi­ron (Liceul nr. 3 Bîrlad) care la înălțime a reușit să treacă peste ștacheta ridicată la 1,60 m. (vechiul record îi aparți­nea cu 1,55 m. tot lui, din luna iunie a.c.). Celelalte recor­duri județene au fost stabilite la ștafetă — fete 4X400 m., greutate copii, 500 m­ copii, înălțime fete (II), 3.000 m. ju­niori, 400 m. și 800 m junioare. Aceste rezultate vin să con­firme — dacă mai era necesar — utilitatea întrecerilor inter­­județene ce au luat sfîrșit cu această etapă. Ele au permis depistarea unor atleți cu certe calități, care au dat satisfacție apoi și în concursurile la ni­vel republican. De exemplu, Doina Crăciun, elevă a Lice­ului nr. 2 Bîrlad, este campi­oană republicană la înălțime copii (1,46 m.) și vicecampi­­oană la lungime (5,08 m.) Ma­rius Gociu, de­ la Liceul nr. 2 Bîrlad, este vicecampion la aruncarea mingii de oină și de pe acum se arată a fi un bun aruncător de suliță. Enu­merarea noastră mai poate continua cu Aneta Curelaru, Alexandru Miron etc. In afară de laturile pozitive, evidențiate mai sus, recentele întreceri au mai demonstrat, din păcate, și lipsa de pre­ocupare a profesorilor de e­­ducație fizică din Huși, Ne­grești, Puiești și a celorlalte școli și licee din județ pen­tru selecționarea celor mai dotăti copii, pentru pregăti­rea lor în vederea participă­rii în competițiile republicane. Nu credem și nici nu e firesc să se creadă așa ceva, că nu­mai la Vaslui și Birlad sunt copii talentați pentru atletism. Nu talentele lipsesc, ci pre­ocuparea de a le scoate la lumină. Prof. V. TAMAȘANU corespondent Pe scurt CONSTANȚA 17 (Agerpres). In zona industrială a munici­piului Constanța s-a terminat construcția complexului spor­tiv C.F.R. Palas. Noua bază sportivă constănțeană cuprinde teren de fotbal și pistă de at­letism, o sală de popice cu patru piste, iluminate fluores­cent și tribune cu 1.000 de locuri, o sală de șah, terenuri de volei, baschet și handbal. SEUL 17 (Agerpres). Turneul de fotbal de la Seul (eliminatoriile campionatului mondial) a fost reluat cu me­ciul dintre selecționatele Aus­traliei și Japoniei. Partida s-a încheiat la egalitate, 1—1, ast­fel că formația australiană, cu 5 puncte din 3 meciuri, are șanse bune de a se califica pentru etapa următoare — jo­cul cu echipa Rhodesiei. Campionatul județean de fotbal Penultima etapă a turului campionatului județean de fotbal se poate spune că a fost cea mai lungă, începută sîmbăită după-amiază prin partida Confecția Vaslui — Avîntul Huși (terminată în favoarea gazdelor cu scorul de 2—0), a luat sfîrșit joi după disputarea meciurilor IP­ROD COOP Vaslui — Viito­rul Vaslui­­(2—3), și Hușana Huși — Flacăra Murgeni (2—1). Celelalte partide s-au disputat duminică. Echipele, care au jucat în deplasare, au reușit să se întoarcă a­­casă cu ambele puncte puse în joc. Este vorba de parti­dele Spartac Bîrlad — I.A.S. Codăești (0—2) și Energia Vaslui­­— Metalul Birlad (0—3). Fiecare zi, fiecare oră... (urmare din pag. 1)­tuație, faptul că, din 890 de hectare cultivate cu porumb, n-au fost recoltate decit 245. Nu trebuie să mire nici faptul că, deși floarea-soarelui a fost recoltată în întregime de pe cele 150 de hectare cultivate, n-a fost încă în totalitate tre­ierată ,(semințele, se scutură ,și e păcat !) și n-au fost predate la contract decit 14 tone. De mirat totuși