Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-30 / nr. 704

VREMEA NOUĂ Hotărîrea privind ajutorarea sinistraților—o noua și elocventă chi MiiMMl­ an­ MiiLiiiinimMmu-mui——■im um ■ [UNK]immiim­ n­inimumrr-r—iTmwiri-- urminn­ i im m i­-nrrmn-mini ——■—*n—it 1—nn-rrvrai-nri-•kt.ot*mHAw expresie a grijii față de om UN BRAI DE NĂDEJDE Întins ca nevoie e-a­m obșinuit ca permanent să simțim sprijinul de nădejde al partidului și statului în întreaga activitate ce o desfășurăm. La aceasta m-am gîndit atunci cînd presa și radioul ne-au adus la cunoștință conținutul Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Con­siliului de Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor a­­gricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970. Măsurile preconizate de această Ho­­tărîre reprezintă un ajutor prețios, un braț bărbătește întins de către partid și guvern populației și unităților agricole care au avut de su­ferit de pe urma calamităților naturale abătute asupra țării noastre. Ajutorul material ce se va acor­da, alăturîndu-se efortului întregului popor, va face ca, în scurt timp, să se vindece rănile provocate țării de furia naturii. Cooperativa agricolă din Costești, în urma noilor măsuri organizatorice aplicate, pornise in această primăvară cu forțe proaspete la realizarea producției planificate. Culturile însă­­mînțate în condiții optime se arătau promiță­toare. Dar ploile torențiale, inundațiile care au urmat apoi au distrus fără milă o bună parte din munca membrilor cooperatori. Au fost calamitate complet 50 de hectare cultivate cu grîu, sfeclă de zahăr, porumb pentru boabe și alte plante de cultură, 10 hectare cu legu­me și 20 hectare cu lucernă. Excesul de umi­ditate a produs alunecarea terenului pe o su­prafață totală de 24 de hectare, din care 4 hectare cu vii tinere și 5 hectare cu livadă pe rod. Apele care au năvălit peste pajiști au înecat 18 oi. Toate aceste pagube au lovit greu economia cooperativei noastre, veniturile membrilor săi. Recenta Hotărîre publicată în presă precizează că se vor acorda ajutoare cooperativelor agricole de producție pentru re­facerea clădirilor și culturilor distruse, pentru refacerea potențialului de producție diminuat ca urmare a calamităților, în funcție de pagu­bele suferite și de puterea economică a C.A.P. In aceasta noi vedem un sprijin prețios ce ni-l acordă în aceste momente grele partidul nos­tru și către el ne îndreptăm profunda noastră recunoștință. Știm că statul face eforturi sus­ținute pentru a ne ajuta să depășim greutățile pe care le suferim de pe urma calamităților. Dar, noi, cooperatorii din Costești, alături de întregul popor, ne vom strădui să facem tot ce este posibil pentru a realiza și depăși pro­ducția planificată știind că numai așa putem răsplăti grija părintească ce o manifestă față de noi partidul și statul. Vom face totul ca noul an de producție să-l începem în condiții normale și totodată să ne aducem contribuția la ajutorarea popu­lației și a altor unități agricole care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale. GHEORGHE CRISTEA președintele cooperativei agricole Costești N F­amilia noastră face parte din cele 60 ale satului Sinea, comuna Deleni - Vaslui, cărora natura dezlănțuită le-a distrus casele, le-a pricinuit pierderi ma­teriale foarte mari. Puține sînt cele ca­re au rămas neavariate. A noastră a fost dis­trusă în întregime în noaptea de sîmbătă 23 mai a.c. Cu cîteva zile înainte, pămintul îm­bibat cu apa ploilor, ce nu mai conteneau, a început să lunece la vale. Atunci pereții ca­sei au crăpat, s-a