Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-30 / nr. 704
VREMEA NOUĂ Hotărîrea privind ajutorarea sinistraților—o noua și elocventă chi MiiMMl an MiiLiiiinimMmu-mui——■im um ■ [UNK]immiim ninimumrr-r—iTmwiri-- urminn i im m i-nrrmn-mini ——■—*n—it 1—nn-rrvrai-nri-•kt.ot*mHAw expresie a grijii față de om UN BRAI DE NĂDEJDE Întins ca nevoie e-am obșinuit ca permanent să simțim sprijinul de nădejde al partidului și statului în întreaga activitate ce o desfășurăm. La aceasta m-am gîndit atunci cînd presa și radioul ne-au adus la cunoștință conținutul Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970. Măsurile preconizate de această Hotărîre reprezintă un ajutor prețios, un braț bărbătește întins de către partid și guvern populației și unităților agricole care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale abătute asupra țării noastre. Ajutorul material ce se va acorda, alăturîndu-se efortului întregului popor, va face ca, în scurt timp, să se vindece rănile provocate țării de furia naturii. Cooperativa agricolă din Costești, în urma noilor măsuri organizatorice aplicate, pornise in această primăvară cu forțe proaspete la realizarea producției planificate. Culturile însămînțate în condiții optime se arătau promițătoare. Dar ploile torențiale, inundațiile care au urmat apoi au distrus fără milă o bună parte din munca membrilor cooperatori. Au fost calamitate complet 50 de hectare cultivate cu grîu, sfeclă de zahăr, porumb pentru boabe și alte plante de cultură, 10 hectare cu legume și 20 hectare cu lucernă. Excesul de umiditate a produs alunecarea terenului pe o suprafață totală de 24 de hectare, din care 4 hectare cu vii tinere și 5 hectare cu livadă pe rod. Apele care au năvălit peste pajiști au înecat 18 oi. Toate aceste pagube au lovit greu economia cooperativei noastre, veniturile membrilor săi. Recenta Hotărîre publicată în presă precizează că se vor acorda ajutoare cooperativelor agricole de producție pentru refacerea clădirilor și culturilor distruse, pentru refacerea potențialului de producție diminuat ca urmare a calamităților, în funcție de pagubele suferite și de puterea economică a C.A.P. In aceasta noi vedem un sprijin prețios ce ni-l acordă în aceste momente grele partidul nostru și către el ne îndreptăm profunda noastră recunoștință. Știm că statul face eforturi susținute pentru a ne ajuta să depășim greutățile pe care le suferim de pe urma calamităților. Dar, noi, cooperatorii din Costești, alături de întregul popor, ne vom strădui să facem tot ce este posibil pentru a realiza și depăși producția planificată știind că numai așa putem răsplăti grija părintească ce o manifestă față de noi partidul și statul. Vom face totul ca noul an de producție să-l începem în condiții normale și totodată să ne aducem contribuția la ajutorarea populației și a altor unități agricole care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale. GHEORGHE CRISTEA președintele cooperativei agricole Costești N Familia noastră face parte din cele 60 ale satului Sinea, comuna Deleni - Vaslui, cărora natura dezlănțuită le-a distrus casele, le-a pricinuit pierderi materiale foarte mari. Puține sînt cele care au rămas neavariate. A noastră a fost distrusă în întregime în noaptea de sîmbătă 23 mai a.c. Cu cîteva zile înainte, pămintul îmbibat cu apa ploilor, ce nu mai conteneau, a început să lunece la vale. Atunci pereții casei au crăpat, s-a deteriorat acoperișul, s-au rupt stîlpii prispei. Apoi, pămîntul s-a oprit locului. Peste cîteva ceasuri, din nou, pămîntul a început să lunece. Plafonul casei s-a dărîmat, zidurile au căzut la pămînt. In miez de noapte, cu ajutorul vecinilor care au venit la țipetele noastre, ne-am salvat copilul în vîrstă de 3 ani și jumătate, lucrurile din casă și ceva cereale. Acum locuim la bătrîni, în casa veche, deteriorată și ea. Ne construisem căsuța în 1959. In 1966, introdusesem și lumină electrică. Totul a fost distrus. Trebuie