Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-23 / nr. 698

Proletari din toate țârile, unifi­ vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de Inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Flo­rian Dănălache, Dumitru Po­­pescu, a făcut o vizită ope­rativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în a­­ceste zile au loc mari ac­țiuni de prevenire și comba­tere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptă­­mină de la primele vești des­pre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sa­te și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și ia­tă că, din nou, continuu, for­­țele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geo­grafice, afectind sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoa­ra și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliu­lui Național al Frontului U­­nității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichida­rea efectelor catastrofei, pen­tru readucerea vieții, a acti­vității economice și sociale pe făgașul normal, alte locali­tăți și întinse suprafețe agri­cole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăi­la, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, aco­perite — continuu sau inter­mitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîrjile, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, in sate. După patru­zeci orizoni de minute de zbor, la se văd coșurile fu­­megunde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei a­­flate în plină activitate. Aparatul de zbor se în­dreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, flu­viul apare în toată imensita­tea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lun­gul brațului Măcin, până în a­­propierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Pes­te tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd de­cit coroanele arborilor și ca­se invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și to­tuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, a­­ceastă insulă a apărut pe har­tă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăi­lei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufări­șuri și păduri de sălcii, a de­venit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungi­mea canalelor principale, se­cundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pom­pare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața ara­bilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămîn­­turile smulse apelor s-au în­ființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Nu­mai cantitatea de boabe livra­tă peste plan In 1969 însumea­ză 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost crea­te ferme de animale cu o ca­pacitate de zeci de mii de ca­pete. Creatorii și beneficiarii aces­tor păminturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați intr-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației un­dei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patri­moniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului ju­dețean­­ Brăila al P.C.R., și de Ion Teșu, adjunct al mi­nistrului agriculturii și silvi­culturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat in a­­mănunțime despre starea di­gului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întă­rit cu pămînt și fascine a re­zistat și rezistă în fața viitu­rilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste mo­mente. O altă zonă, în lun­gime de 11.000 m, unde vii­tura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, in pericol. In a­­ceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fas­cine și alte materiale de con­strucție — imense forțe u­­mane și materiale sînt arun­cate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare si de floarea­­soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase in acest an ca oricînd. Hotăriți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupe­țesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru ori­ce eventualitate, pentru a eli­mina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită in amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui eli­copter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de a­­monte a incintei, intre Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atin­­gînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și sta­tului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate a­­ceste păminturi care valorea­ză enorm pentru economia na­țională Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spec­tacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani .Balta­, împărăție a a­­pelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă pete­cul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele vifo­roase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deose­bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soa­­relui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină des­fășurare lucrările de întreți­nere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, spre aparatele de zbor, fac gesturi prietenești, flutu­ră batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu pre­cupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihi­ile și unde sfatul și îndruma­rea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea­­soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pă­­mînt. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că, în ora­șul lor — vestitul oraș dună­rean, azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîr­­tiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în în­­tîmpinare, au venit să-i ure de bun sosit, să-i asculte îndem­nul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de par­tid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovară­șului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și sim­țite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul".. De o parte și de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri și vîr­­stnici, inundă trotuarele, a­­plaudă cu însuflețire. „Progresul", una din prin­cipalele întreprinderi producă­toare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariț­ — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoa­rea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei sau trei mi­lioane de lei pe zi. Mar­ca „Progresul" este cunos­cută nu numai în țară ci și peste hotare rulourile compre­­soare, concasoarele cu zb­or, excavatoarele produse aici fi­ind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare ran­dament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strun­­jesc, frezează, rabotează pie­se grele de metal. Se asam­blează părți din produsul finit. (continuare în pag. a 3-a) I­n aceste zile, pline de e­­roism cotidian, în care oamenii din zonele afec­­­­tate de inundații înfruntă cu bărbăție forța oarbă a apelor, salvînd vieți omenești și bunuri materiale, pregătind o­­goarele devastate pentru reînsă­­mînțări, în județul nostru, coo­peratorii, specialiștii, toți lucră­torii din agricultură s-au anga­jat în ampla bătălie pentru ob­ținerea unor recolte bogate, in vederea compensării pagubelor produse de calamitățile natu­rale. De la răsăritul soarelui și pînă la căderea amurgului, cîmpul este un imens stup de albine. Fiecare cooperator, fie­care specialist știe exact ce are de făcut în această luptă, pen­tru însămînțarea ultimelor su­prafețe de teren, întreținerea cul­turilor de cîmp, a viilor și live­zilor, recoltarea plantelor de nutreț. Un scurt popas am făcut pe valea Crasnei, la C.A.P. Costești, întregul sat a ieșit la rosturile lui știute. Numai la întreținerea sfeclei de zahăr, lucrează peste 700 de cooperatori. Oamenii cu care discutăm sunt din brigada Puntișeni. De fapt, aici sunt trei echipe, care lucrează la prășit sfecla de zahăr. Nimeni nu a rămas în sat. Cu această parti­cipare masivă de forțe de mun­că, lucrările agricole progre­sează vizibil de la o zi la alta. Șeful de echipă Smîntînă Pom­pei ne informează că de cum s-a oprit ploaia, toți au ieșit la treabă. „Am terminat prășitul și răritul sfeclei într-o tarla în­vecinată, iar aici, plantele fiind mai mici, facem numai prașila oarbă. Imediat vom termina și tarlaua asta și vom începe pră­­șitul la floarea-soarelui". Președintele cooperativei agri­cole, Gheorghe Cristea, ne in­formează că pină sâmbătă (as­tăzi - n. n.) se va încheia pră­șitul și răritul pe cele 100 de hectare cu sfeclă de zahăr, iar pînă duminică se va încheia pri­ma prașilă la floarea-soarelui. Continuîndu-ne itinerariul spre Birlad, întîlnim aceeași atmosferă de muncă. Am schimbat cîteva cuvinte cu oamenii din brigada lui Ioan Murăș, de la C.A.P. Sirbi, aflați la prășitul porum­­bului. Se lucrează foarte bine. Plantele sunt viguroase și cultu­ra este bine încheiată. Din via de pe coastă, a coborit moș Pe­tru Bulgaru, șeful echipei viti­cole. Șirurile viței de vie reco­mandă singure hărnicia viticul­torilor. „Azi am început să fa­cem primul stropit contra ma­nei" - ne informează interlocu­torul. Alți cooperatori execută cea de a doua prașilă manuală în vie. De altfel, pe­­ toate cele 65 de hectare de vie, stropitul și prașila a doua sunt la ordi­nea zilei. Se preconizează pro­ducții mari de struguri, care vor întrece realizările anului prece­dent. A sosit vremea prînzului și le­gumicultorii din Zorleni nu au lăsat încă lucrul pentru a se odihni. Fiecare clipă este pre­țioasă și ei îi acordă importan­ța cuvenită. Am nimerit în mij­locul echipei lui Frunzache Ba­­ciu, care se arată necăjit că MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3 a! In aceste zile, pe ogoare Activitate intensă pentru asigurarea unor recolte bogate! | ||| ||||||H|țmW |, | 11 || In pagina a 4-a­ ­ rr­hrmtrMiitirr­riinifffnjnniiinrrnwrwrmrn • încheierea lucrărilor Conf­erinței internaționale de sprijinire a luptei popoarelor din Indochina • COMENTARIU EXTERN Marea Britanie Moment preelectoral RĂSPUNZÎND CU ABNEGAȚIE CHEMĂRII PARTIDULUI CU HUI M­­ IEI fi­ HUM ■I ME MIl II MUMIE [»MUIH «11» Joii ra 1 .WWWWWWWW­ ȘI WWWWWNAA/V*, ?