deteriorat acoperișul, s-au rupt stîlpii prispei. Apoi, pămîntul s-a oprit lo­cului. Peste cîteva ceasuri, din nou, pămîntul a început să lunece. Plafonul casei s-a dărî­­mat, zidurile au căzut la pămînt. In miez de noapte, cu ajutorul vecinilor care au venit la țipetele noastre, ne-am salvat copilul în vîrstă de 3 ani și jumătate, lucrurile din casă și ceva cereale. Acum locuim la bătrîni, în casa ve­che, deteriorată și ea. Ne construisem căsuța în 1959. In 1966, in­trodusesem și lumină electrică. Totul a fost dis­trus. Trebuie s-o luăm de la început. Cu bucu­rie în suflet am citit, ieri dimineață, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a coope­rativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970. Statul ne vine în ajutor pentru a ne re­construi casele. Aceasta ne-a dat și mai mult curaj să muncim pentru a obține recolte îm­belșugate și, concomitent, să începem constru­ Cu recunoștință 9 9 mulțumim partidului i­ea altei case. Nu găsesc cuvinte să exprim nețărmurita mulțumire, a mea și a întregii fa­milii, partidului și statului nostru care, cu pă­rintească generozitate, ne ajută să ne refacem gospodăriile distruse de inundații. Atît eu cît și soțul meu nu vom avea o clipă de răgaz. Vom munci cu forțe înzecite ca să asigurăm pîinea de care țara are atîta nevoie. Ne dăm seama că înlesnirile care se acordă prin ac­tuala Hotărîre vor permite tuturor familiilor si­nistraților să înlăture cît mai repede pagube­le suferite, să-și refacă gospodăriile și bunu­rile pentru a reintra cît mai curînd în ritmul vieții normale. Toate acestea necesită eforturi materiale uriașe din partea statului nostru. De aceea, ne angajăm pe această cale să muncim cu eroism și abnegație pentru a asi­gura pe mai departe o dezvoltare dinamică, armonioasă a economiei naționale, pentru în­făptuirea tuturor hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. ANICA TESLARU cooperatoare din Deleni - Vaslui Toate forțele lucrează în cîmp O dată cu îmbunătățirea timpului țăranii cooperatori de la Codăești au ieșit cu toții la lucru. Ieri, bunăoară, pe terenurile ocupate cu cereale, pășuni, plantații vi­­tipomicole, legume și zar­zavaturi se aflau la lucru peste 1.500 de oameni. Mun­ca a început la ora 3,30 șî a fost întreruptă o dată cu căderea înserării. Un sumar bilanț, ne arată că pînă a­­seară aici era efectuată pra­­șila întîi pe 200 din 1.085 de hectare cu porumb, pra­­șila a doua pe 30 din 100 de hectare cu floarea-soa­­relui, aceeași lucrare pe 20 din 50 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. In vie, prașila era executată pe 80 din cele 101 hectare existen­te și, tot ieri a început stro­pitul. Legumicultorii erau, de asemenea, la zi cu toate lu­crările solicitate de sezon. Titlul de fruntași îl dețin, pînă acum, cooperatorii din brigăzile conduse de tova­rășii Toader Baciu, Gheorghe Hordilă, Ion Ene, Grigore Năstase și cei din ferma condusă de inginera Maria Jescu. Buletin hidrometeorologic Pe baza ultimelor date pri­ite în dimineața zilei de 29 și, Comisia centrală de apă­­re împotriva inundațiilor co­­m­ică. Vremea a fost frumoasă, ntinuînd să se încălzească estul Olteniei, Obrogea și sudul Muntenia, Moldovei, curări pronunțate și persis­­nte s-au produs în Banat, în dețele Mehedinți, Gorj, BÍ­­lj, Sălaj și Satu Mare, unde­­­a plouat cu intermitență roape toată ziua. Cantitățile apă căzute au fost însă re­rse. Cele mai mari s-au în­­gistrat în ultimele 24 de ore Sighetul Marmației — 20 li­­pe m.p., la Moldova Ve­­e — 22 litri pe m.p. și la ravița 18 litri pe m.p. In zona muntoasă, din