s-o luăm de la început. Cu bucurie în suflet am citit, ieri dimineață, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970. Statul ne vine în ajutor pentru a ne reconstrui casele. Aceasta ne-a dat și mai mult curaj să muncim pentru a obține recolte îmbelșugate și, concomitent, să începem constru Cu recunoștință 9 9 mulțumim partidului iea altei case. Nu găsesc cuvinte să exprim nețărmurita mulțumire, a mea și a întregii familii, partidului și statului nostru care, cu părintească generozitate, ne ajută să ne refacem gospodăriile distruse de inundații. Atît eu cît și soțul meu nu vom avea o clipă de răgaz. Vom munci cu forțe înzecite ca să asigurăm pîinea de care țara are atîta nevoie. Ne dăm seama că înlesnirile care se acordă prin actuala Hotărîre vor permite tuturor familiilor sinistraților să înlăture cît mai repede pagubele suferite, să-și refacă gospodăriile și bunurile pentru a reintra cît mai curînd în ritmul vieții normale. Toate acestea necesită eforturi materiale uriașe din partea statului nostru. De aceea, ne angajăm pe această cale să muncim cu eroism și abnegație pentru a asigura pe mai departe o dezvoltare dinamică, armonioasă a economiei naționale, pentru înfăptuirea tuturor hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. ANICA TESLARU cooperatoare din Deleni - Vaslui Toate forțele lucrează în cîmp O dată cu îmbunătățirea timpului țăranii cooperatori de la Codăești au ieșit cu toții la lucru. Ieri, bunăoară, pe terenurile ocupate cu cereale, pășuni, plantații vitipomicole, legume și zarzavaturi se aflau la lucru peste 1.500 de oameni. Munca a început la ora 3,30 șî a fost întreruptă o dată cu căderea înserării. Un sumar bilanț, ne arată că pînă aseară aici era efectuată prașila întîi pe 200 din 1.085 de hectare cu porumb, prașila a doua pe 30 din 100 de hectare cu floarea-soarelui, aceeași lucrare pe 20 din 50 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. In vie, prașila era executată pe 80 din cele 101 hectare existente și, tot ieri a început stropitul. Legumicultorii erau, de asemenea, la zi cu toate lucrările solicitate de sezon. Titlul de fruntași îl dețin, pînă acum, cooperatorii din brigăzile conduse de tovarășii Toader Baciu, Gheorghe Hordilă, Ion Ene, Grigore Năstase și cei din ferma condusă de inginera Maria Jescu. Buletin hidrometeorologic Pe baza ultimelor date priite în dimineața zilei de 29 și, Comisia centrală de apăre împotriva inundațiilor comică. Vremea a fost frumoasă, ntinuînd să se încălzească estul Olteniei, Obrogea și sudul Muntenia, Moldovei, curări pronunțate și persisnte s-au produs în Banat, în dețele Mehedinți, Gorj, BÍlj, Sălaj și Satu Mare, undea plouat cu intermitență roape toată ziua. Cantitățile apă căzute au fost însă rerse. Cele mai mari s-au îngistrat în ultimele 24 de ore Sighetul Marmației — 20 lipe m.p., la Moldova Vee — 22 litri pe m.p. și la ravița 18 litri pe m.p. In zona muntoasă, din norii țării, au fost semnalate și mai ales sub formă de arse, și izolat, în munții Baitului, a nins. Frontul de ploin vestul țării s-a restrîns >ptat în cursul zilei de vin, localizîndu-se în Banat, estul Transilvaniei și izolat în na de munte, unde precipițiile au căzut și sub formă ninsoare. In dimineața zilei ■ vineri, pînă la ora 14, cea îi mare cantitate a căzut la Odeasa, în Munții Apuseni 9 litri pe m.p. Apele Mureșului sunt in scare pînă la Săvîrșin, fiind sub ta de inundație, însă cresc or în aval. La Arad, nivelul îxim este atins la 29 mai și o valoare de 490 cm., cu cm., deasupra cotei de munții. Afluenții Mureșului sunt scădere. Pe Olt, nivelurile au scăzut tot cursul, menținîndu-se înca 50—80 cm. peste cotele I inundație în sectorul Feioara-Făgăraș și cu 20—40 i, în sectorul aval de Rm. ilcea. Singura excepție o constuie Zona Sebeș-Olt, unde avut loc o ușoară creștere caa durat circa 12 ore și s-a însinis în aval în cursul zilelor de joi și vineri. Nivelul maxim va fi la Rm. Vilcea și va avea 35 