Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-06-03 / nr. 707

m PAGINA 2 Păminturile noastre vor fi grădini (urmate din pag.n tainele. Ne aflăm la C.A.P. Zorleni. Pe șesul de lînga șo­seaua Vaslui - Bîrlad, două tractoare trăgeau din greu un policisc. Era pentru a cincea oară cînd se discuta această tarla de 4 hectare. Mecaniza­torii Dumitru Corcan și Necu­­lai Volintiru, de la I.M.A. Zor­leni, uniseră puterea a nouă­zeci de „cai" creați de inteli­gența omenească, pentru ca grădinarii din Zorleni să poa­tă intra neîntârziat pe acest pă­­mânt gras, ce fusese acoperit de ape, din­ care vor scoate „tone de vitamine" pentru pie­țele orașelor. Alături, echipa lui Alexandru Tănase, din brigada a opta­­ furaje de la C.A.P. Zorleni, lu­­cra la strînsul lucernei. Dumi­tru Prisăcaru, brigadierul aflat în mijlocul acestor oameni, și-a împărțit brigada în două­­ parte, la strînsul lucernei, iar a cealaltă, condusă de Ghinea Arsene, a trecut pe tarlaua Noameasca, pentru a ajuta la prășit celorlalte brigăzi, supli­­mentînd brațele de muncă ne­cesare în special brigăzii a doua. „Repartizîndu-ne forțele a­­colo unde se simte nevoia cea mai acută - ne spunea bri­gadierul­­ sintem­ convinși ca vom reuși să smulgem pămîn­­tului recolte cit mai bogate, mai ales că membrii coopera­tivei noastre agricole au hotă­­rit să suplimenteze planul de producție, pentru a acoperi lip­surile provocate de inundații. Și vom reuși. Cu oameni ho­­tăriți cum sunt toți membrii e­­chipei, sunt sigur că vom ieși învingători din această luptă cu urmările calamităților". Folosind cu pricepere mași­nile de care dispun, harnicii noștri lucrători ai ogoarelor vor reduce considerabil pierderile suferite de pe urma calamită­ților naturale. Ne-a fost întă­rită această convingere privind, spre sfirșitul raidului nostru, o­ Tractoristul Gh. Pa­­nainte execută prașila mecanică la sfeclă pe tarlaua Nicodari (C.A.P. Costești), goarele coperativei agricole din Perieni, pe care lucrau cu spor patru sape rotative pe tarlaua Poiana I, trei cultivatoare pe Poiana II, a­semănătoare S.P.C. 6 pe Țelină, tarla de curînd eli­berată de ape. Discutăm cu cîțiva dintre mecanizatorii sec­ției nr. 6 a I.M.A. Crivești. Ne-a impresionat încrederea tuturor a­­cestor oameni în mașinile cu care lucrează, hotărirea lor de a executa lucrările agricole nu numai intr-un ritm foarte rapid, ci și de o calitate foarte bună. Mecanizatorilor Vasile Turtea și Simion Manolache, abia le-am putut smulge, din fugă, cîteva cu­vinte, pentru că se grăbeau să termine de prășit porumbul de pe suprafața ce le mai rămăsese din tarlaua de 74 de hectare care le fusese încredințată. „Ne-am angajat să lucrăm pes­te normă, pentru a contribui și noi, cu toate forțele noastre, la refacerea economiei întregii țări - ne spun ei. Și suntem­ convinși că recoltele pe care le vom da țării vor fi mari, fiindcă mijloacele mecanizate pe care le folosim ne dau posibilitatea să facem din păminturile noas­tre adevărate grădini". Ogoarele noastre sint pline de zumzetul muncii. Oameni și mașini, intr-o necontenită mișcare, avînd ca unic sens recoltele bogate, iți creează acea impresie de stup de albine, cu care de multe ori iți vine să compari perfecțiunea organizării munci. Pentru că or­ganizarea este cuvîntul de ordine care polarizează toate forțele, toate resursele, avind drept scop final reface­rea pierderilor provocate economiei țării, încrezători in organizatorul lor călit - partidul — lucrătorii ogoarelor dovedesc, prin activitatea lor zilnică, forța de nezdrun­cinat pe care o constituie orlnduirea noastră socialistă. La C.A.P. Oltenești se prășește porumbul de pe