Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-26 / nr. 700
Proletari din toate țârile, uniți va Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C.R. și al Consiliului popular județean In atesterile de încleștare, oamenii muncii din Județele monstreaia TENACITATE, ER0ISH, BĂRBĂȚIE SPIRIT DE SACRIFICIU, SOLIDARITATE P Un digan dramatic simbol e o tablă indicatoare citim: Drînceni. Dincolo de ea, te-ai aștepta să vezi o așezare, dar nu e... Vezi doar urmele dureroase ale unui fost sat. Un colac de fîntină, ,un monument, singular și trist, situat in „centrul“ acelui sat cu nume sonor, o baltă... Un bătrîn de vreo 70 de ani „veghează“ zidurile casei salen) mîncate de cancerul umezelei persistente. E printre cele 4— 5 clădiri — vestigii, rămase după urgia puhoaielor. Moșul mai vine să-și vadă vatra. Un fost cămin cultural, fosta primărie, fostul magazin universal mai dăinuiesc șubrede, bolnave... Sunt urmele durerii, sunt urmele apelor sălbatice revărsate mai an. Oamenii nu s-au lăsat insă copleșiți de durere. Noul sat,, întemeiat in locuri ferite de furia apelor, este o certitudine a rîvnei oamenilor noștri, de oriunde. Au arat păminturile vetrei de odinioară. Acum, pe aici, sînt arături fertile, sunt culturi întinse de cereale și legume. Mergem către digul ce se înalță proteguitor, ce apără aceste pămînturi regenerate de oameni. Finețe, arături negre, grase, vite... De-a lungul digului care ține piept apelor, sînt, însă, aceiași oameni. Țărani, militari, activiști de partid și de stat, ingineri etc. la Ofițerul pe care îl întîlnim capătul digului dinspre Gorban (jud. Iași) —ne oferă cîteva nume de ostași — îi vin în minte în mod reflex — care, zile în șir, n-au știut ce este odihna: căpitanul Paul Olaru, locot. Zaharia Solzaru, căpitanul Roșu, maiorul de miliție Mihai Vitriuc, caporalii Panait, Manolache, sergentul Erdeli ș.a. „Caporalul Mircea Ciocoiu a stat pre un șir în apă plasând saci cu nisip și piatră în zonele de infiltrații..." Ar dori să-i înșire pe toți. Pășim de-a lungul digului. Apa e la un pas de noi. Și crește. Și oamenii înalță și ei digul, cu îndărătnicie, cu încăpățînare parcă, cu ciudă. Inginerii de la C.F.F.G.A.I.F. sînt strigați cindici, cînd colo. Se pun palmele la gură, pîlnie, și de la 300 de metri se aude: „Inginereruuui Păcuraruuu... Inginee eruitul Gavrilăiă... Să vină... cineva... repede, aiuci...“. „Sunt de zece zile la Drînceni. Facem totul pentru a supraînălța și consolida digul. Suntem rupți de oboseală și veghe, iasă șansa că am putea învinge apele ne dă puteri noi. Mai sint vreo 40 de cm. pînă la cotar de revărsare in cazul cind cotele apelor vor mai crește...“ — ne spune sacadat, grăbit inginerul șef I. Păcuraru. Apar infiltrații în trupul digului. Sint aduși saci de nisip, se astupă firul subțire dar perfid, de apă, se îngrădesc miele. II intilnim și pe tov. Ioan Schmit de la Comitetul județean de partid. Dorește să pomenească și dumnealui numele oamenilor care muncesc fără ostenire. Notăm în carnetul nostru: ing. Constantin Georgescu, de la Direcția județeană de drumuri și poduri, excavatoriștii A. Hordilă, Gheorghe Ciobănică, C. Pavel, muncitorii P. Alexandrache, VASILE IANCU (continuare în pag. a 3-a) . Nimeni nu mai concepe să fie ape infrînt de calitatea surprinsă de noi la Bîrlad, ieri, este cea mai elocventă probă pentru a demonstra și cu acest prilej spiritul de răspundere cetățenească al tuturor locuitorilor municipiului, de la muncitorul abia ieșit din schimbul de lucru și Pînă la pensionarul plecat de acasă, ca să participe și el la acțiunea de consolidare a digului din partea de sud a orașului. Am ales un anume moment dintr-o acțiune entuziastă, cu caracter voluntar-patriotic, ale cărei rezultate concrete vor însemna un zid solid în fața apelor rîului Bîrlad, aflat în creștere la cîteva zeci de kilometri în amonte de municipiu. Se știe că, anul trecut, multe familii bîrlădene și-au văzut părăduite de ape rezultatele muncii multor ani. Două inundații, în martie și iulie 1969, au provocat destule pierderi materiale unei însemnate părți din oraș, dar astăzi, cînd