///////////////////////////////////////. MARELE GEST TOVĂRĂȘESC /AWWWWWWW I­n aceste zile, de grea încercare pentru o mare parte din cetățenii Ro­mâniei socialiste, zeci de mii de muncitori, țărani, intelectuali, tineri sau vîrstnici din județul Vaslui sunt stăpî­­ni­ți de unanimul sentiment al omului gata să sară în ajutor. Am întîlnit gesturi simple, pline de căldură și com­pasiune. Manifestată în scri­sori, în comunicări telefonice pe adresa ziarului nostru sau pe cea a comandamentului ju­dețean de sprijinire a sinistra­ților, în prezența sutelor de persoane din fața ghișeelor C.E.C., din fața centrelor de colectare a produselor alimen­tare și de îmbrăcăminte, soli­daritatea poporului nostru se materializează în gestul omu­lui simplu, apărut din marea masă anonimă, cu chipul întu­necat de suferințele semenilor săi calamități, dar aureolat de cele mai gingașe simțiri. Imaginați-vă pe Maranda Ga­­che, femeie în vîrstă de 62 de ani, din Hîrșoveni, venită la centrul de colectare cu un ba­let mare. „Dau, maică, pentru copii și femei rămași fără a­­dăpost o plapumă nouă, din H­nă, așa cum se face la noi, în Moldova, și o pernă, să simtă și ei căldura pierdută". Mai în sus cu un sat, la Ivănești, Eugenia Stroboianu dona în aceeași zi o garnitură completă de îmbrăcăminte pen­tru o femeie, și tot aici me­dicul Lucian Grosu aducea haine în valoare de 1.500 lei. Gestul uman s-a multiplicat la nesfîrșit în toate satele și orașele județului. La Mircești, Marica Tudorache, de 83 de ani, se înscria pe lista donatorilor cu diferite cantități de alimen­te: la Bogdana, bătrînul Filip Gheorghe, de 79 de ani, preda comisiei 100 de tei, o pereche de pantofi, un costum de haine, 50 de ouă, o impor­tantă cantitate de griu. Ilie Bombea din comuna Tăcuta, care are o familie de 6 persoane, dona și el 30 de kg. de porumb, 20 de ouă și depunea în contul 2.000, 100 de tei. Gheorghe Ionel, pri­marul comunei Bogdănița scria primului secretar al Comite­tului județean de partid din Satu Mare : „Am auzit că mulți copii au rămas orfani. Vă rog să-mi trimiteți și mie o fetiță pe care vreau să o îngrijesc, să o cresc". Cu aceleași cuvinte s-au a­­dresat organelor noastre lo­cale de partid: Vasile Banu, Dumitru Gîlcă, Dumitru Popa, Ion Drăgănașu toți din Voi­­nești, Victoria Scripcaru din Solești, 20 de locuitori din comuna Găgești. Acestea sunt însă doar cîteva exemple, cî­teva gesturi de omenie, din cele multe adunate la coman­damentul județean de ajuto­rare a sinistraților. Numai pină în ziua de 22 mai, cooperativele agricole de producție din județul nostru rWWW W WWWAi donaseră 92.600 kg. porumb, 68.040 kg. grîu, 2.170 kg. cea­pă, 6.800 kg. fasole, 900 litri de lapte, 530 kg. caș, 38 de vi­ței, 188 de miei, 25 de porci, 12 oi, 40 de păsări, 31.160 de norme muncă In valoare de 616.460 lei. Cu înalt simț patriotic au contribuit și membrii coope­rativelor de producție din fondul lor personal, la fondul de cereale des­tinat oamenilor din zonele inun­date. Pînă ieri, cantitățile do­nate se ridicau la 17.255 kg. de grîu, 61.055 kg. de porumb, 5.034 kg. de fasole, 644 kg. de făină de grîu, 455 kg. de cartofi, 2.165 kg. făină de po­rumb, 521 de păsări, 75 kg. de zahăr, 95 kg. de orez, 20 de kg. de untură, 12 kg. miere de albine, 22.137 ouă și alte produse. Semnificativ marelui gest uman amintit este și numărul obiectelor de îmbrăcăminte cu care vasluienii sprijină pe cei rămași temporar fără nici un adăpost. Iată ultimele cifre centralizate ieri : 673 articole pentru bărbați, 1.085 pentru femei, 837 pentru copii, 188 de țesături, 218 articole diferite, 177 bunuri de uz casnic, în to­tal 3.158 de obiecte. Mai sintem­, de asemenea, în măsură să informăm pe cititori că sumele subscrise de sala­riații din județ pînă ieri se ri­dică la 1.938.448 lei, că in contul 2.000 s-au strîns deja 83.032 lei Gesturi tovărășești, umane, de mare sensibilitate care de­monstrează încă o dată coeziu­nea de granit a poporului ro­mân, marea lui înțelegere față de greutățile momentului prin care trecem. C. VASLUIANU ( Eli I­­ itiiiiiului­­­­­­ an­eitic și ai­­ de parai 1 § *■* ara Întreagă cunoaște § Ș ) clipe grele. In fata § ■ acestei teribile incleș- § 5 Ș țări cu stihiile naturii k § * — autentic și se- § Ș vpr examen al capacității § ^ de a fi om — In greaua In- ^ Ș cercare la care sunt supuși § 6 cetățenii, se Înregistrează Ș ș o puternică Încordare a for­ § § țelor și voinței Întregului § ^ popor. Gesturile, aiii de­­ ~ pline de semnificație, ating § > nebănuite corzi de sensibili­ § § tale, ne umezesc poate tine­ $­ § ori puțin ochii și dau altă § § sonoritate glasului nostru, $ Ș dar, In primul rând, ne im­ § § bărbătează, ne dau putere. Ș ^ ne fac dovada acestei pu­­t­e­teri. ^ ț­­a Birlad, un pensionar a Ș a donat la C.E.C., in contul ^ ^ 2­000, tot ceea ce reușise ^ ^ să economisească