ultimele suprafețe însămînțate cu această cultură. Un grup de tinere fruntașe în muncă de la C.A.P. Costești. Importante măsuri... (urmere din peg. 1)­surilor preconizate In progra­mul național de dezvoltare a zootehniei, impune totoda­tă, sporirea și o mai bună așezare a prețurilor de cum­părare a animalelor și a pro­duselor animaliere, cointere­sarea producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltu­ielilor de producție și asigu­rării unei rentabilități cores­punzătoare, mai ales în creș­terea bovinelor, vacilor de lapte și porcinelor. Traducerea în viață a pro­gramului de dezvoltare a zo­otehniei și creșterea cointere­sării producătorilor vor crea condiții pentru dublarea, până în anul 1975, comparativ cu a­­nul 1999, a producției și a fondului de stat la carne, lap­te, ouă, iar pe această bază se va îmbunătăți continuu a­­provizionarea populației. Așa după cum se precizează în hotărîre, prin majorarea pre­țurilor de cumpărare a pro­­duselor animaliere, ca și prin acordarea de prime, reduceri­le și degrevările de impozite,­­țărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri su­plimentare în sumă de circa 850 milioane lei, calculat la nivelul anului 1970. Majorarea prețurilor de cumpărare la bovine adulte, la porcine, lapte de vacă și oaie, acordarea unor impor­tante înlesniri la procurarea porumbului pentru cooperatori și producători individuali din zonele de deal și munte, ca și scutirile de impozite . În­tregul ansamblu de măsuri a­­doptate de recenta hotărîre — este menit să stimuleze pe producători, să dezvolte șepte­­lul, să contracteze și să vîn­­dă statului un număr sporit de animale și cantități tot mai mari de produse. Prețurile diferențiate în funcție de ca­litatea animalelor, mărirea mai accentuată a prețurilor de cumpărare la lapte în perioa­da de iarnă au menirea să cointereseze cooperativele a­­gricole, pe țăranii cooperatori și pe producătorii individu­ali să obțină și să valorifice mai mult lapte, în perioada cînd cerințele de consum sunt mai mari. Pornindu-se de la necesi­tatea creșterii și ameliorării efectivelor de bovine, în ho­tărîre se precizează că se a­­cordă prime de 300 — 500 de lei pentru fiecare junincă la prima fătare, atît cooperati­velor agricole, cooperatorilor, cît și producătorilor individu­ali, ceea ce constituie un pu­ternic stimulent în obținerea unor noi succese în crește­rea și îngrijirea vițelelor — baza viitoarelor cirezi. La fel de importantă este și prevede­rea cu privire la scutirea de impozite a țăranilor coope­ratori și a producătorilor in­dividuali pentru un număr de vaci egal cu numărul de vi­ței contractați și livrați or­ganizațiilor socialiste de stat sau cooperatiste. Această mă­sură va determina pe produ­cători să crească mai multe vite, să le înmulțească, să con­tribuie tot mai mult la asi­­gurarea fondului central de produse agro-alimentare. O mare Însemnătate o au prevederile referitoare dreptul țăranilor de a cum­m­­păra cantități de porumb in contul laptelui livrat statului pe bază de contract, ca și menținerea în vigoare a regle­mentărilor privind livrarea­ u­­nor cantități de porumb pen­tru tineretul bovin și porcii ce se contractează și se li­vrează statului. In hotărîre se prevede, de asemenea, să fie degrevate de impozite construirea materialele pentru de complexe și ferme zootehnice de tip in­dustrial și pentru extinderea celor existente, precum și a utilajelor și mașinilor speci­fice procesului de producție în zootehnie, fapt ce va de­termina intensificarea construc­ției de unități moderne de creștere a animalelor. După cum se arată în ho­tărire, importante fonduri ne­cesare