nor­ii țării, au fost semnalate și mai ales sub formă de a­­rse, și izolat, în munții Ba­­itului, a nins. Frontul de ploi­n vestul țării s-a restrîns >ptat în cursul zilei de vi­n­, localizîndu-se în Banat, estul Transilvaniei și izolat în na de munte, unde precipi­­țiile au căzut și sub formă­­ ninsoare. In dimineața zilei ■ vineri, pînă la ora 14, cea îi mare cantitate a căzut la Odeasa, în Munții Apuseni 9 litri pe m.p. Apele Mureșului sunt in sca­re pînă la Săvîrșin, fiind sub ta de inundație, însă cresc or în aval. La Arad, nivelul îxim este atins la 29 mai și­­ o valoare de 490 cm., cu cm., deasupra cotei de m­un­­ții. Afluenții Mureșului sunt scădere. Pe Olt, nivelurile au scăzut­­ tot cursul, menținîndu-se în­­ca 50—80 cm. peste cotele I inundație în sectorul Fei­­oara-Făgăraș și cu 20—40 i, în sectorul aval de Rm. ilcea. Singura excepție o con­­stuie Zona Sebeș-Olt, unde a­vut loc o ușoară creștere ca­­a durat circa 12 ore și s-a însinis în aval în cursul zi­lelor de joi și vineri. Nivelul maxim va fi la Rm. Vilcea și va avea 35 cm. peste cota de inundație. Afluenții Oltului au scăzut. Pe Siret, apele sunt în creș­tere ușoară pe sectorul mij­lociu și în scădere pe restul parcursului, cotele de inundații fiind depășite în sectorul infe­rior — la Lungoci cu 65 cm și Șendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea în continuare a nivelu­lui apelor pe întreg parcursul Si­retului. Afluenții lui sunt și ei în scădere, cu excepția rîului Bîr­­lad, care a înregistrat la Bîr­lad 13 cm. deasupra cotei de inundație. Viitura, care a par­curs acest rîu în zilele de 24 —28 mai, se prevede să ajungă la Tecuci la 30 mai cu un ni­vel maxim de 410 cm., cu 10 cm. peste cota de inundație. Pe Prut, nivelurile apei sunt în scădere ușoară pe tot par­cursul, cu excepția sectorului inferior, unde staționează. Co­tele de inundație sunt depășite numai în zona Drînceni cu cir­ca 70 cm., Fălciu cu 70 cm. și Oancea cu 50 cm. Pentru zilele următoare, se prevăd creșteri ușoare ale nivelului apei în sectorul aval de Ungheni. Pe Dunăre nivelurile apei continuă să crească pe tot par­cursul românesc. Vineri la ora 11, în sectorul Baziaș-Orșova și Cernavodă — Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm. față de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Severin — Cernavodă cu 10—15 cm, iar la Brăila și Ga­lați au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor crește în continuare, ca e­­fect al propagării undei de vi­itură care s-a resimțit la in­trarea în țară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungînd vineri la Oltenița. După cum s-a mai anunțat, culminația viiturii pe Dunăre va ajunge la Baziaș, la 1—2 iunie, o cotă de 760—770 cm. (Agerpres) în legătură cu inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pierderilor Recent, Consiliul de Miniș­tri a stabilit o serie de mă­suri pentru inventarierea bu­nurilor calamitate și evalua­rea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrutît, în împrejurările de­terminate de inundații, o se­rie de bunuri din patrimoniul organizațiilor socialiste, pre­cum și ale cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetățenii care dețin bu­nuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în ter­men de 48 ore, celor care­ le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt cunoscuți, organelor de miliție. In același timp, hotărîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu de­clară în totalitate și la ter­men bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire pa­triotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniu­lui calamitat. Măsuri eficiente... (urmare din pag. 1) nomisească 20.000 m. p. țesă­turi. Prin dotarea întreprinderii cu noi utilaje speciale, moder­ne, capabile să permită îmbu­nătățirea tehnologiei de con­fecționare se va putea elimina platca la majoritatea modele­lor de cămăși și să se obțină, astfel, o economie de materii prime de la 5,5 la 6 cm. pe bucată,­ fără a diminua, bine­înțeles, parametrii tehnici ca­litativi ai produsului. Măsuri importante pentru reducerea consumului specific vor continua să fie luate încă din faza de asimilare a noilor modele, prin adaptarea aces­tora la posibilitățile de execu­ție în cadru. Pentru eliminarea întreprinderii­ pierderilor de materiale rezultate din cu­­ponarea țesăturilor se va pune un accent mai insistent pe re­­cepționarea materiei prime la rampele de control, pentru ca în secțiile de fabricație să intre numai detalii fără defecte. Se va continua și un viitor - ne spunea tov. ing. Maria Pincu - combinarea mai multor pro­duse pe aceeași foaie de ma­terial, precum și utilizarea la maximum a lățimii țesăturilor. Vom lupta să realizăm cu $1 pînă acum economii de mate­riale auxiliare, reducînd consu­mul specific, la ață, ulei de mașină, combustibil. Străduința colectivului Fabri­cii de confecții din Birlad pen­tru transpunerea în viață a sarcinilor de plan se adaugă eforturilor sporite depuse de oamenii muncii din județul Vaslui pentru reducerea costu­rilor materiale, pentru crearea unui număr mai mare de bu­nuri din aceeași cantitate de materii prime. Colectivul fabricii bîrlădene își va aduce din plin contribu­ția în acțiunea de mobilizare a tuturor resurselor de care dispune pentru completa resta­bilire a activității economice în unitățile afectate de cala­mități. De la Hi tentrali de apărare împotriva indațiilor Datele puse la dispoziție de Comisia centrală de împotriva inundațiilor apărare arată că pe teritoriile județelor ri­verane Dunării situația inun­dațiilor este în ușoară extin­dere, ca urmare a creșterii ni­velurilor fluviului. De-a lun­gul Dunării, care, după calcu­lele specialiștilor, în următoa­rele zile își va tripla aproape debitul mediu, sunt concen­trate în prezent imense forțe umane, utilaje și diverse ma­teriale. Se lucrează zi și noap­te la întărirea digurilor exis­tente, la înălțarea lor, în construcția altora, în vederea apărării uzinelor, ogoarelor, a bunurilor personale de furia apelor. In județul Caraș-Severin, intre localitățile Teregova și Armeniș, ca urmare a unei alunecări de teren, s-a între­rupt temporar circulația pe calea ferată Caransebeș — București și pe drumul națio­nal. Se lucrează intens pentru deblocarea acestor importan­te căi de comunicație. Din portul Baziaș s-au evacuat cerealele din baza de recep­ție, iar de la Drencova este în curs de evacuare materialul lemnos. S-a extins ușor inundarea platformelor portuare Tr. Se­verin și Gruia. In județul Me­hedinți sunt inundate 3.700 ha teren, iar în județul Dolj-- 7.500. Se duce o intensă acti­­­vitate de consolidare și supra­­înălțare a digurilor pentru a­­pararea­­ m­eiritelor Bistriț­­a Nedeia-----Jiu și Jiu al Be­*­chet. In județul Teleorman se e­xecută lucrări de oprire a in­filtrațiilor, de consolidări și de protecție a taluzului digu­lui transversal din incinta Zimnicea-Năsturelu, în zonele libere s-a supraînălțat digul local de la Islaz, pe circa 1.500 metri, și pe o porțiune de 600 metri cel de apărare din portul Tr. Măgurele. Sunt în curs, de asemenea, lucrări pentru supraînălțarea și conso­lidarea digului de la Pietro­­șani și a celui de apărare a drumului județean Bujoru- Pietroșani. Suprafața inundată în acest județ este de aproa­pe 16.000 ha.