Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-03-28 / nr. 652

VACIN­A 2* Daria de seid cu pie la adiarea internațională a Repuli Socialiste Rom­a in amil 19 prezentată de tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Stimați tovarăși, " Din însărcinarea guvernu­lui, am deosebita cinste de fi înfățișa înaltei noastre Adu­nări activitatea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind e­­dificării societății multilateral dezvoltate, socialiste sele importante obținute Succe­de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresu­lui și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție. In spiritul politicii consec­vente a partidului și statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului ro­mân, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contri­buția la promovarea relațiilor de colaborare între toate sta­tele, în vederea soluționării pr­pre femeilor majore ale vieții internaționale, statornicirii pă­cii­­ și securității în Europa și în în­treagna lume. Com­er­es­ui al X-lea al Parti­­­d­ului Gorâmnist Român, înscris în fdața1 poporului ca un e­­veniment­­de importanță istori­că, a­­ dat ia înaltă apreciere politicii ext­erne a partidului și guvernului nostru, a stabilit obie­ctivelei­a și liniile ei direc­toare, întreaga­­ a­ctivritate a guver­nului voanta de înfăptuire a politicii exiterne s-a desfășurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu,secretar general al Partidului­­ Comunist Român, președintele Propsfiliului de Stat al Republicii­­ Socialiste Româ­nia. Considerînd că­, normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întări­rea legăturilor bilaterale, Ro­mânia a acționat și acționează cu perseverență în vederea amplificării relațiilor cu state­le din întreaga lume. In anul 1969, țara noastră a stabilit re­lații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Re­publicii Vietnamului de sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Mak­ayezia, Uganda și Noua Zeelandă. Ro­mânia întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state.­­­ La baza relațiilor cu toate c? statele, România așază princi­­­­­piile — care capătă o impor­tanță sporită în viața interna­țională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor— ale respectării independenței și suveranității naționale, egalită­­­­ții în drepturi, avantajului re­­ciproc, neamestecului în trebu­­i­rile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stă­tător asupra politicii sale in­terne și externe. Așezând neabătut prietenia, alianța frățească și colabora­rea multilaterală cu toate ță­rile socialiste în centrul poli­ticii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extindere a re­lațiilor politice, economice, cul­­tural-științifice cu statele socia­liste. In acest cadru se înscriu in:Unirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două­ întâlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu Iosip Broz Tito, precum și în­și trevederi între președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România și președintele Vecei Executi­ve Federale a Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contac­te și convorbiri, la diferite ni­veluri, cu R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R.P. Albania au evoluat într-un spi­rit de înțelegere reciprocă, existînd posibilități pentru ex­tinderea lor în viitor. Intîlnirile și discuțiile pur­tate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidență noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avanta­jul tuturor părților, au prile­juit schimburi utile de vederi asupra problemelor care inte­resează statele socialiste euro­pene, au constituit o contribu­ție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei so­cialismului, păcii și colaboră­rii dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica So­cialistă România și Republica Populară Chineză. In toamna a­­nului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășu­lui Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-Lai și cu alți conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construc­ția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii a­­mericane. Au evoluat pozitiv raportu­rile României cu R.P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple pla­nuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul ro­mân a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de acti­vitate. România își aduce contribu­ția activă la extinderea cola­borării și cooperării­­ economice în cadrul “Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifi­că, în același timp, schimburile comerciale, colaborarea și coo­perarea în domeniul economic cu toate țările socialiste. Țara noastră își dezvoltă re­lațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prie­tene în cazul unei agresiuni dezlănțuite în Europa de for­țele imperialiste, împotriva u­­nui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lăr­gește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, de­legații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la se­siunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor partici­pante la Tratatul de la Var­șovia, precum și la întîlnirea de la Moscova, din luna decem­brie, a conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germa­nă, R.P. Polonă, R.S. România, R.P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întâlniri, precum și ce­lelalte reuniuni ale țărilor so­cialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci când problemele sunt abordate în spirit principial și tovără­șesc, de stimă mutuală și re­ceptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțe­legeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contribuție im­portantă la ridicarea colaboră­rii reciproce pe o treaptă su­perioară, la întărirea solidari­tății dintre țările socialiste. Este ferma noastră convin­gere că, edificîndu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și inter­naționalismului socialist, întra­jutorării tovărășești, pe nor­mele relațiilor dintre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — u­­nite prin comunitate de orîn­­duire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoare­lor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra e­­voluției relațiilor internaționa­le și dezvoltării lumii contem­porane. Pornind de la interesele vi­tale ale poporului nostru, de la interesele generale ale so­cialismului, guvernul român este hotărît să facă și în vii­tor tot ce depinde de el pen­tru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socia­liste. In condițiile existenței de state cu orinduiri social-politi­­ce diferite, unica soluție rațio­nală de organizare a vieții in­ternaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și pro­speritate ale popoarelor, este co­laborarea între toate țările lu­mii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul prin­cipiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului in­ternațional. Creșterea potențialului eco­nomic și îmbogățirea patri­moniului cultural al țării noas­tre în contextul unei lumi ca­racterizate prin pătrunderea ma­sivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile, dar și obiectiv necesare, dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lu­­mii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori mate­riale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor po­litice, a schimburilor economi­ce, tehnico-științifice și cultu­rale cu toate statele, m­ani­­festînd preocupare de a asi­gura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc a­­vantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de cola­borare în diferite domenii, cu state avînd altă orînduire so­­cial-politică. Au avut loc contacte, schim­buri de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice mar­cante dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, a vizitat Turcia, Iranul și India, și a primit vizitele pre­ședintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia și Belgia și a pri­mit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate precum și contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate po­zitive, concrete, care au de­terminat amplificarea relațiilor bilaterale, intensificarea cola­borării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi u­­tile de păreri asupra unor pro­bleme internaționale tante, au contribuit la imper­mal buna cunoaștere a pozițiilor și punctelor de vedere, la îmbu­nătățirea climatului politic general. Ca țară europeană, vital in­teresată în pacea și securita­tea continentului, România promovează o politică de lar­gă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să consta­tăm că relațiile politice, eco­nomice, tehnico-științifice și culturale dintre România și Franța cunosc o continuă dez­voltare. Intîlnirile dintre șefii celor două state au constituit și vor constitui momente im­portante ale acestei evoluții. Apreciem că sunt create toate condițiile ca raporturile tradi­ționale româno-franceze să se amplifice necontenit, în inte­resul ambelor popoare, al des­tinderii și înțelegerii interna­ționale. Se intensifică relațiile Ro­mâniei cu R. F. a Germaniei, Italia, Elveția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare ascendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunar, care, fără în­doială, la fel ca și vizita efec­tuată în Turcia de președin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contri­bui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile Ro­mâniei cu țările din alte con­tinente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu ță­rile din America Latină. Au fost încheiate noi acorduri de colaborare economică tehnico-științifică , s-au înfiin­și­țat comisii guvernamentale și au fost angajate acțiuni de cooperare pe termen lung dn Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări mi­niere și petroliere. Intensificarea legăturilor re­ciproc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o preocupare constantă a gu­vernului român. Au evoluat favorabil relațiile României cu Japonia, s-au d­ezvoltat legă­turile cu Pakistanul, s-au în­registrat progrese în raportu­rile cu țările din Oceania. In Africa, au fost întărite con­tactele cu Republica Democra­tică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Po­porul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudinile domi­nației străine, nutrește o pu­ternică simpatie față de efor­turile popoarelor din aceste continente, consacrate progre­sului și bunăstării, consolidă­rii independenței lor econo­mice și politice. In cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărîre aspirațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor inde­pendentă, democratică, pe ca­lea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenție dezvoltării relațiilor cu țările arabe. Du­pă cum se știe, în cursul a­­nului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momente nedo­rite, care, după părerea noas­tră, au fost generate de fap­tul că nu a fost pe deplin în­țeleasă poziția țării noastre care acționează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guver­nul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe și au dus la obținerea de rezultate pozitive. Noi con­siderăm că in prezent există posibilități pentru normaliza­rea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvol­tarea acestora în interesul po­porului român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ce­ea ce îl privește, guvernul român este hotărît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întărirea priete­niei dintre poporul roipop și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității euro­pene reprezintă una din preocu­pările majore, constante, ale Partidului Comunist Român și statului nostru. Pacea și secu­ritatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor con­tinentului. Pentru poporul ro­mân, care a avut de suferit imense pierderi umane și ma­teriale în cele două războaie mondiale, realizarea securității în Europa este o chestiune vi­tală, o condiție de cea mai mare importanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacra­te construirii societății socia­liste multilateral dezvoltate. In ultimul timp, se contu­rează condiții favorabile, ca­re fac posibilă aducerea pro­blemelor securitate europene din sfera dezideratelor și de­clarațiilor de intenții în sfera acțiunilor practice. Este o realitate că în Eu­ropa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor in­terstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a pro­blemelor în suspensie prin mijloace pașnice. Cercuri gu­vernamentale, personalități po­litice influente dintr-un număr tot mai mare de țări europene manifestă interes pentru slă­birea încordării, pentru înlă­­turarea barierelor ridicate în fața colaborării, pentru iden­tificarea căilor de instaurare în Europa a unui climat de destindere, pace și bună-veci­­nătate. In cursul ultimelor lunii au avut loc contacte și convorbiri politice între reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Ger­maniei, ai guvernelor Poloniei și R.F. a Germaniei, iar, re­cent, s-a realizat prima întil­­nire dintre președintele Consi­liului de Miniștri al R.D. Ger­mane, Willi Stoph, și cancela­rul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi între­vederi la același nivel. Guver­nul român, care se pronunță cu consecvență pentru rezol­varea tuturor problemelor in­ternaționale pe calea contac­telor și negocierilor, salută a­­ceste convorbiri. Ne exprimăm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia nor­malizării relațiilor intereurope­­ne, recunoașterii și respectării frontierelor existente în Euro­pa — inclusiv a graniței O­­der — Neisse și a frontierei dintre cele două state germa­ne — Germane a recunoașterii R. D. potrivit normelor dreptului­­ internațional, asigu­­rîndu-se participarea celor două state germane, în con­diții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezol­varea problemelor europene și mondiale. Factor activ al acestui pro­ces înnoitor în viața politică a continentului nostru, Româ­nia a militat, prin toate acțiu­nile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității eu­ropene pe un sistem de anga­jamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate sta­tele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să genereze încredere, certitudine deplină pentru fie­care stat în ceea ce privește securitatea sa, integritatea teri­torială, garanția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de ame­nințare cu forța, înfăptuirea securității în Eu­ropa reclamă din partea tuturor țărilor continentului eforturi stăruitoare, multiforme și con­vergente, o politică activă de dezvoltare a legăturior reci­proce. Apreciind că securitatea europeană presupune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările con­tinentului, menite să slujească progresului lor economic și so­cial, guvernul român acționea­ză pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economi­ce, tehnico-științifice intereu­­ropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalității și e­­ticii internaționale. Pornind de la ideile cuprin­se în Declarația de la Bucu­rești, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tra­tatul de la Varșovia, prin ca­re au fost formulate impor­tante propuneri privind întă­rirea securității și colaborării în Europa, inclusiv inițiativa convocării unei conferințe ge­­neral-europene, România și-a a­­dus contribuția activă, alături de alte state socialiste, la e­­laborarea Apelului de la Bu­dapesta și a documentelor Con­sfătuirii de la Praga a miniș­trilor afacerilor externe, pre­cum și la alte acțiuni comu­ne menite să contribuie la in­staurarea securității în Euro­pa. Guvernul român consideră că propunerile formulate în documentele adoptate la aceste­ întîlniri reprezintă o bază rea­listă pentru pregătirea și des­fășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totoda­tă, să