Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-03-26 / nr. 650

© VREMEA NOUĂ Importantă acțiune în vederea ridicării nivelului agriculturii (urmare din pag. 1) tare teren arabil. Dacă mai a­­dăugăm la acestea și lucrările de combatere a eroziunii so­lului pe versanții rîulu­i Bîrlad și a afluenților săi, pe o su­prafață de 85.000 de hectare, ne putem face o impresie su­mară asupra amploarei unor lucrări fără precedent în ju­­dețul Vaslui. Ele vor avea, fără îndoială, o influență hotărîtoa­­re asupra creșterii producției agricole în județul nostru, a­­supra îmbunătățirii aprovizio­nării populației și asigurării fondului central al statului. In studiul de ansamblu pri­vind amenajarea bazinului hi­drografic Bîrlad a vizat anul a­­cestă de Consiliul popular ju­dețean se prevede că în anul 1971—1975 să se efectueze lu­crări de îndiguiri, desecări și irigații pe o suprafață de 9.897 de hectare. Lucrările de iriga­ție pe terase vor totaliza și ele 14.793 de hectare. Se pre­vede, de asemenea, executa­rea unor acumulări, în afara celei de la Pușcași, cu un vo­lum de 36 milioane m.c. de apă ce va fi folosită în iriga­ții. Putem arăta, că numai din sursa de apă Pușcași, al că­rei lac de acumulare va înma­gazina peste 20 milioane m.c. de apă, se vor iriga 1.600 de hectare. Demn de semnalat este fap­tul că o parte din obiectivele propuse, așa cum este îndigu­irea și regularizarea rîului Bîrlad, in zona orașelor Vas­lui și Bîrlad, vor fi terminate încă în cursul anului 1971, iar restul lucrărilor, eșalonat, pînă în anul 1073."Tot in acest c­in­cinal vor începe, așa după cum prevede „Programul na­țional", 6 canale de irigație pentru transferul apei din zo­nele excedentare în zonele cu consumuri mari de apă ce de­pășesc resursele locale. Unul dintre ele va lega Siretul de Bîrlad, ceea ce va permite o extindere însemnată a irigații­lor în cincinalul 1976—1980, a­­sigurînd în același timp con­sumurile ridicate ale industriei și centrelor populate. La realizarea acestui pro­gram fundamental pentru mo­dernizarea agriculturii noastre, finanțat de stat, își vor aduce contribuția și cooperativele a­­gricole de producție. Comite­tul județean de partid, îm­preună cu organele agricole întocmesc în prezent un plan de amenajări amplasate în a­­fara zonelor cu sisteme mari de irigații, care are în ve­dere folosirea cât mai depli­nă a resurselor locale de apă. Dacă adăugăm la cele ară­tate pînă aici și faptul că în viitorul cincinal se vor planta în județul Vaslui încă 6,250 hectare cu viță de vie și 500 hectare livezi, că valoarea in­vestițiilor pentru dezvoltarea creșterii animalelor vor însu­ma peste 300 milioane de lei se poate desprin­de cu­ claritate imaginea înfloritoare a trans­formărilor ce va cunoaște agri­cultura vasluiană. Experiența unor unități de producție care au acordat atenția cuvenită e­­xecutării întregului complex de măsuri și lucrări antierozio­­n­ale a demonstrat că pe tere­nurile arabile ameliorate se pot obține recolte bogate. La Sta­țiunea experimentală Perieni, de exemplu, din județul nos­tru, s-au obținut în ultimii trei ani 2.400—3.400 kg. grîu la hectar și 2.600—4.200 kg. po­rumb la hectar față de numai 1.300 kg. grîu la hectar și 1.500 kg. porumb la hectar ob­ținut în medie pe zonă. Aceas­tă stațiune, ca profil unică pe țară, a stabilit și recoman­dat criterii pentru organizarea an­­tierozională a teritoriului, sis­teme de cultură antierozională, metode agrotehnice și de ferti­lizare a terenurilor în pantă, tehnologii de refacere a pășu­nilor neproductive etc. Apli­carea lor in Unitățile agricole din județ au dus și vor du­ce la obținerea unor sporuri în­semnate de producție, așa după cum am arătat mai sus, ele urmînd să fie extinse in Viitor și în alte unități agricole so­cialiste. La realizarea obiectivelor pre­văzute, oamenii muncii din a­­gricultura județului Vaslui, din unitățile de hidroameliora­­ție, mobilizați de organizațiile de partid, vor folosi întreaga lor capacitate creatoare, ne­­precupețind nici un efort. Fie­care dintre noi este convins că înfăptuirea acestui program de interes național va însem­­na o contribuție hotărâtoare la dezvoltarea continuă a­ eco­nomiei județului Vaslu­i, a în­tregii țări pentru ridicarea ni­velului de trai al poporului. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 13 di­n 25 martie 1970 au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 42 26 36 30 35 20 Fond de premii : lei 512.500 Extragerea a II-a : 37 16 36 15 42 29 27 26 Fond de premii : lei 457.803 Vedere generală a Combinatului chimic din Rm. Vîlcea, județul Vîlcea. Ne-ați întrebat. Numeroși cititori ai zia­rului nostru cer relații cu privire la modalitatea de dovedire a vechimii in muncă, pentru activitatea depusă în trecut la fostele întreprinderi particulare. Căutînd să le satisfacem dorința, am transmis aces­te Întrebări colaboratoru­lui nostru VICTOR POPES­­CU, procuror în Procura­tura Generală, care le dă următorul răspuns : In primul rînd, informăm pe cititorii ziarului „Vre­mea nouă" că pe b-dul Ana Ipătescu nr. 22, sec­torul 1, București, se află Oficiul de evidență a do­cumentelor de asigurare, care are în păstrare bor­­derourile de scotizare în baza cărora foștii patroni din întreaga țară au depus cotizațiile de asigurări so­ciale, pe perioada anilor 1912—1948. Așa fiind, pen­tru cei care figurează în a­­ceste evidențe, Oficiul de evidență a documentelor de asigurare, le eliberează, la cerere, dovezi de cotizare. De asemenea, de la acest oficiu se pot obține acte doveditoare pentru perioa­dele în care anumiți cetă­țeni români au participat la munca de reconstrucție, au îndeplinit obligații mi­litare în armatele altor sta­te sau au fost prizonieri de război, perioade care con­form Legii nr. 27/1966 se adaugă la vechimea în muncă. De menționat că cei in­teresați trebuie să specifi­ce în cererile pe care le adresează Oficiului de evi­dență a documentelor de a­­sigurare numele și prenu­mele, data și locul nașterii, perioada și locul de muncă pentru care solicită ade­verința. In al doilea rînd, cei ca­re posedă carnet de asi­gurări, eliberat pînă la da­ta de 1 ianuarie 1949, cu foile ștampilate sau tim­brate de fosta Casă Cen­trală de Asigurări Socia­le, nu mai trebuie să so­licite adeverință de la o­­ficiul amintit, întrucît acest document constituie o do­vadă a vechimii în muncă. In al treilea rînd, perioa­dele de timp lucrate ce nu pot fi dovedite cu acte o­­ficiale, vor putea fi recon­stituite în unități de către comitetele sindicatului, la cererea celor interesați. Astfel, cei interesați tre­buie să facă o cerere scri­să la comitetul sindicatu­lui din unitatea în care lu­crează, în care trebuie să arate perioada de timp ce urmează a fi reconstituită, unitatea în care a lucrat, cînd a fost angajat și ce funcție a îndeplinit la an­gajare, în ce profesie și locul de muncă, ce salariu a avut, persoanele cu ca­re a lucrat în perioada respectivă, precum și locul lor de muncă. Persoanele indicate de petiționar vor da declarații scrise în fața comitetului sindicatului, după ce, în prealabil, s-a constatat că aceștia au lu­crat cu el în aceeași uni­tate și perioadă de timp. Aceste declarații vor fi vi­zate de comitetul sindica­tului din unitatea în care lucrează cei care le-au dat și se vor trimite celor care completează cartea de muncă a petiționarului. (urmare din pag, ij . Necazuri pe drumul u de mult, ne-am propus să-i vizităm