­­ Lucrări de consolidare se execută și în incintele Pietro­­șani-Slobozia și Malu Roșu- Gostinu, precum și Gostinu- Argeș și Oltenița-Dorobanțu, din județul Ilfov. De aseme­nea, se întărește digul de a­­părare a orașului Giurgiu. în acest județ Sunt inundate par­țial două localități, 10 unități productive, platformele por­tuare și 45.000 ha. teren. Pe drumul național Bucu­­rești-Constanța s-a completat cu saci cu pămînt pe cîte 2—3 rînduri toată lungimea afec­tată. în incintele îndiguite din județul Ialomița se lucrează de zor la supraînălțarea și consolidarea digurilor. Distan­țele minime între suprafața a­­pei și coronamentul digurilor sunt: 15 cm. la incinta Borcea de Jos, compartimentul 3 și 30 cm. la incinta Făcăeni-Vlă­­sieni, în județ sunt inundate 724 case și 12 700 ha. La incinta Latinu-Vădeni, din județul Brăila, au conti­nuat lucrările de închidere a rupturii. în Insula Mare a Bră­ilei mii de muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, studenți desfășoară o muncă neîntreruptă pentru apărarea de furia apelor a celor 72.000 ha, mănoase, date agriculturii in ultimii ani prin importante eforturi materiale si umane. Pînă în prezent s-au executat banchete pe 63.500 m. s-a su­­praîn­ălțit combinatd­entul digu­rilor­ pe aproape 28.750 m­., realizîndu-se aproape 260.000 m.c. terasamente și consolidări de dig pe 80.000 m. în județul Brăila sînt inun­date 6 localități, 4 unități pro­ductive și peste 20.000 ha. teren. în județul Galați, atît la di­gurile de la Dunăre, cît și la cele de pe Prut, se continuă lucrările de consolidare înălțate. în acest județ, supra­st­­ețele inundate cuprind 27.540 ha. și parțial 11 localități. în județul Constanța se pu­ne un accent deosebit la ora actuală pe consolidarea digu­rilor de la I.A.S.­Ostrov și a ce­lui de apărare a orașului Cer­navodă. Pe teritoriul județului sunt inundate parțial 13 loca­lități, platforme portuare mai mult de 8.000 ha. de ie­si­ren. O neîncetată activitate se desfășoară pentru consolidarea digurilor și înălțarea lor în zonele periclitate ale jude­șt­­ului Tulcea. Aici au fost inun­date 30 localități, din care 12 total, 2.741 case, aproape 65.000 ha. Din zonele inunda­te, au fost evacuate aproape 1.600 familii, cu 6.220 persoa­ne. Pentru satisfacerea nece­sităților de forțe, mijloace și materiale de apărare pentru incintele îndiguite de la Du­năre, Comisia centrală de a­­părare, împreună cu unele ministere, a întocmit un plan de măsuri pentru ajutorarea județelor din această parte a țării. Astfel, a fost prevăzută trimiterea de îndată a 30 tone folii și 30 milioane saci din polietilenă, a unui milion de saci din țesătură textilă, 500 m.c. material lemnos și 70.000 de plăci din stufit, 10.000 fas­cine și 10 000 pari etc. DEJ —- O rupere de nori în zona localității Jichișul de Jos, din seara zilei de joi, a provo­cat o nlouă viitură, pe valea Sascăi,­ care a pătruns pe ar­tera principală a municipiului Dej. In cursul nopții au fost inundate mai multe străzi. Apa a­ intrat­ în­­ circa 30 de case, în subsolurile spitalului, policlini­cii municipale, policlinicii C.F.R., Școlii generale nr. 3, depozitu­lui de mobilă și depozitului de bere. Acest val, care pe alocuri a atins 2 metri, n-a luat prin surprindere populația greu în­cercată a Dejului. Au fost mo­bilizate forțe puternice, gata să apere bunurile statului și ale cetățenilor. A fost evitată blocarea podurilor cu bușteni, lăzi și alte obiecte cărate