Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-04-01 / nr. 655

r ir Proletari din toate ț­ările, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Creditele de mică mecanizare - element activ în sporirea eficienței economice P­entru a afla amănunte asupra modului cum u­­nitățile economice folo­sesc creditele pentru lucrări de mică meca­nizare, ne-am adresat tov. Gheorghe Crețulescu, di­rector al Sucursalei Vaslui a Băncii Naționale.­­ Este binecunoscut că, pe lângă fondurile necesare pro­curării mașinilor, instalațiilor și utilajelor, puse la dispoziție în cea mai mare parte de la bu­get, un rol important în intro­ducerea progresului tehnic, îm­bunătățirea aprovizionării și de­servirii populației, îl au credi­tele bancare pentru lucrările de mică mecanizare, întreprinde­rile și organizațiile economice din cadrul județului Vaslui au manifestat an de an o preocu­pare sporită pentru utilizarea pe o scară tot mai largă a aces­tor credite. Astfel, in timp ce în anul 1968, întreprinderilor și organi­zațiilor economice li s-au a­­cordat credite în valoare de 8.762 mii lei, pentru 88 obiec­tive, în anul 1969 volumul cre­ditelor acordate a fost de 13.595 mii lei pentru 117 o­­biective. Un viu interes în utilizarea creditelor pentru lucrările de mică mecanizare a manifestat Fabrica vinalcool Huși, din ca­drul Combinatului industriei a­­limentare Bîrlad, care a solici­tat un volum de credite in va­loare de 8.118 mii lei pentru 55 obiective, și organizațiile co­­merciale locale, care au soli­citat credite în sumă de 2.708 mii lei pentru 34 obiective. Doresc să scot în evidență fap­tul că în sectoarele cooperației meșteșugărești, de consum și în întreprinderile de industrie lo­cală, volumul acestor credite a scăzut, colectivele de condu­cere ale unităților respective dovedind o mai slabă preocu­pare pe această linie.­­ Care au fost preocupările băncii, în vederea folosirii cre­ditelor de mică mecanizare ? — In această direcție, orga­nele bancare au colaborat cu conducerile întreprinderilor și organizațiilor economice în scopul cuprinderii obiectivelor în planurile de măsuri și spri­jinirii serviciilor de resort la în­tocmirea documentațiilor tehni­ce, într-un termen cît mai scurt, așa încît aceste lucrări să-și poată aduce contribuția la re­alizarea și depășirea sarcinilor de plan încă din prima parte a anului. Aparatul bancar orientat și stimulat întreprinde­a­rile economice, pentru a finan­ța unele lucrări sau pentru a-și procura unele utilaje cu efi­ciență ridicată și imediată prin creșterea productivității muncii Interviu cu tov. GHEORGHE CREȚULESCU, directorul Sucursalei din Vaslui a Băncii Naționale și îmbunătățirea calității pro­duselor. Aș putea să mai arăt că la volumul creditelor acordate în anul 1969 în sumă de 13.595 mii lei, eficiența economică ce se poate obține numai într-un an de funcționare este de pes­te 8.700 mii lei.­­ Cum s-au folosit aceste fonduri și care a fost eficiența lucrărilor efectuate î­n Creditele acordate pentru lucrări de mică mecanizare au avut o influență pozitivă asu­pra realizării indicatorilor eco­nomici și financiari ai întreprin­derilor. Ținînd seama de faptul că lucrările respective trebuie să contribuie la realizarea anu­ală a unor acumulări suplimen­tare, organele de control ale Băncii au urmărit­­ în permanen­ță realizarea și darea în func­țiune la termen a acestor lu­crări. Dintre cele puse în func­țiune și care au obținut rezul­tate deosebit de bune mențio­năm : - instalația automată de de­bitat role la F.R.B., în valoare de 90 mii lei cu o eficiență e­­conomică anuală de 547 mii lei, lucru ce a permis rambursarea creditului în două luni. Eficien­ța economică a fost obținută pe seama creșterii productivi­tății muncii și reducerii chel­tuielilor de manoperă de la 0,48 lei/buc. la 0,10 lei/buc. ; — achiziționarea și montarea unui utilaj „Tehnofrig" la Fa­brica de ulei, în valoare de 99 mii lei, cu o eficiență econo­mică anuală de 162 mii lei, ce a constat în reducerea conținu­tului de ulei brokeri cu 3,25 la sută și în prot de 0,13 la sută, dîndu-se peste plan 5,6 tone ulei ; - achiziționarea și montarea unor piese din import la secțiile vin alcool,­­cu o efi­ciență economică anuală de 524 mii lei, asigurîndu-se, ast­fel, rambursarea creditelor în doi ani. Realizarea eficienței e­­conomice constă în îmbunătăți­rea calității vinului prin elimina­rea ciorchinilor și prin creșterea producției cu 5,5 vagoane a­­nual. Nu același lucru putem spune despre lucrarea „Achiziționarea și montarea de utilaje, extinderea spațiului, pentru cît și va­lorificarea superioară a masei lemnoase", de la I.E.I.L. Huși, spațiu ce s-a folosit pentru bi­rouri administrative, prin schim­barea destinației, determinind trecerea la restanță a valorii DUMITRU TOMA (continuare în pag. a 3-a) Alpinism industrial.. - Foto : V. Badea REPORTA J PE GLOB OSAKA, orașul 7 9 marii expoziții - ar putea spune despre Osaka că I j este cel mai vechi A—­ oraș nipon, avind respectabila virstă de un mileniu și jumătate, că a fost întotdeauna poarta țării spre restul lumii și că, așezat în mijlocul ar­cului pe care-l formează insulele japoneze, este prin­cipalul punct de legătură între localități. S-ar putea spune că este cel mai eu­ropean oraș din Extremul Orient — o construcție o­­mogenă, echilibrată, cu o arhitectură uniformă in li­nii ultramoderne, cu o cal­culată pulsație a străzii (viteza medie a milionului de vehicule care circulă zilnic nu depășește 12 km/h). Puternic înfipt in delta fluviului Yoko, Osa­ka se dezvoltă programat și metodic pe verticale tot mai înalte, fiind centrul comercial de bază al Japo­niei care întreține peste jumătate din raporturile externe ale acestei țări, traficul de mărfuri sporind in fiecare an cu 3—4 mili­oane tone. Pină în 1974 acest oraș­­tentacular, așezat pe­ pă­ienjenișul de canale tra­versate de nu mai putini de 1700 de poduri, va a­­vea cea mai lungă linie de autostrăzi suspendate — 46 km, iar rețeaua rutieră pentru traficul rapid va to­taliza 120 000 km. La 15 martie, Sakura (floare de cireș), floarea națională a Japoniei, pe care ț ara-gazda a ales-o ca emblemă a expoziției, sugerînd probabil cele cinci continente, s-a ridicat deasupra orașului anunțind deschiderea unei noi dez­bateri asupra progresului omenirii. Colina Senin pe care excavatoarele au fră­­mîntat-o zile in șir pentru a face loc celor 111 pavi­lioane găzduiește acum cu mîndrie Expoziția univer­sală 1970, a cărei temă este „Progres și armonie“ Deși proiectarea pavili­oanelor a fost sarcina ță­rilor participante, ansam­blul general al expoziției a fost adus, totuși, prin e­­fortul colectiv al celor 7000 de constructori japonezi, la un numitor comun con­cretizat prin imaginea mo­dei a lumii viitoare. Japonia, ț ara care a plă­tit­­ un tribut greu celui de-al doilea al, constituie război mondi­al accepția organizatorilor expoziției, oglinda dorinței ei­i de pace și progres. Sensul evolu­ției omenirii este