pentru majorarea pre­țurilor de cumpărare și acor­darea celorlalte stimulente prevăzute, se vor asigura par­țial din veniturile statului iar o anumită parte prin ma­jorarea prețurilor cu amănun­­tul la unele produse de ori­gine animală. La unele sortimente de larg consum, se precizează în ho­tărîre — carne de o anumită calitate, unt, slănină etc. se mențin actualele prețuri, fapt ce dovedește, o dată un plus, grija pentru a nu afecta buge­tul familiilor cu venituri mai mici. In hotărîre sunt prevăzute sarcini precise pentru unele organe centrale și locale cu privire la asigurarea producți­ei alimentare și implicit a aprovizionării populației, ce­ea ce sporește răspunderea acestora față de îndeplinirea exemplară a obligațiilor ce le revin. Faptul că o parte din fon­durile destinate zootehniei se vor realiza prin majorarea u­­nor prețuri de vînzare cu a­­mănuntul este determinat de necesitatea de a nu slăbi ma­rile eforturi de investită pen­tru dezvoltarea economiei na­tionale, pentru celelalte ac­țiuni social — culturale. La aceste considerente trebuie a­­dăugat faptul că paralel cu pagubele incalculabile provo­cate celorlalte sectoare ale vieții economice, recentele i­­nundații au dus la pieirea a zeci de mii de animale, la distrugerea multor adăposturi, la degradarea pășunilor. Oamenii muncii din județul Vaslui, asemenea întregului popor, au primit recenta Hotă­­rîre cu un viu interes, anga­­jîndu-se să nu precupețească nici un efort pentru aplicarea în viață a sarcinilor ce le revin și astfel încît în acest domeniu, să-și sporească contribuția la dezvoltarea zo­otehniei, la îmbunătățirea con­tinuă a aprovizionării popula­ției, la înflorirea economiei noastre naționale. Opt ore unice (urmare din pag. 1) reprobabil, credem că vom reuși să atingem ținta pro­pusă. Transporturile pe drumu­rile de fier, se știe, au fost pentru un moment Între­rupte. *— In toate punctele a­­fertate de inundații, ne-a spu­e tovarășul Nicolae Io­­nescu, șef adjunct al gării birlădene, stricăciunile au fost remediate într-un timp record. Intr-un singur loc se mai lucrează acum la reparația liniei ferate . Zor­leni. km. 8. In curînd, cir­culația va fi reluată. Se prăbușise un deal peste o linie de cale fe­­rată. O forța uriașă U Îm­pinsese parcă peste linie. In fata trenului. In dumi­nica despre care vorbim, pe parcursul nu a 8 ore, ci a Întregii zile, 50 de oa­meni s-au luptat cu pămln­­tul care venise peste linii. Zeci și sute­ de metri cubi de pămînt au fost Înlătu­rați, locul s-a eliberat trep­­tat.­Și toate­ aceste eforturi "Intr-uni singuri se opui troh­eul feroviar nu trebuia să șufere din cauze capricii­lor naturii, a dezlănțuirii forțelor ei oarbe. Muncă continuă, organi­zată, de la un capăt la al­tul al orașului. La Hotelul O. N. T., de exemplu, un grup de tineri tâmplari lu­cra, ascuns parcă de lumea străzii, undeva, pe o scară interioară, l-am găsit int­m­­plător, cînd tocmai vizitam moderna construcție care se va da curînd în folosință. Pe spirala de marmură a treptelor, munca celor cîți­va tineri capătă putere de simbol. In Întreprinderile birlă­­dene, pe șantierele munici­piului, am trăit opt ore u­­nice. In acest timp au fost comprimate eforturi uria­șe, au fost diriguite ener­gii umane uimitoare. Ele s-au finalizat in rulmenți sau tone/km. realizați In plus, In sute si mii de con­fecții pentru copiii sinistrati sau in curse suplimentare pentru călători. Ne-am convins Încă o dată că toate colectivele Întreprin­derilor industriale birlăde­ne, alături de celelalte co­lective de muncă din ju­dețul nostru și din țara În­treagă, sunt hotărite să ob­țină rezultate de produc­ție care