de șuvoi. La fabrica de conserve 11 iunie, aflată în direcția vi­iturii, au fost luate măsuri ra­pide de împiedicarea pătrun­derii apei în hale. Familiilor evacuate pentru a doua oară le-a fost asigurată cazarea în internatele școlilor. Noua vi­itură, deși de o intensitate des­tul de puternică nu a provocat pagube. Apele s-au retras în primele ore ale dimineții de vineri. E­­chipele de pompieri și popu­lația au lucrat în tot cursul zi­lei la scoaterea apei din sub­solurile locuințelor și institu­țiilor. In întreg municipiul domnește calmul, o atmosferă de muncă febrilă. Sprijin internațional pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații După cum s-a anunțat, în semn de caldă solidaritate cu poporul român greu încercat în aceste zile, Crucea Roșie Sovietică acordă un ajutor în valoare de 50 000 de ruble în vederea înlăturării urmărilor grave ale calamităților natu­rale care s-au abătut asupra țării noastre. O primă parte a acestei do­nații frățești a sosit vineri di­mineața, pe calea aerului. Pe aeroportul internațional „Bucu­­rești-Otopeni“ a aterizat un avion sovietic „AN-12", avînd la bord 1 000 kg. de diverse medicamente și 11 000 kg. de produse alimentare. Crucea Roșie Olandeză făcut o donație suplimentară, a în valoare de 14 000 florini, constînd din 400 000 pastile pentru purificarea apei și 1 000 pachete cu diverse obiecte pentru copii. Din partea Crucii Roșii Tu­nisiene au fost oferite, în fo­­losul sinistraților, 1 500 de pă­turi. Secretarul general al Socie­tății „Ajutorul Bisericii Dane­ze", Viggo Moellerup, a fă­cut cunoscut că va mai dona 80 000 civic. de vaccin T.A.B., în valoare de 200 000 coroane daneze. Alte firme din S.U.A. -­­„Toscany“ și „Watson“ — au venit în ajutorul populației greu încercate în urma revăr­sării apelor cu suma de 5 000 dolari și respectiv 1 000 do­lari. Au comunicat, de aseme­nea, că donează in același scop firmele: „Besanger" și „Oxyde" din Olanda — 1 000 și respectiv 2 500 de florini; „George Franghistas" din Gre­cia — 5 000 de dolari S.U.A. ; „Remi" din Danemarca — poli­­vitam­ine în valoare de 15 000 coroane daneze ; „Express In­ternationale Spedition" din Austria cu 500 de dolari; „Sa­med", „Ishang" și „Egonia" din Israel — prima cu 5 500 de lire israeliene, celelalte cu cite 1 000 de dolari S.U.A.; iar „Industrial Services Ltd." cu 1 000 de pături; „Australian Farmers Co." din Anglia, cu 1 000 kg. medicamente ; „Car" din Italia cu 1 milion lire ita­liene. Tot din Italia, cunoscu­ta firmă „Fiat" pune la dispo­ziție trei autovehicule utilate special pentru drumuri acci­dentate. La ambasada română din Londra se primesc zilnic scri­sori din partea unor firme ca­re au legături comerciale cu țara noastră sau a unor simpli cetățeni, în care se exprimă alese sentimente de solidari­tate umană. Din partea firmei „Gillette Industries Ltd.", di­rectorul pentru export, Ber­nard Petre, Scrie: „Transmi­tem poporului român compa­siunea noastră pentru tragi­cele pierderi. In semn de soli­daritate cu națiunea dumnea­voastră vă punem la dispozi­ție 24 000 de seringi, o dată cu cele mai bune urări pentru revenirea rapidă la normal în regiunile devastate". Pe adresa directorului între­prinderii de comerț exterior „Fructexport" au sosit noi co­municări în legătură cu sume, în valută, donate de unii din­tre­ clienții externi ai între­prinderii. Astfel firma „Simsa” din Anglia a donat 250 lire sterline, firma „Vijver" din Olanda — 1 000 dolari, firma „Wulff" din R. F. a Germaniei — 3 000 mărci vest-germane. La Întreprinderea „Tehnoim­­port“ s-a primit un telex