ascen­dent, continuu ascendent, sugerat de Ansamblul sim­bolic al expoziției, realizat cu măiestrie de arhitectul Taro Okamoto. In mijlocul acestei zone-simbol a fost plasată Piața festivalurilor, peste care s-a construit un acoperiș din material plas­tic foarte ușor și rezistent, înalt de 302 m și lat de 108 m, sprijinit de stîlpi EUGENIA CRISTEA (continuare în pag. a 3-a) V. WW W WWVVVVWVWWWl'' ANUL III nr. fifrf) ■ ""miercuri"” II APRILIE I 1970 I 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: j II $ str. Ștefan cel pl Mare nr. 63­­ m Vaslui­m Redacția tel. 165 3 Administrația tel. 611 K TRANDA VIA anacronism pe lingă care nu putem trece pasivi! E­ ste știut că tineretul, in covârșitoarea sa majoritate format din carac­tere atit de frumoase, atit de plin d­e calități, este tot mai prezent in activitatea cotidiană, pretutindeni pe cuprinsul țării, cu rezultate stră­lucite. Nu asupra tineretului acesta ne-am oprit, insă, astăzi, deși merită elogii, deplina admirație. N­­e resfr­ectăm pentru demnitatea cu care știe să meargă in viață și, cu atit mai mult, nu­ ne putem abține sa-l comparăm cu acei cîțiva (totuși) indivizi, cam de aceeași vîrstă, dar atât de deosebiți prin comportament și mod de abordare al­ vieții. Tocmai de aceea, merită notate și apreciate o serie de recente acțiuni ale organelor de mili­ție din orașele județului pentru depistarea indivizilor fără căpâtii - veritabile activități de asanare socială. Trei tineri „consumă“ pe banii fetei Intr-una din zilele trecute, la „Cafen­­darul" din strada Ștefan cel Mare (ora­șul Vaslui) doi băieți și o fată s-au așezat la o masă. Din convorbirea, purtată cu voce tare, ceilalți prezenți puteau înțelege bine că se „consumă" pe banii fetei. Cînd toată lumea se a­­fla în timpul orelor de muncă, acești tineri își permiteau, nepăsători, să piardă timpul. Gîndurile ne-au fost în­trerupe de un nou-venit, un individ mic de statură, brunet, îmbrăcat extrem de țipător , o haină de culoare violet-al­­bastră, pantaloni evazați spre limita extremă, încălțări - un fel de tîrlici roșii, brodați cu ceva metalic străluci­tor. Pur și simplu, el și ceilalți trei tineri dădeau­ neplăcuta impresie că timpul și activitatea tuturor celorlalți sunt niște chestiuni de natură . . . infinitezimală. Tocmai a­­ceastă insolență a atitudinii lor ne-a creat dorința de a-i cunoaște. Pe tine­ra, care de altfel plătea consumația, nu o mai prezentăm, ea fiind singura care avea un serviciu (la Fabrica de confecții) și lucra în schimbul de după­­masă. Ceilalți, însă... Fragilul student... ratat La sfîrșitul discuției pe care am a­­vut-o, îi promisesem că îi vom nota doar inițialele numelui, pentru a-l feri puțin de judecata opiniei. Nu o meri­tă. Arătîndu-i înțelegerea față de niște necazuri din familie, dumnealui, băiatul fragil, student ratat deocamdată, a găsit de cuviință să ne mintă. Se nu­mește Ciobanu Aurel și capătă cite 3 lei de buzunar, din care-și cumpără cite 10 țigări „Carpați" fără filtru și obișnuita cafeluță. Ca student la Facul­tatea de hidrotehnică din Iași a consi­derat că este de preferat să lege car­tea de gard și, ca atare, să rămînă re­petent, nemaifrecventînd cursurile. Cel puțin aceasta este varianta cea mai „nevinovată" oferită de el însuși pentru străini. Din toamna anului trecut și pînă în ianuarie a.c., ex-studentul a hoinărit prin Iași, fără ocupație și cu bani căzuți din cer probabil. Revenit la sînul familiei, își învinuiește tatăl că l-a