pe locuitorii Vutca­­riiului. Voiam să știm ce se mai în­­tîmplă pe acolo în prag de primăvară, să mai discu­tăm cu oamenii. Am mers la Autogară, am luat bilet și am așteptat autobuzul. „Nimic deosebit — veți spune. Treaba asta o fac zilnic mii de oameni și ni­mănui nu i se pare un su­biect de narațiune, tot mai mult unul demn cu a­­cte un articol la o gazetă". Am așternut, însă, aceste rîn­­duri, pentru că de-a lungul a cîțiva zeci de kilometri, am avut prilejul, să ob­servăm o serie întreagă de deficiențe în organiza­rea transportului în co­mun, multe din ele dato­rate nu vreunei lipse de dotare tehnică, ci unei lip­se cu totul aparte și cu de călător Vutcanilor nepolitețea șoferului și cu neputința motorului de a dezvolta numărul de cai putere necesari, drumul pare incomparabil mai lung, fiind în același timp și foarte neplăcut. Ce-i de făcut pentru ca drumul Vutcanilor să nu mai pară atit de lung ? Poate știu cei în drept și poate, vor lua și anumite măsuri. Așteptăm și noi, și vutcănenii, care ne-au in­vitat să mai trecem, din cînd în cînd, prin comuna lor. I. MODEL NOTE atit mai condamnabilă : lipsa respectului față de cetățeanul-călător, față de omul care a plătit un bilet pentru a i se face un ser­viciu. Și să nu uită-mi pen­­tru asta salariații din tran­sporturi primesc leafă și au obligația de a sta la dispoziția cetățeanului. Eu credem, necesar să dăm cîteva exemple. N-am înțeles de ce tăbliță indi­catoare a rutei pe care trebuie să mergem nu a­­ fost pusă la vedere pe au­tobuzul 31—Vs—147 decit în momentul pornirii moto­rului, adică tot atunci cînd s-a permis și intrarea că­lătorilor care aștei etau ne­răbdători prin jur. N-am înțeles, apoi, în baza cărui drept șoferul Vasile Samoilă îmbrînceș­­te un cetățean jos din ma­șină și îl lasă la Vaslui (eră ultima cursă spre Vut­­cani in ziua aceea, 13 măr­­tie) pe simplul motiv că îl "supărase" întrebînd pen­tru ce anume nu se com­­portează data pe biletul de transport. Omul a dorit să știe, a întrebat, și pentru asta a stîrnit nervii irasci­bilului șofer și taxator în același timp. Este foarte bine că auto­buzul, înainte de a intra în Roșiești, așteaptă la gară și pe călătorii de la tren. Dar cu­? Pentru că noi am stat vreo 45 de minute. De ce nu a plecat autobuzul mai tîrziu din Vaslui? N-ar putea oare exista o mai bună corelare între mersul auto­buzelor și cel al trenurilor? Și, în sfîrșit, o ultimă în­trebare pentru autobaza vasluiană : cînd un auto­­­buz nu poate urca o pantă nu prea înclinată, cine este de vină, mașina ori șofe­rul ? Sau cei care permit pornirea în cursă a unor astfel de autovehicule ? întrebăm, deoarece de două ori la ducere și de două ori la întoarcere, am cobo­rât cu toții pentru ca res­pectivul autobuz, 31—VS. 147, să-și poată continua cursa. Pînă la Vutcani sunt mai puțin de 40 de km. Dar într-un autobuz „uns" cu au efectuat, doar în cîteva zile, alături pe o suprafață ce depășește 800 de hectare, suprafață rămasă restantă din toarrtria. Hărnicia unor tracto­riști ca Șt. Bejan, Ene Mihai, Marcel Ghilimici, Constantin St­anc­iu, N. Sedecaru, Anghel Stavtoiu, Ion Șerban — ca să numim doar cîțiva dintre cei pe care i-am găsit marți di­mineața în cîmp, arînd pe tarlaua din Valea Cinepii, s-a concretizat in înregistrarea u­­nor adevărate recorduri: 10— 12 hectare de teren arat în­­tr-o zi și o noapte! Așa cum ne spunea tehnicianul Drago­­­mir Manolache, brigadier la C.A.P. Ivești, mecanizatorii secției condusă de I. Parai­­pan au hotărît să nu se re­tragă din cîmp decit în mo­mentul cînd vor trage ultima brazdă pe Răzășie ori în Movilă, tarlale de cite 200— 250 de hectare, unde, ieri, privirea întîlnea numai ară­tură reavănă. Și la C.A.P. Dragalina parte