din partea firmei „Gevaert Agfa" din Belgia în care se spune: Am aflat din ziare despre ca­tastrofalele inundații din țara dv. și dorim­ să vă exprimăm sincera noastră simpatie. Di­recția noastră dorește să con­tribuie la ajutorarea sinistra­ților și dorește să vă trimită un transport de firme medicale „Roentgen", în valoare de circa 1.000 dolari Firma de import-export „Man­­dero" din Berlinul occidental, care a donat zilele trecute 5.000 mărci pentru sinistrații din România, a donat în același scop îmbrăcăminte în valoare de 1.500 mărci Directorul general al firmei „Boehler" din Austria, dr. Adolf Bayer, a trimis, la A­­genția noastră economică din Viena, un C.E.G. în valoare de 20.000 șilingi în vederea sprijinirii regiunilor lovite de calamitățile naturale. Șeful reprezentantei la Bucu­rești a firmei „Hoechst" din R. F. a Germaniei, H. Schmahl a comunicat că firma sa do­nează medicamente și alte ar­ticole de strictă necesitate pen­tru populația sinistrată din țara noastră, în valoare totală de 65.000 mărci. Denis Patrickios Broker din Grecia a donat 300 dolari S. U.A. Rudy Sternberg, proprietarul unei ferme daneze, a făcut o donație de 500 lire sterline. Prin punctul St.amora—Moravița, de frontieră continuă să sosească noi ajutoare din partea unor organizații de Cruce Roșie, firme și întreprin­deri străine. Autocamioane de mare tonaj din Republica Fe­derală a Germaniei au adus vineri 7 000 de treninguri, cîte­va sute de paturi de lună, mari cantități de antibiotice, plasmă, gamaglobulină, băuturi nutri­tive, aparate pentru transfu­zii și alte instrumente medi­cale. In aceeași zi ,au mai so­sit transporturi cuprinzind ar­ticole vestimentare și încălță­minte­­ din Austria și Suedia, precum și peste 2­000 kg de lapte praf din Olanda. (Agerpres), PAGINS 3 Pe ogoare răsună zvonul muncii (urmare din pag. 1) Bălteni se luaseră la întrece­re cu timpul. Sapele prindeau sclipiri în lumina soarelui. In urma oamenilor rămîneau sin­gure, dar viguroase, plantele de cultură, mîngîiate ușor de adierea vîntului. N-am putut sta de vorbă nici cu tovarășul Gheorghe Mihalcea­rativei și președintele coope­niei cu Constantin Ropotă, inginerul șef al uni­tății. Se aflau pe tarlaua Chi­­roșca, din șesul Bîrladului, unde apele dezlănțuite, au ca­lamitat o parte din griul și orzul cultivat aici. Totuși ce­le întîlnite în cîmp ne-au dat convingerea că oamenii sate­lor din aceste părți ale locu­lui au înțeles marea chemare a ceasului de față și fac totul pentru ca pămîntul să ro­dească mai îmbelșugat, Publicitate Direcția județeană ADAS Vaslui Str. Gh. Racoviță nr. 23, telefon 626 are vacante ; - UN POST ȘEF SERVICIU - studii superioare economice și 8 ani în funcții economice sau tehnice. - DOUĂ POSTURI DE LICHIDATORI DAUNE - Condițiile de angajare sunt cele prevăzute la cap. II din anexa nr. IV B la H.C.M. nr. 328/1967, plus 3 ani vechime în funcții eco­nomice sau studii superioare economice sau tehnice și 3 ani vechime în funcții economice sau tehnice. Cei interesați pot primi informații suplimentare de la ser­viciul personal al unității. Întreprinderea de morărit și panificație Vaslui are disponibil j­­­una mașină pentru preparat sifon - instalație completă - două împingatoare vagon. Predarea utilajelor se face în timpul programului de lu­cru, din magazia întreprinderii din Bîrlad, str. Sterian Dum­bravă nr. 47. întreprinderea comunală Bîrlad vinde următoarele cantități de răsaduri de flori : 20.000 fire 19.000 fire 5.000 fire 8.000 fire 10.000 fire Informații suplimentare se dau prin sectorul horticol al în­treprinderii din Bîrlad, str. Republicii nr. 312, telefon 2021. - Coleul galben - frizinia - Mușcată - Ageratum pitic - Althernathera verde PIERDERI A PIERDUT legitimația nr. 218, pe numele Dobîndă Rodica, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui. O declar­anlă. Funcționar de carieră, vîrstă 45 ani, experiență multilate­­­rală, apt pentru serviciu, caut angajare domeniu de eviden­ță sau administrativ, eventual îndrumare locală. Adresați-vă la redacție. BUCUREȘTI SIMBATA, 30 MAI 1970 PROGRAMUL 1. La orele 5 6. 