dea dovadă de recepti­vitate față de orice propuneri constructive cu privire la sta­bilirea ordinei de zi, precum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea conferin­ței. Este profunda convingere a guvernului român că securita­tea europeană nu poate fi decit opera comună a tuturor state­lor continentului, că de­sta­tornicirea ei trebuie să bene­ficieze, în condiții de deplină egalitate, toate țările din Eu­ropa. In acest spirit, guvernul ro­mân militează pentru ca la în­făptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și con­vocarea conferinței, să partici­pe direct toate statele din Eu­ropa, fără discriminări și ex­cepții, precum și alte state in­­tersate. In concepția noastră, pregătirea conferinței nu tre­buie limitată la un grup re­­strîns de state sau cantonată în tiparele relațiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea actualei divizări a continentului în gru­pări militare opuse, la instau­rarea unui climat de încre­dere și înțelegere între toate statele europene. Acțiunile întreprinse în țara noastră, vizitele și întilnirile la nivel înalt, contactele per­manente la alte niveluri cu țările europene, schimburile u­­tile de păreri efectuate cu a­­ceste prilejuri au permis des­prinderea unor aprecieri și con­cluzii care converg spre de­monstrarea importanței și ac­tualității canalizării preocupă­rilor generale pe făgașul rea­lizărilor practice, concrete. Problemele numeroase și di­ficile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, sus­ceptibile a fi soluționate în­tr-o singură etapă, realizarea securității pe continent consti­tuind un proces de durată. O primă conferință ar putea con­tribui la statornicirea unei at­mosfere de încredere între sta­tele europene, la crearea con­dițiilor prielnice abordării gra­duale și soluționării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preo­cupare permanentă pentru in­staurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere, bu­­nă-vecinătate și cooperare fruc­tuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanicii erau con­siderați [butoiul cu pulbere al Europei[, aria de confruntare a unor interese străine de aspirațiile de prietenie și co­laborare pașnică ale popoare­lor din regiune. Vechea me­todă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pen­tru a le putea domina, faci­litată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumentul manevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile inter­balcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate efor­turile pentru ca, trăgînd în­vățămintele necesare din ex­periența istorică și acționînd în consonanță cu interesele vitale ale popoarelor din Bal­cani, să se ajungă la statorni­cirea în zonă a unor relații cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei­ vecinătăți. Această preocupare este ilus­trată de eforturile consecven­te ale țării noastre de a dez­volta relațiile politice, econo­mice, culturale cu toate statele din regiune, de inițiativele vizînd colaborarea balcanică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a pă­cii, lipsită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actualizate. tă Avem convingerea că exis­condiții pentru îmbunătă­țirea raporturilor reciproce în­tre statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale prin contribuția activă a tuturor țărilor din a­­ceastă zonă, corespunzător in­tereselor popoarelor balcanice, cauzei păcii și securității în Europa și în lume. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noas­tră va face totul, și în vii­tor, pentru a-și aduce întrea­ga contribuție la asigurarea unui climat de pace și secu­ritate în Europa și în lume, își va consacra eforturile promovării susținute a cola­borării tionale și cooperării­­ interna­în interesul civiliza­ției mondiale, al progresului tuturor popoarelor și întregii umanități". Stimați tovarăși, Țara noastră atribuie o deosebită însemnătate înfăp­tuirii dezarmării generale și, în primul rînd, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în această direcție sunt interzicerea folosirii ar­melor nucleare, încetarea ex­periențelor cu asemenea ar­me în mediul subteran, crea­rea de zone denuclearizate, prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, încetarea producției, reduce­rea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mijloace­lor de transportare a lor la țintă. Ca stat membru al Comite­tului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iubitoare de pace, pentru a­­doptarea și înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarma­re, menite să ducă la redu­­­cerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor internațio­nale: înfăptuirea unor măsuri e­­ficiente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai necesară, cu cit cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabrica­rea de noi tipuri de arme și mijloace de luptă nucleare și convenționale continuă — iar negocierile asupra dezar­mării nu înregistrează decít rezultate modeste- Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor­, pune în primejdie pacea și securitatea internațională, amenință creiul și opera sa, creată ca trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generații. Armele con­tinuă să fie folosite de cercu­rile imperialiste, reacționare