din mecanizatori ieșise­­­ră în cîmp: Alexandru Sîrbu, Iancu Lazăr, Petru Noacă, Io­nel Aramă arau pe platoul Țaga, în timp ce alți patru mecanizatori pregăteau patul germinativ cu sapa rotativă, grapa reglabilă și grapa cu discuri. Dar, în vreme ce unii mecanizatori lucrau cu spor, alții se plimbau cu tractoarele pe șosea. Am numărat, de curiozitate, nu mai puțin de 8 asemenea plimbăreți în timpul record de... 10 minu­te. Adăugați și cele trei tract­toare care se aflau în repaus la secție, din lipsă de meca­nizatori, deoarece conducerea I.M.A. Crivești „aflîndu-se prea departe" de sediul C.A.P. n-a avut timpul necesar să angajeze mecanizatori, și veți avea bilanțul „activității" ce­lor 25 de tractoare ale sec­ției ce deservește unitatea pe o întreagă zi-lumină. Anoma­lii de acest fel sînt și la C.A.P. Ciocanu. Aici, marți, a avut loc o adevărată „dispu­tă" verbală între directorul și tehnologul șef al I.M.A. Crivești și președintele și in­ginerul șef al C.A.P. Fiecare încerca să se dezvinovățească, să invoce scuze și argumen­te, să demonstreze cauze „o­­biective". Cert este că 4 trac­toare n-au lucrat nici m­­ăcar o zi din toamnă și pînă a­­cuma. Aceasta, pentru simplul motiv că nu sînt mecaniza­tori. Nu-i mai puțin adevărat că unii tractoriști au plecat pentru că nu li se asigura­seră condiții scurte de cazare și hrană. Tovarășul Petru Mucenica, președintele C.A.P. Ciocănu, afirma, cu seninăta­te, că nimeni nu i-a cerut un asemenea lucru. Ciudată optică­­ ia „A trebuit să venim noi, de Direcția agricolă, spunea tovarășul inginer Remus Roș­ea, pentru a găsi o cameră unde mecanizatorii să poată servi o masă caldă și să se odihnească după eforturile depuse în cîmp". La această unitate, marți, 24 martie a.c., se lucra spo­radic. Fuseseră însămânțate, cu mazăre, doar 5 hectare. Nu însă mecanizat, ci cu atela­jele. Cum rămîne atunci cu cele 40 de hectare „gata sa primească sămânța" — așa cum ați afirmat în urmă cu două săptămâni tovarășe in­giner Cîșlaru ? Dacă arăturile se desfășoa­ră în mod ritmic — cum a­­testă însăși ultima situație o­­perativă existentă la Direcția agricolă — în privința însă­­mînțărilor din epoca întîi se acționează timid, deși în cele mai multe unități cooperatis­te solul permite intensificarea semănatului mazării, borceagului. In aceste orzului, zile, trebuie făcut totul ca în sol să fie încorporate, în întregi­me, cantitățile de semințe pla­nificate. Să nu se uite deci nici o clipă ca actuala campanie agricolă în județul nostru va trebui să se termine într-un timp record. Executarea la timp a însămînțărilor presu­pune, în mod firesc, un spri­jin activ, calificat, acordat unităților agricole de către specialiștii Direcției agricole județene și ai U.J.C.A.P. Organele și organizațiile de partid au datoria să îndru­me și să sprijine consiliile de conducere ale G.A.P.-urilor pentru ca acestea să-și orga­nizeze bine munca, să mobi­lizeze în cîmp suficientă for­ță de muncă ca tractoarele, umană pentru semănătorile, toate agregatele să fie deser­vite operativ, pentru a putea astfel lucra cu întreagă lor capacitate. Ritm alert... ■in • ■ [UNK] [UNK]!—— .■ [UNK]MM !■.] I, Mecanizatori harnici Tractoriștii din secția de mecanizare Băcești, condusă de tov. Mihai Roșu, aparținînd întreprinderii de mecanizare din localitatea respectivă, au încheiat campania agricolă de toamnă pe un loc de frunte, executînd în întregime arătu­rile pe care le-au avut plani­ficate pentru anul 1969. In timpul iernii, ei s-au străduit să repare cel m­ai bine toate tractoarele și mașinile din do­tarea secției. Intre timp, au fost depistate noi terenuri a­­parținînd cooperativei agricole deservite, care pot să fie lu­crate mecanic. De îndată ce timpul a permis, tractoriștii din secția amintită au trecut la executarea arăturilor pen­tru însămîntările de primă­vară, pe 12 hectare de teren situat în punctul Șesul Ieze­rului și Dincolo de I.M.A. S-au evidențiat Petru Grapă și Vasile Capracea. In zilele următoare, ei vor ara încă 14 hectare de asemenea te­renuri. Dezlegarea jocului apărut în nr. 648 al ziarului nostru ORIZONTAL : 1. Babeș — Daimaca ; 2. Edison — Sholes; 3. Racoviță — Hali; 4. Noe — Alo — V — Ion­n 5. Hs — R — Agil — Fn; 6. A — Ioan — Roată! 