să le onoreze efor­turile, să le împlinească gestul de o profundă soli­daritate umană pe care o manifestă față de sinistrați. VREMEA NOUA %V Vom livra cantități sporite de produse animaliere (urmare deplfflta­ teriale vor constitui pentru noi, un impuls substanțial în dez­voltarea șeptelului Și de aici, la posibilitatea livrării, la fon­dul de stat, a unor cantități mult sporite de carne, lapte și ouă­­— produse solicitate in proporție crescindă de către consumatori. Ca orice buni gos­podari, In urma publicării a­­cestei hotăriri, noi ne-am fa­­cut niște calcule și am consta­tat că, livrînd la fondul de stat ceia 6.000 kg. de carne de bovine, ce ne-au mai rămas din sarcina pe anul în curs, luînd în seamă noile prețuri, vom obține, în plus, 10.200 de lei. Dacă ne gîndim­ la toate produsele animaliere ce le vom valorifica, pe bază de contract, până la finele anului, putem a­­firma că vom realiza un spor de 189.000 de lei, bani care vor servi la dezvoltarea cooperati­vei agricole, la creșterea ve­niturilor membrilor coopera­tori. Toate aceste avantaje de care vom beneficia de pe ur­ma ansamblului de măsuri în­scrise în recenta Hotărîre a Comitetului Executivi al CC. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri, vor stimula pe membrii cooperatori să dezvolte șepte­­lul, să contracteze și să vîndă statului un număr sporit de a­­nimale și cantități mai mari de produse ceea ce, evident, va duce la îmbunătățirea ni­velului lor de trai. Fiind convinși de marile în­datoriri ce ne revin în actua­lele condiții economice ne­ an­gajăm să livrăm la fondul de stat, peste prevederile contrac­tuale, 20 de tone de carne de bovine, o tonă carne de pasăre și 50 hi. de lapte. Noi, coope­ratorii înțelegem că, producînd mai mult, participăm efectiv la buna aprovizionare a piețelor și totodată, la sporirea pro­priilor noastre venituri bă­nești. Aceasta ne va determina să căutăm și să folosim noi posibilități de dezvoltare ra­pidă a zootehniei έnscriind făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltată ca o­­biectiv fundamental al activității programatice a partidului în ur­mătorul deceniu, Congresul al X- lea al P.C.R. a dimensionat în mod ști­ințific sarcinile ce se impun și a adop­tat un sistem unitar de măsuri în ve­derea dezvoltării întregii vieți econo­mice și sociale. Sarcină primordială trasată de partid— creșterea eficienței economice a pro­ducției presupune ca, paralel cu dez­voltarea în continuare a industriei și agriculturii din pun­ct de vedere can­titativ, să se pună accentul pe îmbu­nătățirea calitativă a întregii activi­tăți economice pentru a asigura crește­rea continuă a avuției naționale, spo­rirea venitului național. P­rintre măsurile ce trebuie înfăptuite în această direcție, pe prim plan se si­tuează utilizarea cit mai judicioasă a resurselor materiale de care dispune e­­conomia noastră, economisirea acestora, îndeosebi prin reducerea cheltuielilor materiale de producție, sarcină cu atît mai actuală și de mai mare impor­tanță cu cit inundațiile din țară au creat dificultăți serioase în activitatea multor unități. Rezultatele economice ale întreprin­derilor sînt oglindite, după cum se știe, de anumiți indicatori care evidențiază diferite laturi ale activității, unii re­­flectînd rezultate cantitative, iar alții exprimînd latura calitativă a activită­ții întreprinderilor. Ca unul din prin­cipalii indicatori economici, prețul de cost exprimă, în formă bănească, chel­tuielile efectuate, consumul de muncă materializată pentru realizarea produ­selor, reflecting nemijlocit rezultatele e­­forturilor colectivelor de muncă din întreprinderi, îndreptate spre