cm. peste cota de inundație. Afluenții Oltului au scăzut. Pe Siret, apele sunt în creștere ușoară pe sectorul mijlociu și în scădere pe restul parcursului, cotele de inundații fiind depășite în sectorul inferior — la Lungoci cu 65 cm și Șendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea în continuare a nivelului apelor pe întreg parcursul Siretului. Afluenții lui sunt și ei în scădere, cu excepția rîului Bîrlad, care a înregistrat la Bîrlad 13 cm. deasupra cotei de inundație. Viitura, care a parcurs acest rîu în zilele de 24 —28 mai, se prevede să ajungă la Tecuci la 30 mai cu un nivel maxim de 410 cm., cu 10 cm. peste cota de inundație. Pe Prut, nivelurile apei sunt în scădere ușoară pe tot parcursul, cu excepția sectorului inferior, unde staționează. Cotele de inundație sunt depășite numai în zona Drînceni cu circa 70 cm., Fălciu cu 70 cm. și Oancea cu 50 cm. Pentru zilele următoare, se prevăd creșteri ușoare ale nivelului apei în sectorul aval de Ungheni. Pe Dunăre nivelurile apei continuă să crească pe tot parcursul românesc. Vineri la ora 11, în sectorul Baziaș-Orșova și Cernavodă — Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm. față de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Severin — Cernavodă cu 10—15 cm, iar la Brăila și Galați au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor crește în continuare, ca efect al propagării undei de viitură care s-a resimțit la intrarea în țară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungînd vineri la Oltenița. După cum s-a mai anunțat, culminația viiturii pe Dunăre va ajunge la Baziaș, la 1—2 iunie, o cotă de 760—770 cm. (Agerpres) în legătură cu inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pierderilor Recent, Consiliul de Miniștri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrutît, în împrejurările determinate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul organizațiilor socialiste, precum și ale cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetățenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt cunoscuți, organelor de miliție. In același timp, hotărîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate și la termen bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire patriotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat. Măsuri eficiente... (urmare din pag. 1) nomisească 20.000 m. p. țesături. Prin dotarea întreprinderii cu noi utilaje speciale, moderne, capabile să permită îmbunătățirea tehnologiei de confecționare se va putea elimina platca la majoritatea modelelor de cămăși și să se obțină, astfel, o economie de materii prime de la 5,5 la 6 cm. pe bucată, fără a diminua, bineînțeles, parametrii tehnici calitativi ai produsului. Măsuri importante pentru reducerea consumului specific vor continua să fie luate încă din faza de asimilare a noilor modele, prin adaptarea acestora la posibilitățile de execuție în cadru. Pentru eliminarea întreprinderii pierderilor de materiale rezultate din cuponarea țesăturilor se va pune un accent mai insistent pe recepționarea materiei prime la rampele de control, pentru ca în secțiile de fabricație să intre numai detalii fără defecte. Se va continua și un viitor - ne spunea tov. ing. Maria Pincu - combinarea mai multor produse pe aceeași foaie de material, precum și utilizarea la maximum a lățimii țesăturilor. Vom lupta să realizăm cu $1 pînă acum economii de materiale auxiliare, reducînd consumul specific, la ață, ulei de mașină, combustibil. Străduința colectivului Fabricii de confecții din Birlad pentru transpunerea în viață a sarcinilor de plan se adaugă eforturilor sporite depuse de oamenii muncii din județul Vaslui pentru reducerea costurilor materiale, pentru crearea unui număr mai mare de bunuri din aceeași cantitate de materii prime. Colectivul fabricii bîrlădene își va aduce din plin contribuția în acțiunea de mobilizare a tuturor resurselor de care dispune pentru completa restabilire