7. Re — M — E­­deleanu; 8. Danemarca — L — I; 9. Ns — Re — A—Tapat; 10. Ded — Nr — A — Pita; 11.­ Brandenberger ; 12. Euglena — Mîine; 13. SI — Fleming — Ta. ANUNȚ Casa de economii și consemna­­țiuni invită pe depunătorii titulari ai libretelor de economii cu do­­bîndă și cu dobîndă și cîștiguri de toate felurile — să se prezinte la unitățile CEC din cuprinsul ju­dețului Vaslui, pentru a­­­ se înscrie dobînzile cuvenite pe anul 1969 și anii din urmă. înscrierea dobînzilor în librete se efectuează în tot cursul anului 1970. Cooperația de consum Vaslui organizează cu ocazia „Lunii preparatelor culi­nare și de cofetărie“, între 1—31 martie a.c., expoziții cu vînzare de artă culinară și cofe­tărie, precum și seri distractive la restauran­tele, bufetele și cofetăriile din localitățile: Mur­­geni, Codăești, Băcești, Negrești, Fălciu», Tutova Puiești, Albești, Ivănești, Costești, Cîrja, Un­­țești, Berezeni, Grumezoaia, Zorleni și Roșiești. Vizitați cu încredere aceste unități, care vă oferă sortimente variate din preparate de bucă­tărie, cofetărie, grătar și tot felul de băuturi. Industria morarc­­ului și panificației Vaslui cu sediul în Birhcid, vinde din stoc . — ALCOOL ETILIC — RULMENȚI DIFERIȚI Ridicarea materialelor se face pe bază de co­mandă fermă, din magazia întreprinderii din Bîrlad, str. Sterian Dumbravă nr. 47. BÄGINÄ 3 • PUBLICITATE Important! Prin Decretul nr. 27/1970 s-au stabilit următoarele termene de plată ale unor impozite și taxe: — Impozitul pe veniturile din închirierea clădirilor, impozitul pe clădiri și pe tere­nuri, precum și primele de asigurare prin efectul legii a clădirilor din raza orașelor, se plătesc în 3 rate egale semestriale, pînă la sfîrșitul lunilor martie și septembrie. — Impozitul pe veniturile meseriașilor, liber-profesioniștilor și ale altor persoane care realizează venituri din activități pe cont propriu se plătesc în 4 rate trimestri­ale, pînă la sfîrșitul lunilor februarie, aprilie, iulie și octombrie. — Taxa asupra mijloacelor de transport se plătește pînă la sfîrșitul lunii martie. Contribuabilii sînt invitați să plătească impo­zitele pe care le datorează pînă la termenele arătate, la organele financiare ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, pen­tru a evita plata majorărilor de întîrziere. Autobaza nr. 6 Vaslui angajează MECANICI AVTO ȘI ȘOFERI Mecanicii auto trebuie să fie absolvenți ai șco­­lii profesionale de mecanici auto, iar șoferii să aibă o vechime de peste cinci ani în cîmpul muncii. I.C.L. Bîrlad oferă spre contractare, în baza Legii nr. 9 și a H.C.M. nr. 1735 din 1969, garsoniere, proprietate personală, formate din­­ cameră, bucătărie și grup sanitar, cetățenilor din municipiul Bîrlad, pentru blocul B 10 —str. Karl Marx. O­rice informație se poate lua de la I. G. L. prin biroul de specialitate la telefon 1477 șsj\WMn< BUCUREȘTI VINERI, 27 MARTIE PROGRAMUL 7, La orele 5 ; 6 ; 7 ; 9 ; 13 , 16 ; 22 ; 24 ; 2.00 — 4.00: radiojurnale și bu­letine de știri; 5.05—6.00 Muzi­că dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Ateneu ; 10.30 Piese clasice în interpretări mo­derne­­ 11­­ 45 Sfatul medicului ; 12.00 Din muzica popoarelor ; 12.30 Intilnire cu melodii