ca instrumente ale politicii de forță împotriva libertății și independenței popoarelor. A­­ceastă situație impune ca toa­te statele să participe activ, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmă­rilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socia­liste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pen­tru rezolvarea integrală a pro­blemelor deosebit de grave pe care le generează și le între­­ține cursa înarmărilor, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile înche­iate pînă în prezent cu pri­vire la acțiunile colaterale dezarmării, cum este Trata­tul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de țara noastră, deși vizează li­mitarea dezvoltării atomice, nu prevăd înarmării măsuri practice de oprire a produce­rii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi folosită intr-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea ca­re incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actua­la sesiune a Comitetului pen­tru dezarmare de la Gene­va, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe ca­lea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși depu­tați, propunerile noastre au în vedere înghețarea și re­ducerea bugetelor militare ale tuturor statelor : asumarea, printr-un document interna­țional cu forță obligatorie și­­ vocație universală, a unor an­gajamente ferme de nere­­curgere la forță sau la ame­nințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor sta­te ; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe te­ritoriul altor state ; interzice­rea creării de noi baze mi­litare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a bazelor militare străine; cre­area de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclu­siv în regiunea Balcanilor ; e­­laborarea unui program de acțiuni și măsuri al deceniu­lui dezarmării; asigurarea u­­nui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și exprime poziția în legă­tură cu problemele dezarmă­rii, intensificărea ritmului ne­gocierilor și îmbunătățirea ac­tivității, structurii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpune­rea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea genera­lă și, în primul rînd, inter­zicerea și lichidarea armelor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată hotărîrea, pentru înfăptuirea acestui deziderat major al o­­menirii. Tovarăși deputați. O trăsătură caracteristică a vieții politice contemporane este creșterea aportului tutu­ror statelor la soluționarea problemelor internaționale. Fi­rește, înțelegem răspunderea deosebită pe care țările mari o au pe arena mondială în re­zolvarea problemelor ce con­fruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluționate numai în condițiile participării și con­jugării eforturilor tuturor sta­telor, mari sau mici. In epoca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui cli­mat de destindere, încredere și cooperare între popoare, pentru promovarea unor ra­porturi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea li­tigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor u­­nanime ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea neîntîrziată a războ­iului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui ames­tec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluționarea pașnică a con­flictului din Vietnam, consi­derăm că este, de asemenea, necesar să se asigure forma­rea unui guvern de coaliție care să permită dezvoltarea democratică, independentă Vietnamului de sud. Guvernul a­român tine să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin material, politic și moral eroicului popor vietna­mez în lupta dreaptă pentru apărarea ființei sale naționa­le. Provoacă îngrijorare apari­ția unor noi elemente de în­cordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bombar­damentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum și situația creată în Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat, ele complică și agra­vează situația din zonă, adu­­cînd prejudicii mișcării de e­­liberare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și independenței naționale. Guvernul­ român a apreciat în repetate rînduri că perpe­tuarea și agravarea încordării în Orientul Apropiat afec­tează negativ situația interna­țională, mențin un serios fo­car de război, generează ne­liniște și îngrijorare. Evoluția evenimentelor din această zonă pune în evidență faptul că intensificarea ostilităților militare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agra­vează încordarea și înde­părtează perspectivele soluțio­nării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă și indepen­dentă a popoarelor respective. Asemenea acțiuni nu pot fi decit în avantajul cercurilor imperialiste, interesate în men­ținerea și consolidarea pozi­­­­țiilor lor în această parte a lumii­ In acest spirit, guver­nul român a exprimat dezapro­barea sa față de a­tacul aerian is­­raelian asupra unor obiective ci­vile din R.A.U. și provocarea de victime în rîndul popu­lației. România consideră că rezoluția Consiliului de Secu­ritate, din noiembrie 1967, o­­feră o bază rațională pentru rezolvarea pașnică a situației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din terito­riile arabe ocupate, respectarea dreptului la existență indepen­dentă și integritate