a activității economice în unitățile afectate de calamități. De la Hi tentrali de apărare împotriva indațiilor Datele puse la dispoziție de Comisia centrală de împotriva inundațiilor apărare arată că pe teritoriile județelor riverane Dunării situația inundațiilor este în ușoară extindere, ca urmare a creșterii nivelurilor fluviului. De-a lungul Dunării, care, după calculele specialiștilor, în următoarele zile își va tripla aproape debitul mediu, sunt concentrate în prezent imense forțe umane, utilaje și diverse materiale. Se lucrează zi și noapte la întărirea digurilor existente, la înălțarea lor, în construcția altora, în vederea apărării uzinelor, ogoarelor, a bunurilor personale de furia apelor. In județul Caraș-Severin, intre localitățile Teregova și Armeniș, ca urmare a unei alunecări de teren, s-a întrerupt temporar circulația pe calea ferată Caransebeș — București și pe drumul național. Se lucrează intens pentru deblocarea acestor importante căi de comunicație. Din portul Baziaș s-au evacuat cerealele din baza de recepție, iar de la Drencova este în curs de evacuare materialul lemnos. S-a extins ușor inundarea platformelor portuare Tr. Severin și Gruia. In județul Mehedinți sunt inundate 3.700 ha teren, iar în județul Dolj-- 7.500. Se duce o intensă activitate de consolidare și supraînălțare a digurilor pentru apararea meiritelor Bistrița Nedeia-----Jiu și Jiu al Be*chet. In județul Teleorman se execută lucrări de oprire a infiltrațiilor, de consolidări și de protecție a taluzului digului transversal din incinta Zimnicea-Năsturelu, în zonele libere s-a supraînălțat digul local de la Islaz, pe circa 1.500 metri, și pe o porțiune de 600 metri cel de apărare din portul Tr. Măgurele. Sunt în curs, de asemenea, lucrări pentru supraînălțarea și consolidarea digului de la Pietroșani și a celui de apărare a drumului județean Bujoru- Pietroșani. Suprafața inundată în acest județ este de aproape 16.000 ha. Lucrări de consolidare se execută și în incintele Pietroșani-Slobozia și Malu Roșu- Gostinu, precum și Gostinu- Argeș și Oltenița-Dorobanțu, din județul Ilfov. De asemenea, se întărește digul de apărare a orașului Giurgiu. în acest județ Sunt inundate parțial două localități, 10 unități productive, platformele portuare și 45.000 ha. teren. Pe drumul național București-Constanța s-a completat cu saci cu pămînt pe cîte 2—3 rînduri toată lungimea afectată. în incintele îndiguite din județul Ialomița se lucrează de zor la supraînălțarea și consolidarea digurilor. Distanțele minime între suprafața apei și coronamentul digurilor sunt: 15 cm. la incinta Borcea de Jos, compartimentul 3 și 30 cm. la incinta Făcăeni-Vlăsieni, în județ sunt inundate 724 case și 12 700 ha. La incinta Latinu-Vădeni, din județul Brăila, au continuat lucrările de închidere a rupturii. în Insula Mare a Brăilei mii de muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, studenți desfășoară o muncă neîntreruptă pentru apărarea de furia apelor a celor 72.000 ha, mănoase, date agriculturii in ultimii ani prin importante eforturi materiale si umane. Pînă în prezent s-au executat banchete pe 63.500 m. s-a supraînălțit combinatdentul digurilor pe aproape 28.750 m., realizîndu-se aproape 260.000 m.c. terasamente și consolidări de dig pe 80.000 m. în județul Brăila sînt inundate 6 localități, 4 unități productive și peste 20.000 ha. teren. în județul Galați, atît la digurile de la Dunăre, cît și la cele de pe Prut, se continuă lucrările de consolidare înălțate. în acest județ, suprastețele inundate cuprind 27.540 ha. și parțial 11 localități. în județul Constanța se pune un accent deosebit la ora actuală pe consolidarea digurilor de la I.A.S.Ostrov și a celui de apărare a orașului Cernavodă. Pe teritoriul județului sunt inundate parțial 13 localități, platforme portuare mai mult de 8.000 ha. de iesiren. O neîncetată activitate se desfășoară pentru consolidarea digurilor și înălțarea lor în zonele periclitate