ridicarea nivelului tehnic al producției, crește­rea productivității muncii, folosirea de­plină a fondurilor fixe, eliminarea re­buturilor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil, e­­nergie, a pierderilor și cheltuielilor ne­productive, a cheltuielilor de adminis­trație. Analiza și gruparea cheltuielilor de producție în vederea aflării celor mai eficiente căi de reducere a prețului de cost presupune cunoașterea mărimii, ponderii, caracterului și dinamicii aces­tora și facilitează, totodată, la nivelul întreprinderii, determinarea cu ușurin­ță a acelor categorii deosebit de im­portante din punctul de vedere al a­­nalizei și măsurilor economice, chel­tuielile materiale de producție. Reduce­rea sistematică a volumului acestora, precum și a proporției lor, țu valoarea­­ producției constituie o cerință obiectă­­cu caracter general, o obligație de prim ordin a tuturor participanților la procesul producției materiale. Consti­tuind o cale principală de creștere a venitului national, o însemnată sursă de finanțare a programului de investiții și de ridicare a nivelului de trai, redu­cerea cheltuielilor materiale de produc­ție are efecte multiple asupra dezvol­tării economiei naționale. în primul rînd­, reducerea cheltuieli­lor materiale de producție, ca expresie a economisirii muncii sociale, determină sporirea plusprodusului. Un procent de reducere a cheltuielilor materiale re­prezintă tot mai multe acumulări bă­nești. Reliefînd semnificația deosebită a acestei acțiuni, la plenara C.C. al P.C.R. din 19—13 decembrie 1969, s-a arătat că în anul 1970 fiecare procent de re­ducere a prețului de cost în industrie va echivala cu o economie de aproape 2,3 miliarde lei, iar diminuarea numai cu o jumătate de procent a volumului cheltuielilor materiale în același an, în cadrul produsului social, ar spori ve­nitul național cu aproape 1,5 miliarde lei. Cu cît se micșorează aceste chel­tuieli, cu atît cresc veniturile întreprin­derilor și ale statului socialist și se creează posibilități sporite pentru lăr­girea producției, pentru satisfacerea mai deplină a nevoilor materiale și spiri­tuale ale populației în al doilea rînd, economisirea re­surselor materiale oferă posibilitatea obținerii, cu aceleași mijloace de pro­ducție, a unei cantități sporite de măr­furi, ceea ce influențează atît reduce­rea prețului de cost, cît și lărgirea re­lativă. fară investiții suplimentare, a bazei de materii prime. Pe de altă parte, economisirea ma­teriilor prime provenite din import în­seamnă, totodată, și economii de devi­ze, care pot fi utilizate pentru achizi­ționarea altor produse, mai ales a unor mașini și utilaje de înalta tehnicitate, în al treilea rînd, reducerea cheltu­ielilor materiale creează posibilitatea scăderii preturilor de vimare și, prin aceasta, influențează creșterea nivelu­lui de trai. Toate acestea pun în evidență faptul că reducerea cheltuielilor materiale de producție constituie unul dintre factorii esențiali de care depinde accelerarea ritmului dezvoltării economiei naționale și al ridicării bunăstării poporului. Proprietatea socialistă asupra mijloa­celor de producție, folosirea rațională a fondurilor întreprinderilor, perfecțio­narea tehnicii și tehnologiei, organiza­rea științifică a producției și a muncii creează posibilitatea reducerii sioema­­tice a cheltuielilor materiale de pro­­ducție și a realizării de însemnate e­­conomii. Fiind determinate de un complex de factori de ordin tehnic, economic și organizatoric,­­ căile și posibilitățile de reducere a cheltuielilor materiale de producție diferă, de la o ramură la alta a economiei, de la întreprindere la