teritorială a fiecărui stat din această re­­giune, pentru rezolvarea pro­blemei refugiaților palestinieni, potrivit­ intereselor lor legi­time. Pe agenda vieții internațio­nale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului și neocoloni­alism­ului. Poporul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ire­versibil de eliberare a popoa­relor de sub dominația impe­rialistă, de consolidare a inde­pendenței lor politice și eco­nomice. România condamnă discriminarea rasială practica­tă în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a poporelor din Angola, Mo­­zambic, Namibia și din alte teritorii aflate încă sub asu­prire colonială. Solidar cu po­porul Zimbabwe, guvernul ro­mân condamnă cu hotărîre ac­tul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-nar­itei „Re­publici Rhodesia" și a declarat că nu o recunoaște. România va milita și în vii­tor pentru afirmarea și pro­movarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotărî sin­gure soarta, căile de dezvol­tare economică și socială, de a fi stăpîne pe resursele pro­prii și de a le folosi spre bi­nele progresului lor, al cola­borării și securității internațio­nale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea re­lațiilor și contactelor bilatera­le, a crescut ponderea activi­tății organizațiilor Internațio­nale pe arena mondială. România atribuie o mare în­semnătate organizațiilor inter­naționale, în special Organiza­ției Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării din­tre state, în respectarea drep­tului internațional, în eforturi­le pentru pace. Membră a 41 de organizații Internaționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale, țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvol­tarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul e­­fectuării unui bilanț al acti­vității desfășurate de Organi­zația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la întemeierea ei. Pentru a răspunde speranțelor și ce­rințelor popoarelor, se impu­ne ca întreaga activitate a O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă. Aceste principii au vo­cație de universalitate, ele sunt obligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o ingrădire, condiție sau ex­cepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor Uni­te trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contem­porane, să devină cu adevărat, universală. El se pronunță pen­tru restabilirea drepturilor le­gitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., precum și în celelalte organizații inter­naționale. După părerea sa, primirea celor două state ger­mane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii și securită­ții internaționale, ar avea e­­fecte pozitive asupra activită­ții organizației. Acționînd în spiritul princi­piilor politicii noastre externe, delegațiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Gene­rale a O.N.U. și la alte reu­niuni internaționale au promo­vat activ poziția Republicii Socialiste România față de pro­blemele Internaționale majore și au participat la elaborarea unor importante rezoluții o­­rientate spre desăvîrșirea pro­cesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice și economice între state. Contri­buția României s-a concretizat și în adoptarea unor rezolu­ții referitoare la educarea ti­neretului în spiritul respectu­lui față de drepturile și liber­tățile omului și participarea lui la dezvoltarea națională, la perfecționarea administrației publice, pentru nevoile dezvol­tării. Au fost continuate iniția­tivele României privind coope­rarea industrială între statele din Europa, înlăturarea obsta­colelor și a discriminărilor ca­re stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereuro­­pene. De asemenea, au fost inițiate acțiuni de cooperare cu organizațiile internaționale în domenii de primă importan­ță : informatica, cercetarea o­­perațională, utilizarea calcula­toarelor electronice în proce­sul dezvoltării. In România au avut loc re­uniuni și seminarii organizate de O.N.U. și instituții specia­lizate, în colaborare cu țara noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Organizația Națiuni­lor Unite, precum și la alte or­ganizații internaționale guver­namentale­. Tovarăși deputați. Aprobînd activitatea națională desfășurată de inter­gu­vernul român în anul 1969,­­ a­­probăm în același timp întrea­ga politică externă a statului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța frățeas­că și colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Țara noastră va milita, în continua­re, pentru lărgirea contactelor și intensificarea schimburilor de delegații la diferite nive­luri,­­ pentru întărirea u­­nității țărilor socialiste. Gu­vernul român va acțio­na și în viitor pentru dez­voltarea și diversificarea cola­borării și cooperării economi­ce cu țările membre ale Con­siliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate țările so­cialiste. El va acorda atenție dezvoltării relațiilor de colabo­rare pe plan militar cu sta­tele participante la Tratatul de la Varșovia, cu armatele tu­turor statelor socialiste. România va participa, îm­preună cu celelalte țări socia­liste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relații normale de colaborare pașnică între toate statele lumii, spre consolidarea încrederii și