ale judeștului Tulcea. Aici au fost inundate 30 localități, din care 12 total, 2.741 case, aproape 65.000 ha. Din zonele inundate, au fost evacuate aproape 1.600 familii, cu 6.220 persoane. Pentru satisfacerea necesităților de forțe, mijloace și materiale de apărare pentru incintele îndiguite de la Dunăre, Comisia centrală de apărare, împreună cu unele ministere, a întocmit un plan de măsuri pentru ajutorarea județelor din această parte a țării. Astfel, a fost prevăzută trimiterea de îndată a 30 tone folii și 30 milioane saci din polietilenă, a unui milion de saci din țesătură textilă, 500 m.c. material lemnos și 70.000 de plăci din stufit, 10.000 fascine și 10 000 pari etc. DEJ —- O rupere de nori în zona localității Jichișul de Jos, din seara zilei de joi, a provocat o nlouă viitură, pe valea Sascăi, care a pătruns pe artera principală a municipiului Dej. In cursul nopții au fost inundate mai multe străzi. Apa a intrat în circa 30 de case, în subsolurile spitalului, policlinicii municipale, policlinicii C.F.R., Școlii generale nr. 3, depozitului de mobilă și depozitului de bere. Acest val, care pe alocuri a atins 2 metri, n-a luat prin surprindere populația greu încercată a Dejului. Au fost mobilizate forțe puternice, gata să apere bunurile statului și ale cetățenilor. A fost evitată blocarea podurilor cu bușteni, lăzi și alte obiecte cărate de șuvoi. La fabrica de conserve 11 iunie, aflată în direcția viiturii, au fost luate măsuri rapide de împiedicarea pătrunderii apei în hale. Familiilor evacuate pentru a doua oară le-a fost asigurată cazarea în internatele școlilor. Noua viitură, deși de o intensitate destul de puternică nu a provocat pagube. Apele s-au retras în primele ore ale dimineții de vineri. Echipele de pompieri și populația au lucrat în tot cursul zilei la scoaterea apei din subsolurile locuințelor și instituțiilor. In întreg municipiul domnește calmul, o atmosferă de muncă febrilă. Sprijin internațional pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații După cum s-a anunțat, în semn de caldă solidaritate cu poporul român greu încercat în aceste zile, Crucea Roșie Sovietică acordă un ajutor în valoare de 50 000 de ruble în vederea înlăturării urmărilor grave ale calamităților naturale care s-au abătut asupra țării noastre. O primă parte a acestei donații frățești a sosit vineri dimineața, pe calea aerului. Pe aeroportul internațional „București-Otopeni“ a aterizat un avion sovietic „AN-12", avînd la bord 1 000 kg. de diverse medicamente și 11 000 kg. de produse alimentare. Crucea Roșie Olandeză făcut o donație suplimentară, a în valoare de 14 000 florini, constînd din 400 000 pastile pentru purificarea apei și 1 000 pachete cu diverse obiecte pentru copii. Din partea Crucii Roșii Tunisiene au fost oferite, în folosul sinistraților, 1 500 de pături. Secretarul general al Societății „Ajutorul Bisericii Daneze", Viggo Moellerup, a făcut cunoscut că va mai dona 80 000 civic. de vaccin T.A.B., în valoare de 200 000 coroane daneze. Alte firme din S.U.A. -„Toscany“ și „Watson“ — au venit în ajutorul populației greu încercate în urma revărsării apelor cu suma de 5 000 dolari și respectiv 1 000 dolari. Au comunicat, de asemenea, că donează in același scop firmele: „Besanger" și „Oxyde" din Olanda — 1 000 și respectiv 2 500 de florini; „George Franghistas" din Grecia — 5 000 de dolari S.U.A. ; „Remi" din Danemarca — polivitamine în valoare de 15 000 coroane daneze ; „Express Internationale Spedition" din Austria cu 500 de dolari; „Samed", „Ishang" și „Egonia" din Israel — prima cu 5 500 de lire israeliene, celelalte cu cite 1 000 de dolari S.U.A.; iar „Industrial Services Ltd." cu 1 000 de pături; „Australian Farmers Co." din Anglia, cu 1 000 kg. medicamente ; „Car" din Italia cu 1 milion lire italiene. Tot din Italia, cunoscuta firmă „Fiat" pune la dispoziție trei autovehicule utilate special pentru drumuri accidentate. La ambasada română din Londra