ne miră, și pe drept cuvint,­ ceva , atitudinea preșe­dintelui cooperativei, care, a­­tunci cînd i-am adus la cunoș­tință realitatea de pe teren (respectiv din cooperativa agri­colă ce cu onoare o conduce), precum și faptul că, pentru fe­lul cum nu știe să organizeze munca, va fi criticat la ziar - ne-a răspuns senin : „De fapt, m-am obișnuit cu critica. M-am și săturat“. Tovarășul Stupu n-a precizat de ce anume s-a să­turat, dar, bănuim noi că de funcția de președinte ! Și fiind­că tot vorbim de funcții, să ne mai referim la una — cea deți­nută de tov. Ștefan Tudor, și a­­nume cea de primar al comu­nei. De pe această poziție (a func­ției ce o deține), respectivul tovarăș ne-a „informat"­ că a fost instituit un comandament care se ocupă de bunul mers al actualei campanii agricole , dar — cităm textual — „ce să facem dacă la Pogana nu exis­tă tradiție în această direcție”. De ce să nu fim sinceri ?­­ am rămas contrariați oarecum, mai ales că primarul a omis să ne spună despre care anume di­recție e vorba. Cît despre tra­diție, n-am vrut să-l interpelăm direct pe tovarășul Tudor Ște­fan, dar, bănuim, fără a avea, e drept, certitudinea cercetăto­rului de cronici și documente vechi, că la Pogana e posibil să fi existat agricultură și a­­cum măcar un secol, deci și tradiție ! Probabil însă că nu era dumnealui primar­­ PERIENI. De cum o iei din șo­sea la dreapta - venind din­spre Bîrlad - te întîmpină la­nuri de porumb necules. Copt și uscat. Numai bun de cules. Trecem și pe alte tarlalele cu porumb să vedem cine, cît și cum lucrează, dar nu găsim de­cit pe harnicii cooperatori ce. . . înfrumusețează comuna. Toarnă trotuare (!) Frumos nivelate, re­zistente, perfect drepte. Perienii sunt vestiți, datorită cimpoieri­­lor și trotuarelor. Președintele cooperativei, Va­si­le Nechifor, care tocmai făcea planificarea oamenilor și a atelajelor pe ur­mătoarele două zile, dă dova­dă de un optimism cuceritor (și mai robust ca al președintelui de la Pogana) : „Oamenii noș­tri sunt harnici ! Nu-s ca cei de la Pogana sau Ciocanu !". I-am spus acestui optimist pre­ședinte că cei din comunele în­vecinate, referindu-se la coope­rativa și cooperatorii din Pe­­rieni, îi ironizau : „Greierii (a­­luzie probabil la faptul că aici sunt mulți cimpoieri, dacă nu cumva la altceva, eventual la conținutul renumitei fabule) n-au cules nimic“. „Lasă-i să ridă, ne-a replicat tov. Nechifor. Doar ni-s vecini !". Să fim sinceri, n-am înțeles ce are comun ve­cinătatea nici măcar cu rîsul, dar ui-te cu faptul că din 719 hectare cultivate cu porumb n-au fost recoltate decît 154, că nu s-a terminat de treierat floarea-soarelui, că mai sînt de însilozat însemnate cantități de furaje, că nu s-au predat sta­tului decît o infimă parte din cantitățile contractate. N-am înțeles, de asemenea, de ce, deși situația este cea arătată, nu lucrează la recoltat decît 100—150 de oameni pe zi ? La C. A. P. Grivița, inginerul Teodor Giușcă purta o discuție, în curtea sediului cooperativei, cu Iov. Popescu, vicepreședin­te al UJ.C.A.P. Despre ce a­­nume nu interesează, nici n-am fost curioși. Posibil să fi fost vorba și de actuala campanie. După cum ne-a asigurat tova­rășul Giușcă, în ziua aceea se aflau la recoltat porumb (la C. A. P. Grivița s-au recoltat doar 110 hectare din 390 cul­tivate) 60 de