în­treprindere. Valabile, însă, pentru toate ramurile și întreprinderile sunt: asimi­larea de produse noi, cu caracteristici tehnice și economice superioare; valo­rificarea la un nivel superior a materi­ilor prime și a materialelor prin ridi­carea gradului de prelucrare; folosirea materialelor noi, a materiilor înlocui­toare mai ieftine și cu eficiență spo­rită (în mod deosebit înlocuirea meta­lului și a lemnului); perfecționarea con­­tinuă a proceselor tehnologice și intro­­ducerea unor procese tehnologice mo­derne, care să asigure valorificarea su­perioară și economisirea materiilor pri­me , micșorarea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combusti­bil și energie electrică și stabilirea lor pe bază de criterii științifice,­ lichida­rea completă a rebuturilor și reduce­rea produselor de calitate inferioară, re­ducerea cheltuielilor materiale legate de transport, depozitare, inclusiv a cheltuieli­lor legate de transportul in interiorul în­treprinderilor, folosirea cît­ mai completă a fondurilor fixat suprafețe de producție, utilaje, mașini și instalații. Asimilarea de produse noi cu caracteristici tehnice și economice superioare reprezintă una din cele mai importante și eficiente căi de reducere a consumurilor de materii prime și materiale pe unitatea de pro­dus. Aceasta presupune intensificarea activității de cercetare științifică în fie­care uzină, strîngerea legăturilor dintre cadrele din institutele de cercetări și cele care lucrează nemijlocit în pro­ducție, precum și organizarea unei do­cumentări sistematice asupra a tot ceea ce este nou in ramura respectivă pe plan mondial. Valorificarea superioară a materiilor și materialelor prin ridicarea gradului de prelucrare industrială a acestora impune îmbunătățirea structurii produc­ției, dezvoltarea mecanicii fine­ a «n»­dustriei de mașini-unelta, electrotehnice și electronice, deci, introducerea în fa­bricație a unor produse de înaltă com­plexitate și tehnicitate, în economisirea materiilor prime prin­cipale — metal, lemn, fibre naturale, piele etc. — un rol important I­ are și folosirea materialelor noi, a materialelor înlocuitoare, mai eficiente, mase plas­tice, lire și fibre sintetice, plăci aglo­merate și fibrolemnoase și cere, pe lân­gă faptul că au caracteristici tehnice superioare, se obțin cu cheltuieli de producție reduse, au o durabilitate mai mare. Rezultate însemnate în economisirea și valorificarea superioară a materiale­lor se pot obține prin introducerea și extinderea procedeelor tehnologice noi și a metodelor de lucru avansate, sar­cină a cărei Înfăptuire cere tuturor lu­crătorilor din economie să păstreze un contact permanent cu toate sursele de informare și documentare tehnică, să aibă mai multă inițiativă în punerea în aplicare a cunoștințelor dobîndite și în organizarea transmiterii și aplicării experienței înaintate acumulate, în județul nostru, colectivelor de muncă din unitățile producătoare de bunuri materiale și, îndeosebi, din cele care sînt mari consumatori de metal și lemn, le revin sarcini deosebite pe linia reducerii consumurilor specifice. Subli­niem aceasta, cu atît mai mult cu cit în anul care a trecut, consumul normal de metal a fost depășit numai la Fabrica de rulmenți cu 271 tone, iar la lemn numai Fabrica de mobilă a depășit con­sumul normal de cherestea cu 505 m.c. Desfășurînd o susținută muncă poli­­tică și organizatorici în rîndul mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor pen­­tru realizarea unor consumuri specifice mai mici decât cele normate, organele și organizațiile de partid din unitățile economice ale județului nostru trebuie să manifeste, în