se primesc zilnic scrisori din partea unor firme care au legături comerciale cu țara noastră sau a unor simpli cetățeni, în care se exprimă alese sentimente de solidaritate umană. Din partea firmei „Gillette Industries Ltd.", directorul pentru export, Bernard Petre, Scrie: „Transmitem poporului român compasiunea noastră pentru tragicele pierderi. In semn de solidaritate cu națiunea dumneavoastră vă punem la dispoziție 24 000 de seringi, o dată cu cele mai bune urări pentru revenirea rapidă la normal în regiunile devastate". Pe adresa directorului întreprinderii de comerț exterior „Fructexport" au sosit noi comunicări în legătură cu sume, în valută, donate de unii dintre clienții externi ai întreprinderii. Astfel firma „Simsa” din Anglia a donat 250 lire sterline, firma „Vijver" din Olanda — 1 000 dolari, firma „Wulff" din R. F. a Germaniei — 3 000 mărci vest-germane. La Întreprinderea „Tehnoimport“ s-a primit un telex din partea firmei „Gevaert Agfa" din Belgia în care se spune: Am aflat din ziare despre catastrofalele inundații din țara dv. și dorim să vă exprimăm sincera noastră simpatie. Direcția noastră dorește să contribuie la ajutorarea sinistraților și dorește să vă trimită un transport de firme medicale „Roentgen", în valoare de circa 1.000 dolari Firma de import-export „Mandero" din Berlinul occidental, care a donat zilele trecute 5.000 mărci pentru sinistrații din România, a donat în același scop îmbrăcăminte în valoare de 1.500 mărci Directorul general al firmei „Boehler" din Austria, dr. Adolf Bayer, a trimis, la Agenția noastră economică din Viena, un C.E.G. în valoare de 20.000 șilingi în vederea sprijinirii regiunilor lovite de calamitățile naturale. Șeful reprezentantei la București a firmei „Hoechst" din R. F. a Germaniei, H. Schmahl a comunicat că firma sa donează medicamente și alte articole de strictă necesitate pentru populația sinistrată din țara noastră, în valoare totală de 65.000 mărci. Denis Patrickios Broker din Grecia a donat 300 dolari S. U.A. Rudy Sternberg, proprietarul unei ferme daneze, a făcut o donație de 500 lire sterline. Prin punctul St.amora—Moravița, de frontieră continuă să sosească noi ajutoare din partea unor organizații de Cruce Roșie, firme și întreprinderi străine. Autocamioane de mare tonaj din Republica Federală a Germaniei au adus vineri 7 000 de treninguri, cîteva sute de paturi de lună, mari cantități de antibiotice, plasmă, gamaglobulină, băuturi nutritive, aparate pentru transfuzii și alte instrumente medicale. In aceeași zi ,au mai sosit transporturi cuprinzind articole vestimentare și încălțăminte din Austria și Suedia, precum și peste 2000 kg de lapte praf din Olanda. (Agerpres), PAGINS 3 Pe ogoare răsună zvonul muncii (urmare din pag. 1) Bălteni se luaseră la întrecere cu timpul. Sapele prindeau sclipiri în lumina soarelui. In urma oamenilor rămîneau singure, dar viguroase, plantele de cultură, mîngîiate ușor de adierea vîntului. N-am putut sta de vorbă nici cu tovarășul Gheorghe Mihalcearativei și președintele coopeniei cu Constantin Ropotă, inginerul șef al unității. Se aflau pe tarlaua Chiroșca, din șesul Bîrladului, unde apele dezlănțuite, au calamitat o parte din griul și orzul cultivat aici. Totuși cele întîlnite în cîmp ne-au dat convingerea că oamenii satelor din aceste părți ale locului au înțeles marea chemare a ceasului de față și fac totul pentru ca pămîntul să rodească mai îmbelșugat, Publicitate Direcția județeană ADAS Vaslui Str. Gh. Racoviță nr. 23, telefon 626 are vacante ; - UN POST ȘEF SERVICIU - studii superioare economice și 8 ani în funcții economice sau tehnice. - DOUĂ POSTURI DE LICHIDATORI DAUNE - Condițiile de angajare sunt cele prevăzute la cap. II din anexa nr. IV B la H.C.M. nr. 328/1967, plus 3 ani vechime în funcții economice sau studii superioare economice sau tehnice și 3 ani vechime în funcții economice sau tehnice. Cei interesați pot primi informații suplimentare de la serviciul