cooperatori la Bădeana, 50 la Palermo și 40 la Grivița, însoțiți de tovarășul inginer, i-am căutat pe tarla­­ la Pădurea Trestiana - dar nu i-am găsit. Scuza inginerului : ,,E trei și jumătate (15,30). Au plecat și oamenii acasă", nu prea știm cum ar putea fi taxa­tă. La Bădeana, unde am mers singuri, după ora 16, am primit informații de la un țăran coo­perator din Tutova : „Au fost aici cei de la C. A. P. Grivița (țăranii cooperatori - n.n.). E­­rau vreo zece. Dar au plecat, pentru că stau departe și le-a fost teamă să nu-i apuce noap­tea pe drum". Cînd am ieșit pe poartă, ne-a salutat același portar zîmbitor, care la intrare ne-a întrebat : „La cine aveți plăcerea să mer­geți ?" (Observați că e vorba de un portar stilat !). Am stat și am meditat că, pe undeva, e bine să ai portar la sediul C.A.P. (are și cabină), mai ales ziua, cînd — vorba tovarășului inginer - mai are și treabă, „mai se uită cine intră, cine iese !“. E bine chiar dacă îl plătești cu zile-muncă (fie ele și 75 procente), că și prover­bul spune „Obrazul subțire cu cheltuială se ține !". Nu te poate însă înveseli faptul că recolta se strică în cîmp, iar cei ce trebuie s-o culeagă și s-o depoziteze au cu totul altă treabă. In aceste zile, întărirea disciplinei, lichi­darea risipei de forțe ar fi mai folositoare decît declarațiile optimiste. Pe harta recoltatu­lui, cifrele mici obligă la un efort general pentru încheierea rapidă a acestei acțiuni de in­teres social. Sunt zile și ore ho­­tărîtoare pentru încheierea cu succes a campaniei agricole și ele trebuie folosite din plin, cu maximum de eficiență. PAGINA 3 O P­ublicitate *.................................................................. TM > întreprinderea construcții­­montaj Vaslui pune la dispoziția unităților socialiste, din stoc supra­­normativ, pe bază de comandă, fermă, următoarele materiale : I _ - balamale îngropate duc. 400 - minium de plumb kg. c . | 500 - balamale pomele­­t buc. ^ 1004 - pompă cu electromotor buc. a­ f 1 - balamale batante buc. '5 s, 30 - mantale de pază buc. ’ « 5 - șepci de paznici buc. ^ 1 20 *■ oxid de zinc . > kg. 192 - cablu telefonic T.U. 2 yy­­­m.I. f 564 26X2,5 m.I. 1 - deșeuri marmură­­ kg. * 3180 - dale de beton (20X20) buc. 1­66 - costume de pază buc. ; 25 - cizme de pîslă per. 8 - fiare fețuitor buc.­­1 «;1­40 - ulei mecanisme fine kg. ’ .»­­ 180 - tijă glisare (0 25) buc. 105 - uși coșuri fum (20/38) buc. 1 ‘ 110 - coșuri P.V.C. tip G. 40 buc. 100 - corp baterie tip lavitar buc.­­ 136 - minere manevre băr­buc. 94 Fabrica de confecții Vaslui str. Primăverii nr. 11 produce un sortiment variat de confecții pentru bărbați și copii: COSTUME, IMPERMEABILE DIN BELON, PANTALONI ȘI HAINE DE PROTECȚIE. -ai Cititori ! Consultați în fiecare librărie proiectele de plan e­­ditorial pe anul 1970. Veniți în sprijinul nostru cu sugestiile și cererile dv. Folosiți sistemul de difuzare a cărții : - CARTEA PRIN POȘTA - str. Moara de Foc nr. 4 Iași - CARTEA PRIN ABONAMENT, Birlad și Vaslui. PRIN LIBRĂRIILE j Rețineți ! ! t­­radiționala pastramă cu mămăliguță caldă și minunatul must din podgoriile vas­­luiene pot fi consumate zilnic în mustăriile special amenajate : „CERBUL DE AUR" - Bîrlad „BĂIEȚII VESELI" - Bîrlad „MIORIȚA" - Bîrlad „PARCUL TRANDAFIRILOR" - Vaslui „PARCUL 1 MAI" - Huși „ALBIJA" - Huși