nenorocit. „Visul" lui este să devi­nă ofițer, nu inginer! E­hei, tinere, ofi­țerii forțelor noastre armate nu se recrutează din rîndul trîndavilor ! Ar trebui s-o știi la 22 de ani ! La vîrsta asta se muncește, iar banii de buzunar nu se primesc de la alții. Cu siguranță că nu tatăl l-a dus de mînă prin cafe­nelele și restaurantele din Iași, unde a cîștigat o bună cunoștință în persoa­na următorului personaj. Micki—toboșar, sau șofer, sau... student la conservatori Este tînărul de care vă vorbeam că s-a raliat grupului și pe care-l cunoaș-LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) VXAAAAAAAAAAAAAAAAAA in pagina a 4-a Situația se menține încordată în Sudan COMENTAR EXTERN DAHOMEY - Final prematur în cursa electorală Duminică, prin de producție cooperativele agricole din comuna Delești UNTAM LA TIMP INSTAMNA SPORURI DE PRODUCȚIE! O­goarele celor trei coo­perative agricole de pro­ducție din comuna De­­lești ne-au întîmpinat cu zumzet de trac­toare, ce se face auzit o dată cu zorile și nu contenește de­cit seara tîrziu. Am trecut întîi pe la Hîrșoveni, Fundă­tura, Mănăstirea, Albești și Rădițești și ne-am continuat apoi drumul spre Bălești și Cozmești. Deși era zi de du­minică, pe tarlalele cooperati­velor agricole de la Hîrșova și Delești mecanizatorii lucrau cu spor. „Chiar acum am ter­minat de însămînțat orzul. Mîine (luni, n.n.), încheiem se­mănatul iiului, iar cel mai tirziu marți vom încorpora în sol ultimele semințe de mazăre. Avem oameni ini­moși, harnici, agricultori pri­cepuți. Sîntem siguri că la 23 aprilie a.c., cel mai tîrziu, vom încheia campania de în­­sămînțări Nu știu însă cum să ne descurcăm cu lucrările de extindere a podgoriei. Avem de plantat încă 20 de hectare cu vie. Am reușit să procurăm materialul săditor, dar, de 5 zile, așteaptă în gropi deoarece n-avem unde-1 planta. Ce-i drept, ni s-a pro­mis de către tov. inginer Uliu, directorul I.M.A. Vaslui, un tractor cu lamă, S 40, cu care să nivelăm terenul, însă am rămas cu promisiunea" — ne spunea inginerul agronom Ioan Mereț, președintele co­operativei agricole. Ce va fi gîndind tovarășul director al I.M.A. Vaslui, nu cunoaștem. Un lucru însă este cert: coo­peratorii de la Hîrșova au plătit o sumă importantă pen­tru achiziționarea celor citeva sute de mii de vite altoite. Să fi cheltuit ei oare banii în zadar ? Cu tovarășul ing. Romulus Bulgărea, președintele coope­rativei agricole de producție din Delești, ne-am întîlnit pe tarlaua situată nu prea de­parte de sat pregăteau patul Șase tractoare germinativ necesar însămînțării porumbu­lui. Și aici am auzit aceleași cuvinte de laudă rostite la adresa unor membri coopera­tori ori a harnicilor mecani­zatori. Președintele cooperati­vei ne-a vorbit și de inițiati­va tractoristului Mihai Doro­­banțu care, din resurse locale, și-a confecționat o Instalație electrică sincronizată cu aju­torul căreia i se semnalează orice defecțiune ivită în timpul lucrului la semănătoarea de tip S.P.C. . Și am mai aflat ce­va , anume, că aici s-a ter­minat însămînțatul orzului și florii-soarelui pe suprafețele planificate. „Peste cîteva zile, cînd pămîntul se va mai în­călzi, începem semănatul po­rumbului. Am vrea ca în maximum 6 zile să terminăm. Și cred că vom izbuti. Avem pregătită întreaga suprafață destinată cultivării porumbu­lui pentru boabe" — ne-a spus președintele cooperativei agri­cole din Delești. La Cozmești, în schimb, rit­mul lucrărilor este mai lent. O atestă înseși suprafețele mici însămînțate : pînă sîm­­bătă seara, doar 50 de hectare cu mazăre, 38 cu in pentru ulei și 8 cu ovăz. Așa după cum a subliniat și tovarășul Vasile Crețu, locțiitorul se­cretarului comitetului comunal de partid, aici munca n-a fost suficient de bine organizată. Pe inginerul agronom Emil Rotaru nu-l preocupă, prea mult, problemele campaniei agricole. De altfel, el nu a participat la ultima plenară a comitetului comunal de partid, unde s-au analizat toc­mai problemele legate de bu­na desfășurare a lucrărilor a­­gricole de primăvară. Cu ocazia raidului între­prins duminică prin cele trei unități cooperatiste din co­muna Delești, ne-am putut da seama că, acolo unde munca a fost temeinic organizată, lu­crările în cîmp se desfășoară în mod ritmic. Asemenea lu­cru ar trebui înțeles și de tovarășii din conducerea co­operativei agricole de la Coz­mești. Să nu se uite că, cel mai tîrziu, pînă la 26 aprilie a.c., trebuie trasă ultima braz­dă în cîmp. GH. ANGHELACHE | In pagina a 2-a | I | Pentru parametri | mai tai ii I­­ zootehnia vasluiana! I| I Valorifică primul produs de grădină Numeroși legumicultori din cadrul C.A.P. Costești se stră­duiesc să aplice în practică sarcina de a produce legume cu­ mai multe și de o calita­te superioară, pe care să le li­vreze beneficiarilor, la timpul prevăzut în contracte. Pentru a putea să-și îndeplinească an­gajamentele asumate, legumi­cultorii respectivi se bucură permanent de sprijinul cadre­lor de specialiști din unitate. Așa se explică faptul că, de cîțiva ani încoace, coopera­tiva a înregistrat constant rezultate remarcabile în ce privește sporirea producțiilor obținute la hectar la culturile legumicole. Pentru anul curent, legumi­cultorii în discuție și-au asu­mat sarcini mai mari decât în anii anteriori. Printre altele, ei și-au prevăzut să valorifice în­semnate cantități de legume timpurii. Ieri dimineață, ingi­nerul șef al unității, tovară­șul Ioan Iacob, ne-a furnizat o informație îmbucurătoare: din cooperativă au luat dru­mul unităților de desfacere ale C.L.F. Vaslui primele 500 de kg. de spanac din recolta a­­cestui an. Electromecanicul Șt. Hurdana, efectuind revi­zuirea tehnică a releelor instalației electrodina­­mice a stației­­ 5.F.R. Vaslui. incepînd de astăzi, in orașul Vaslui. A doua stație de taximetre Pentru o mai bună deser­vire a publicului, comite­tul de direcție al I.G.O. Vaslui a hotărît pînă de astăzi (1 ca. în ce­­aprilie a.c.), în orașul Vaslui să fie înființată a doua stație de taximetre. Amplasată în spatele gării C.F.R., stația respectivă va avea in per­manență (ziua sau noap­tea) cel puțin câte o mași­nă de serviciu. Cu acest prilej, adăugăm că parcul de taximetre din orașul Vaslui s-a îmbogățit cu un nou autovehicul de tip „Volga", care își va începe prima cursă tot în cursul zilei de astăzi. N­oi trasee pentru autobuze Incepînd de astăzi, auto­buzele venind de la Secuia și Văleni vor circula prin orașul Vaslui în circuit. Iată traseele: 1) Secuia—strada Traian — Fabrica de mobilă — strada Donici — stra­da Ștefan cel Mare — Se­cuia ; 2) Văleni — strada Ștefan cel Mare (o porți­­țiune) — strada Donici — Fabrica de mobilă — stra­da Traian — strada Ștefan cel Mare — Văleni. Auto­buzele vor circula din 30 în 30 de minute, oprindu-se în stațiile din străzile a­­mintite mai sus. Și încă un traseu: Gara C.F.R. — cartier (cu patru stații, punct de întoarce­re : str. 11 Iunie), valabil cu începere de astăzi, pe care autobuzele vor circu­la din 20 în 20 de minute.

Next