Intr-un ^ ^ an. Tot aici, un alt cetățean S § a depus in același cont su­ ‹ ^ ma de 1.000 de lei. N-a vrut­­ S să-și dea numele. A vrut § § să răm­ână anonim­­. Altii. In­ ^ ^ să .. . Din păcate avem și ^ ^ altfel de cazuri, doresc o § 5 cu­ mai largă popularizare ^ fc a gestului lor, doresc să fie $ $ văzuți, apreciați, să li se t § considere donația — pe ca­­­­re o drămăluiesc cu grijă . $ să nu cumva să afecteze ^ Ș mai serios vreun articol al $ $ propriului buget — drept Ș › un certificat de bună pur­ § s­tare. § ^ Un confrate Îmi povestea ț § că un vis, posesorul unui §> ț elegant­ă străină), autoturism (marca ^ dorea să inițieze Ș ș­S o , acțiune personală, pe ca­ § ■5 fa­re bineînțeles, dorea s-o și 5 Ș popularizeze In presă. In § S acest sens cerea sprijin. In § s › ce consta acțiunea ? Un ici 5 I. BORDEIANU § !. 5 i­n continuare­­n pag a 3-al ^ ^ I I vi­s s £ / /////////////////////////////////////. • IP ÓID­DA ON­ a redacție continuă să ne sosească, prin tele­fon și scrisori, informa­ții în legătură cu ac­țiunile patriotice, de profund umanism, ce au loc în aceste zile In județul Vas­lui, pentru ajutorarea famili­ilor din zonele inundate. Ne sunt aduse, astfel, la cunoș­tință fapte pornite din inimă, ale oamenilor muncii din ju­deț, în vederea sprijinirii popu­lației și a localităților greu încercate de furia apelor. Ieri dimineață (22 mai a.c. ora 9), telefonul a sunat in­sistent. Ridicăm receptorul și avem legătura cu Iveștii. — La telefon Iacob Sava, secretarul comitetului comu­nal de partid. Vă informăm despre hotărîrea țăranilor co­operatori din satele comunei de a ajuta cu produse pe oa­menii din localitățile care, în aceste zile, trec prin momente grele. Numai în cursul zilei de 21 mai a.c., la centrele de primire a bunurilor pentru si­nistrați, organizate în satele Ivești și Pogonești, țăranii co­operatori au predat din ham­barele lor 9.500 kg. porumb, 1.187 kg. grîu, 706 kg. fasole. Printre cei care au venit la centrul Ivești se află : Nicolae Vișan, Ion Gh. Ion, Ghiță Vi­­șan, Gheorghe Pavel și multi, multi alții. De asemenea, vă rog să rețineți că în afară de cantitățile de produse a­­mintite, în cadrul cooperati­vei agricole, membrii coope­ratori au răspuns Chemării LALUCI CRĂCIUN (continuare în pag. a 3-a) L Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinui­te economiei naționale, așe­zărilor omenești. șia Situația întocmită la Comi­centrală de apărare îm­potriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32.000 case, precum și aproximativ 10.000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total a­­coperite de ape însumau ieri peste 762.000 hectare; o bună parte din această imensă su­prafață era cultivată cu cerea­le, plant­e tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și li­vezi, sunt distruse de alune­cările de terenuri. Din calea apelor pustiitoa­re au fost evacuate peste 700.000 de animale. Identifică­rile făcute, pînă ieri consem­nează că puhoaiele au­ dus la pierderea a peste 28.000 de animale, și cam tot atît­ea păsări din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de iundații, adăugîndu-se uriașe­i­­lor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. Sibiu. Pierderile de produc­ție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica", „E­­mailul Roșu", tesătoria „Tîr­­nava“ și alte unități indus­triale ale orașului. in a doua decadă a lunii mai prevede­rile planului de producție nu au fost realizate la o serie de produse de primă însem­nătate pentru economia națio­nală, metale neferoase, acid sulfuric, materiale de construc­ții, autocamioane utilitare destinate beneficiarilor din țară și de peste hotare. Covasna. Dintr-o situație întocmită la Direcția județea­nă de statistică reiese că prin­cipalele unități industriale din județ înregistrează mari pier­deri de producție. Stagnarea timp de cinci zi­le a activității de extracție la întreprinderea minieră Că­­peni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comu­nicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Bu­zăului, avarierea căilor de co­municație forestieră a între­rupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție: pierderea de pro­ducție se cifrează, între altele, la circa 2.000 m.c. cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provo­cat uzinelor textile „Oltul" din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16.000 m.p. țesături. La întreprinderea de indus­trie locală „Bazaltul", apele au distrus importante canti­tăți de materiale de construc­ții ; la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700.000 cărămizi și cable de teracotă. vii Brașov. Deși mai puțin la­de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube e­­valuate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și a­­variat 131 case. 36 km căi de comunicație, au inundat a­­proape 20.000 hectare teren agricol. In țară imense pagube economice si daune materiale 9 provocate de inundații

Next