BUCUREȘTI PROGRAMUL­­. La orele 5 ; 6 ; 9 ; 10 ; 11 ; 17 ; 18 ; 20 ; 24 ; 2.00 ; 4.00 , radiojurnale și buletine de știri ; 5.05—6.00 Program muzical de diminea­ța ; 6.05—9.30 Muzică și actua­lități ; 9.30 Miorița ; 10.30 Din țările socialiste ; 11.30 Muzică populară ; 12.15 Recital de o­peră ; 12.30 Intilnire cu melo­dia­­ populară și interpretul pre­ferat ; 13.10 Mic magazin mu­zical ; 14.10 Vreau să știu; 14.35 Din pîlnia gramafonului; 15.00 Fotbal minut cu minut ; 17.30 Parada vedetelor ; 18.10 Raid anchetă economică ; 18.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Cintă Irina Lo­­­ghin ; 20.25 Zece melodii pre­ferate ; 21.10 Revista șlagărelor;­21.30 Moment poetic ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzică de dans ; 23.00 Expres melodii ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05. 12 . 14 . 23­­­0.55 , radiojurnale și buletine de știri ; 6.10 Varie­tăți matinale ; 8.10 Tot înain­te ; 9.00 Matineu de operă ; 10.30 Cavalcada ritmurilor ; 12.03­1 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Caleidoscop muzical ; 13.00 E­misiune de divertisment muzical „de la 1 la 5“ ; 17.00 Toamna muzicală clujeană ; 17.35 Știin­ță, tehnică, fantezie ; 18.00 Va­rietăți muzicale ; 18.50 Jocuri populare ; 19.30 Revista literară radio ; 20.00 Concertul orches­trei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“ ; 22.40 Roman­țe ; 24.00—1.00 Muzică simfoni­că. IAȘI Programul de dimineață ; 5.30 Buletin de știri ; 5.40 Cintece populare românești ; 6.00 Cro­nica agrară ; 6.10 Muzică ușoa­ră ; 6.40 Itinerar cultural-artis­tic ; 7.00 Melodii executate la acordeon ; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. Programul de prim (12—14) . Revista presei . Soliști ai mu­zicii populare româneșt ; Pre­zențe românești peste hotare ; Raliul melodiilor ; Buletin de știri ; Varietăți muzicale ; Sce­na ; Muzică ușoară româneas­că; Programul de seară; 16.00 Bu­letin de știri ; 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri­­; 16.30 Maga­zin muzical ; 17.00 Lecturi dra­matizate ; 17.30 Muzică de dans; 18.15 Amintiri, amintiri ; 18.30 Radiojurnal­e; 18.45 Melodii de succes din muzica ușoară româ­nească; 15.00 Fotbal ; Dinamo Bucu­rești — Universitatea Craiova ; 17.00 Film serial : „Belle și Sé­bastien“ — episoadele XI și XII ; 18.00 Buletin­­ de știri; 18.05 Desene animate ; 18.15 O nouă intilnire cu tinerii. Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți 1 ? 19.15 Publicitate ; 19.20 La volan — emisiune pentru automobiliști ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Film serial: „Răzbunătorii... Strănutul fatal“ ; 20.50 Tele-en­ciclopedia; 21.50 Monografii con­temporane. Cunoașteți Oașul ? ; 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Pra­hova“ ; 22.40 Telejurnalul de noapte ; 22.55 Cintă formația de muzică ușoară „Savoy“. VASLUI : „Omul care valora miliarde“ ; BIRLAD. Cinema Vic­toria : „Vîrsta ingrată“ ; Cine­ma Bîrladul : „Tinerețe fără bâ­­trinețe“; HUȘI : „Noaptea ge­neralilor“ ; NEGREȘTI : „Noap­tea e făcută pentru a visa“ ; MURGENI : „Pașa“. Vremea se menține frumoa­să cu cerul variabil mai mult senin, sectoare sunt slab­ia potrivit din diferite. Temperatura în general staționară: minime­le vor oscila între 1 și 6 gra­de, iar maximele între 16 și 20 grade. Dimineața ceață.

Next