personal al unității. Întreprinderea de morărit și panificație Vaslui are disponibil juna mașină pentru preparat sifon - instalație completă - două împingatoare vagon. Predarea utilajelor se face în timpul programului de lucru, din magazia întreprinderii din Bîrlad, str. Sterian Dumbravă nr. 47. întreprinderea comunală Bîrlad vinde următoarele cantități de răsaduri de flori : 20.000 fire 19.000 fire 5.000 fire 8.000 fire 10.000 fire Informații suplimentare se dau prin sectorul horticol al întreprinderii din Bîrlad, str. Republicii nr. 312, telefon 2021. - Coleul galben - frizinia - Mușcată - Ageratum pitic - Althernathera verde PIERDERI A PIERDUT legitimația nr. 218, pe numele Dobîndă Rodica, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui. O declaranlă. Funcționar de carieră, vîrstă 45 ani, experiență multilaterală, apt pentru serviciu, caut angajare domeniu de evidență sau administrativ, eventual îndrumare locală. Adresați-vă la redacție. BUCUREȘTI SIMBATA, 30 MAI 1970 PROGRAMUL 1. La orele 5 6. 7. 13) 16) 20) 22) 24 2.00; 4.00 radiojurnale și buletine de știri; 5.05—6.00 Muzica dimineții ; 6.05 —9.30 Muzică și actualități; 9.30 Miorița; 10.30 Din țările socialiste; 11.20 Pagini simfonice de mare popularitate; 11.50 Cotele apelor Dunării; melodia populară 12.30 Intîlnire cu și interpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară ; 14.00 Caleidoscop muzical; 15.00 De la 3 la 7 <— emisiune de divertisment muzical; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.10 365 de cintece; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 în jurul globului; 21.30 Moment poetic; 21.35 Solista serii; 22.20 Sport; 22.30 Muzică ușoară; 23.00 Express melodii; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 7 / 12 . 14 ) 16 ) 21 . 23 . 055 radiojurnale ,1 buletine de știri; 7.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 9.10 Din repertoriul corului Radioteleviziunii; 10 05 Radioenciclopedie pentru tineret; 11.00 Muzică din opere; 11.30 Viers și joc; 12.15 Concert de print; 13.07 Melodii cunoscute — muzică populară ; 14.03 Muzică ușoară; 14.45 Pagini din opere; 15.00 Viața de concert a Capitalei; 15.40 Rarități discografice; 17.05 Antena tineretului; 17.35 Cîntece pentru toate vîrstele; 18.00 Concert de muzică populară; 18.30 Odă limbii române; 19.00 Varietăți muzicale; 19.30 Bibliotecă de poezie românească; 20.00 Valsuri de compozitori români; 20.40 Program de romanțe; 21.00 Festivalul international muzical „Primăvara la Praga — 1970“; 23.05 Muzica românească azi; 23.41 — 1.00 Mari romantici Franz Liszt. IAȘI SIMBĂTĂ, 30 MAI 1970 PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 6.00 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură; 6.40 Cintece din toată tara; 7.00 Informații și muzică. PROGRAMUL DE SEARA: 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Dialog cu ascultătorii; 17.45 Nestemate folclorice ; 18.00 Radioancheta noastră; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Amintiri, amintiri; 18.30 Lecturi dramatizate; 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi; 20.50 Zece minute Cu Margareta Pîslaru; 21.00 Buletin de știri ; 21.05 Invitație la dans; 21.30 Arte plastice; 21.40 Invitație la dans. fsfensiurte SIMBÄTÄ, 30 MAI 1970 17.00 Microavanpremiera; 17.05 Buletin de știri; 17.10 Emisiunea în limba germană; 18.05 Bună seara, fete Bună seara, băieți !; 19.15 Anunțuri — publicitate; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Tele-enciclopedia; 21.00 Reportaj TV : „Turnul nevăzut“; „100 de clipe într-o secundă"; 21.20 Film serial „Rocambole" (IV); 22.00 Telecine-recital nr. 4; 22.35 Telejurnalul de noapte; 23.00 „Of inimioară“. VASLUI: „Călugărița"; BIRLAD. Cinema Victoria: „Stăpîn pe situație". LOTO La tragerea Loto din 29 mai 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea 1: 85 26 53 68 41 55 83 39 30 Fond premii lei 445.937 Extragerea a H-a : 59 39 43 5 28 25 Fond premii lei 408.470.