7. 13) 16) 20) 22) 24­ 2.00; 4.00 radiojurnale și buletine de știri; 5.05—6.00 Muzica dimineții ; 6.05 —9.30 Muzică și actualități; 9.30 Miorița; 10.30 Din țările socia­liste; 11.20 Pagini simfonice de mare popularitate; 11.50 Cotele apelor Dunării; melodia populară 12.30 Intîlnire cu și interpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară ; 14.00 Caleidoscop muzical; 15.00 De la 3 la 7 <— emisiune de di­vertisment muzical; 19.30 Săptă­­mîna unui meloman; 20.10 365 de cintece; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 în jurul globu­­lui; 21.30 Moment poetic; 21.35 Solista serii; 22.20 Sport; 22.30 Muzică ușoară; 23.00 Express me­lodii; 0.03—6.00 Estrada noctur­nă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 7 / 12 . 14 ) 16 ) 21 . 23 . 0­55­ radiojurnale ,1 buletine de știri; 7.10 Program muzical de dimi­neață; 8.10 Tot înainte; 9.10 Din repertoriul corului Radiotelevizi­­unii; 10 05 Radioenciclopedie pen­tru tineret; 11.00 Muzică din o­­pere; 11.30 Viers și joc; 12.15 Concert de print; 13.07 Melodii cunoscute — muzică populară ; 14.03 Muzică ușoară; 14.45 Pa­gini din opere; 15.00 Viața de concert a Capitalei; 15.40 Rari­tăți discografice; 17.05 Antena ti­neretului; 17.35 Cîntece pentru toate vîrstele; 18.00 Concert de muzică populară; 18.30 Odă lim­bii române; 19.00 Varietăți mu­zicale; 19.30 Bibliotecă de poe­zie românească; 20.00 Valsuri de compozitori români; 20.40 Pro­gram de romanțe; 21.00 Festiva­lul international muzical „Primă­vara la Praga — 1970“; 23.05 Muzica românească azi; 23.41 — 1.00 Mari romantici Franz Liszt. I­AȘI SIMBĂTĂ, 30 MAI 1970 PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 6.00 Buletin de știri; 6.05 Mati­neu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură; 6.40 Cintece din toa­tă tara; 7.00 Informații și mu­zică. PROGRAMUL DE SEARA: 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Dialog cu ascultăto­rii; 17.45 Nestemate folclorice ; 18.00 Radioanch­eta noastră; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Amintiri, amintiri; 18.30 Lecturi dramatizate; 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi; 20.50 Zece minute Cu Margareta Pîslaru; 21.00 Buletin de știri ; 21.05 Invitație la dans; 21.30 Ar­te plastice; 21.40 Invitație la dans. fsfensiurte SIMBÄTÄ, 30 MAI 1970 17.00 Microavanpremiera; 17.05 Buletin de știri; 17.10 Emisiunea în lim­ba germană; 18.05 Bună seara, fete­­ Bună seara, băieți !; 19.15 Anunțuri — publicitate; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici 19.30 Telejur­nalul de seară; 20.00 Tele-enci­­clopedia; 21.00 Reportaj TV : „Turnul nevăzut“; „100 de clipe într-o secundă"; 21.20 Film se­rial „Rocambole" (IV); 22.00 Tele­­cine-recital nr. 4; 22.35 Telejur­nalul de noapte; 23.00 „Of ini­mioară“. VASLUI: „Călugărița"; BIR­LAD. Cinema Victoria: „Stăpîn pe situație". LOTO La tragerea Loto din 29 mai 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea 1: 85 26 53 68 41 55 83 39 30 Fond premii lei 445.937 Extragerea a H-a : 59 3­9 43 5 28 25 Fond premii lei 408.470.

Next