același timp, exigență partinică, combativitate față de cei ca­re risipesc, sub diverse forme, materi­­ile prime, materialele, combustibilul și energia electrică, atît de necesare re­facerii economiei noastre nationale, pu­­terni­c lovită de Inundații, Problemă de stat de mare Însemnă­tate și, in același timp, problemă de conștiință a fiecărui om al muncii, li­chidarea pierderilor provocate de re­buturi, presupune, ca în fiecare între­prindere să se ia măsuri care să con­tribuie la obținerea unor produse de înaltă calitate, să se manifeste o preo­cupare permanentă pentru ridicarea continuă și sistematică a gradului de calificare profesională, pentru îmbună­tățirea și respectarea tehnologiei de producție,­­ pentru asigurarea asistenței tehnice și controlul calității produse­lor, pentru realizarea ritmică a planului Organele și organizațiile de partid vor trebui să facă din problema diminuării și lichidării rebuturilor o acțiune de masă, permanentă, în care să fie an­trenate cele mai bune cadre tehnice­ Inginerești, muncitorii fruntași buni cu­noscători ai procesului tehnologic. Aprovizionarea la timp cu materii și materiale în cantități suficiente și de calitate corespunzătoare,­­ asigurarea condițiilor tehnice pentru transportul, manipularea și depozitarea acestora, precum și evitarea formării stocurilor supranormative care imobilizează re­surse materiale și produc degradarea acestora sunt, de asemenea, aspecte de­osebit de importante ale reducerii chel­tuielilor materiale de producție. In sfîrșit, de mare actualitate în di­recția micșorării cheltuielilor materiale este utilizarea deplină a capacităților de producție, îndeosebi a mașinilor, a uti­lajelor și instalațiilor, în anul care a trecut. In unele uni­tăți industriale din județul nostru, ma­șinile, instalațiile și utilajele n-au fost utilizate la întreaga lor capacitate. Ast­fel, la Fabrica de rulmenți, utilajele din secțiile de bază au funcționat nu­mai cu 91 la sută din timpul planificat, cele din secțiile auxiliare cu 41 la su­tă, iar în alte întreprinderi, lipsa de preocupare pentru întreținerea cores­punzătoare a acestora a determinat frecvente întreruperi. Iată de ce se impune ca problema folosirii complete a capacităților de producție și a folo­sirii în scopuri exclusiv productive a timpului de lucru să constituie o preo­cupare de seamă a cadrelor de condu­cere din întreprinderi, a organelor și organizațiilor de partid, care trebuie să fie factorul motor al mobilizării în­tregului colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din secția sau întreprin­derea respectivă la aplicarea măsurilor cerute de înfăptuirea acestei acțiuni a­­tît de stringentă­­ acum, în condițiile u­­riașelor pierderi și daune provocate e­­conomiei naționale de furia apelor re­vărsate. Reducerea cheltuielilor de producție se înscrie printre factorii de cea mai mare importantă care condiționează ri­dicarea calitativă a întregii activități e­­conomice, înlăturarea grabnică a con­secințelor inundațiilor, mersul nostru înainte. De aceea, examinarea cu aten­ție, cu spirit de răspundere, în fiecare întreprindere și la fiecare loc de mi­că, a rezervelor interne și a căilor de reducere a cheltuielilor materiale de producție, trebuie să constituie o preo­cupare de prim ordin a conducerilor în­treprinderilor, a organelor și organiza­țiilor de partid, a­ tuturor oamenilor muncii, NECULAI DOROHOI șeful catedrei de economie politică a Cabinetului județean de partid Căile­­ de reducere a cheltuielilor materiale de producție. Creșterea eficienței economice In ajutorul celor ce studiază în invățămîntul de partid de la orașe 1 1 *

Next