popu­lară și interpretul preferat ; 13.22 Melodii de Aurel Giroveanu ; 14.00 Caleidoscop muzical ; 14.50 Muzică populară ; 15.00 Roza via­turilor ; 16.20 Un cîntec și un nume drag — muzică populară ; 18.10 Revistă economică radio ; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.30 Săptămâna unui meloman ; 20.10 365 de cîntece ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.30 Moment poetic ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzi­că de jazz ; 23.00 Concert de muzică ușoară ; 0.03—3.00 Estra­da nocturnă. PROGRAMUL 11. La orele 6.05; 7 . 16 . 21 . 23 ; 0.55 : radio­jurnale și buletine de știri; 7.10 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 9.00 Muzica populară ; 9.45 Recital de ope­ră ; 10.00 Matineu teatral„Opt femei“ de R. Thomas ; 11.30 Fre­­donați cu noi ; 12.15 Concert de prînz ; 13.30 Cartea științifi­că ; 14.03 Cîntec și joc ; 14.30 Muzică ușoară ; 15.00 Opera pentru toți­­ 15.40 Radio publi­cități ; 16.20 Literatură română și artă corală ; 17.00 Cavalcada ritmurilor ; 18.50 Variătăți mu­zicăle ; 10.50 Noapte bună, copii; 20.00 Antologie lirică ; 22.31 Compozitorii dedică interpreților; 24.00—1.00 Muzică de cameră. I­AȘI VINERI: 27 MARTIE Programul de dimineață ; 6.00 Buletin de știri ; 6.05 Matineu muzical ; 6.30 Emisiune pentru sate ; 6.40 De pe deal și de pe vale ; 7.00 Informații și muzică. Programul de seară ; 17.00 Bu­letin de știri ; 17.05 Estrada zi­lei ; 17.30 Pe teme economice ; 17.45 Muzică corală de com­pozitori moldoveni ; 18.00 Itine­rar cultural-artistic ; 18.20 Cînte­­cul care mi-e drag ; 19.200 Ra­diojurnal ; 19.15 Mari interpreti de operă ; 19.30 Prezențe româ­nești pe meridianele globului ; 19.45 Recital de muzică ușoară ; 20.00 Seară de muzică simfoni­că. In pauză : Buletin de știri și Alias liric ; 21.55 Arii și du­ete din operete ; 22.20 De la muzica ușoară la jazz. JOI: 26 MARTIE 17.30 Emisiune în limbă ma­ghiară ; 18.05 Film serial : „O­liver Twist" (III) ; 18.35 Mult e dulce $i frumoasă . . . Emisiune de limba și literatură româna ; 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Muzică distractivă ; 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultății de matemati­­co-mecanică — Universitatea București ; 20.00 Reflector ; 20.10 Anunțuri — publicitate ; 20.15 Stagiune lirică TV. Premieră pe țară : „Geamgiii din Toledo". Operă de Tiberiu Olah ; 21.05 Anunțuri — publicitate ; 21.10 Centenarul lui V.I. Lenin. „Tre­nul spre Revoluție“ — film do­cumentar despre întoarcerea lui Lenin în Rusia în aprilie 1917 ; 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.10 Actualități literare ; 22.30 Avanpremieră : 22.40 Disc ’70 VASLUI : „Operațiunei Lady Chaplin" ; BÎRLAD; Cinema Vic­toria : „Femeia îndărătnică" ; Ci­nema Birladul : „Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“ ; HUȘI : „Vă place Brahms ?" ; NEGREȘTI: „Tigrul" ; MURGENI : „Casă ma­mei noastre“. I. R. E. IAȘI face cunoscut tuturor a­­bonaților de energie elec­trică și, în special, celor fără contori (paușaliști) că, în conformitate cu H.C.M. 2491 din 31 1969, nedeclararea decembrie recep­toarelor de energie pe care le dețin, legarea la instalații învecinate sau ruperea plombelor de la contori etc., constituie con­travenție și se pedepsește cu amendă de la 250—1000 lei, plus energia consumată ilicit, calculată pe o peri­oadă de 3 ani în urmă. Pentru a legaliza consu­mul, se recomandă procu­rarea de contori ce se de­contează de către I.R.E. Iași la prețul cu ridicata. Verificarea și contorilor se fac montarea gratuit. „ PIERDUT mapă de piele nea­gră, cu chitanțier pentru înca­sări în numerar de la terți, proprietatea I.M.A. Vaslui. Gă­sitorul este rugat să anunte I.M.A. Vaslui,

Next