înțe­legerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăptuind consecvent, politica principială a partidului și sta­tului nostru, va dezvolta rela­țiile de colaborare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor so­­cial-politică. In acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecva­te forme de cooperare, potri­vit specificului fiecărei țări, în condiții de egalitate, pe baza respectului și avantajului re­ciproc. Guvernul Republicii Socialis­te România va acționa în ve­derea intensificării relațiilor de colaborare economică și poli­tică cu tinerele state care depun eforturi pentru conso­­lidarea independenței lor, pen­tru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neocolonialistă. La baza relațiilor sale cu toate țările lumii, România va situa, în continuare, respecta­rea neabătută a principiilor in­dependenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile in­terne și avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-și decide singure soarta. In vederea realizării obiec­tivelor majore ale securității și colaborării în Europa, Româ­nia va milita pentru instaura­rea pe continent a unei atmo­sfere de destindere și înțele­gere reciprocă, pentru rezolva­rea problemelor existente normalizarea deplină a relații­­i lor intereuropene. Guvernul ro­mân va acționa cu stăruință pentru convocarea conferinței general-europene pentru secu­ritate și colaborare, va iniția noi acțiuni menite să asigure participarea directă și efectivă a tuturor statelor continentului la toate fazele pregătirii, or­­ganizării și desfășurării confe­rinței, la întreaga operă de edificare a securității în Eu­ropa. Continuind și dezvoltind i­­nițiativele sale anterioare, țara noastră va acorda și în viitor o atenție deosebită instaurării unor relații de colaborare paș­nică și bună vecinătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, corespun­zător intereselor vitale și as­pirațiilor popoarelor din a­­ceastă regiune.­­ Considerînd dezarmarea drept componentă esențială securității, România se va pro­­­nunța cu hotărîre pentru rea­lizarea unor pași practici în direcția dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nu­cleare, precum și pentru în­făptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor, in Comitetul pentru dezarmare de la Geneva și la Organizația Națiunilor Unite. România va continua să manifeste inițiati­vă și spirit de răspundere, pentru ca rezultatele negocie­rilor de dezarmare să fie pe măsura speranțelor și așteptă­rilor popoarelor. Țara noastră își va aduce contribuția la activitatea or­ganizațiilor internaționale gu­­­vernamentale și neguvernamen­tale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor în abordarea și rezolvarea mari­lor probleme ale contempora­neității prin mobilizarea acti­vă a eforturilor tuturor state­lor lumii în opera comună de extindere a colaborării, de menținere și consolidare a pă­cii. Ințelegînd să-și unească e­­forturile cu celelalte state iu­bitoare de pace, România va coopera activ cu toate țările pentru căutarea și aplicarea celor mai potrivite căi și mij­loace pașnice de soluționare problemelor în suspensie, pen­­­tru statornicirea unor relații trainice de colaborare între popoare, bazate pe stricta res­pectare a comandamentelor eti­cii și legalității internaționale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict, pentru e­­liminarea oricăror manifestări de amestec în treburile inter­ne ale altor state, de folosire a forței sau amenințării cu for­ța în relațiile interstatale, împreună cu toate forțele progresiste și antiimperialiste, România va acționa pentru li­chidarea definitivă a oricăror forme de oprimare și discrimi­nare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspirațiilor lor naționale și sociale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, declara : „Vrem ca prietenii noștri din întreaga lume, din rîndul tu­turor popoarelor, toți cei că­rora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în poporul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al păcii în lume". Principialitatea și justețea po­liticii externe a partidului și statului nostru, confirmate în practică de evenimente, de viața însăși, sunt reflectate în sprijinul hotărît și continuu al întregului popor, care partici­pă activ la elaborarea și în­făptuirea ei. Adeziunea mase­lor la politica externă este expresia convingerii că acti­vitatea internațională a guver­nului are drept obiectiv sluji­rea intereselor supreme pre­zente și viitoare ale Poporul nostru știe că, țării, dacă România socialistă și-a cucerit un loc demn și respectat în lum­e, este meritul istoric al conducătorului său încercat— Partidul Comunist Român-Prestigiul și respectul de care se bucură azi în lume țara și conducătorii noștri stau mărturie a contribuției Româ­niei la cauza păcii și securită­ții, a înțelepciunii și experien­ței unui popor hotărît să nu precupețească nimic pentru a-și apăra cuceririle revoluționare, pentru a trăi în pace și bună înțelegere cu toate popoarele. Profund conștient de înalta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinței unanime a poporului, guvernul român va promova și în viitor o politi­că externa pusă în slujba in­tereselor națiunii noastre so­cialiste, ale cauzei socialismu­lui și păcii in lume.

Next