țara trece printr-un atît de greu moment creat de aceeași furie a apelor, cînd conștiința fiecărui om se cutremură în fața tragediilor prin care trec semenii noștri din județele ca La Bîrlad lanuitate, astăzi cînd sînt necesare atîtea eforturi în toate domeniile — bîrlădenii nu mai concep să poată fi înfrînți de ape. Propria lor experiență tragică de anul trecut, cutremurătoarele vești venite în aceste zile din alte colțuri ale țării i-au făcut să răspundă cu un entuziasm, greu de transcris în cuvinte, la chemarea Comandamentului municipal pentru prevenirea și combaterea inundațiilor. Oricîte superlative ar folosi reporterul, ele nu sînt exagerări. Este, pur și simplu, reconfortant să constați că toate inimile din oraș bat în același ritm, atunci cînd este vorba de avutul obștesc, de viața și avutul semenului apropiat! Abia acum am înțeles valoarea simbolică și concretă a gestului miilor de bîrlădenii care au depus bani în contul 2OOO și au donat îmbrăcăminte pentru sinistrați. Abia acum am înțeles îndîrjirea cu care, în noaptea de sîmbătă și în orele următoare, au lucrat oameni anonimi, muncitori, militari și gărzi patriotice pentru a opri și anula efectele pîrîului Sobădău devenit torent furios de apa, care s-a abătut asupra stației electrice de transformare de 110/6/15 Kw., Fabricii de LMU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Lupta cu apele mereu în creștere ale Prutului nu-i ușoară. Dar, umăr la umăr, cooperatorii din Drînceni, Stănilești, Epureni și Arsura, fără a precupeți nici un efort. Înaltă stavilă în calea „furiilor" apei. I Duminică în județ -I Au fost produse, si suplimentar, > ! «lari în valoarea I de aproape 1 IUHO de lei • 1 Duminică, în majoritatea I I întreprinderilor din Vaslui, j 1 Bîrlad și Huși, numeroase | J colective de oameni ai J muncii de la Fabrica de mobilă, fabricile de coniec • Iții,i întreprinderile de industriia locală, cooperația meș Iteșugărească au lucrat un * schimb pentru a obține pro- * î dulții suplimentare așadu jpă cum s-au angajat acum ' cîteva zile. " Au fost produse importante cantități de mărfuri , semifabricate și finite în valoare de aproape 1 000 000 l * lei. După cum am mai , scris, prin organizarea u * J nor schimburi de lucru în > I zilele de repaos, colectivele » unităților economice vas- îluiene sînt hotărîte să conttribuie la recuperarea pagubelor produse de inundații economiei naționale, J > dînd pînă la sfîrșitul anului I peste plan și angajamentul J inițial o producție de aproape 14 milioane lei. a-j „ Din partea Comandamentului județean de apărare împotriva inundațiilor Ploile căzute pînă la 23 mai au produs alunecări de teren și inundații în mai multe localități din județul nostru, daune mai mari înregistrîndu-se în agricultură. In după-amiaza zilei de 23 mai, în zona de nordvest a județului Vaslui s-a produs o rupere de nori. Ploile torențiale care au continuat și în cursul zilei de 24 mai au influențat creșterea nivelului gorilor Tutova, Bîrlad, Lăbădău și Valea Seacă. Cele mai mari cantități de apă pluvială s-au înregistrat pe raza comunelor : Costești, Ivești, Bogdănești, Băcani, Banca, Zorleni, Al. Vlahuță. Scurgerea apelor provenite din ploi în rîul Bîrlad a făcut să crească cotele acestuia cu o viitură peste limita de inundație, la sud de municipiu. A fost întreruptă temporar circulația rutieră pe distanța Vaslui-Bîrlad, prin trecerea apei peste drumul național, precum și circulația pe calea ferată , între Vaslui - Bîrlad și Crasna - Huși. In gara Roșiești au fost blocate temporar, în ziua de 23 mai, două trenuri cu persoane. In comuna Ivești, prin revărsarea rîului Tutova, au fost inundate 200 de case. Rîul Prut prezintă creșteri mari la punctele Drînceni și Fălciu, ajungînd la o înălțime de 718 cm. și, respectiv, 624 cm. Apa nu a trecut peste dig în aceste puncte, există însă pericolul de revărsare. Se lucrează continuu la consolidarea digului. In zonele afectate de calamități Comisia județeană de apărare împotriva inundațiilor, pe baza indicațiilor Comitetului județean de partid, împreună cu organele locale de partid și de stat, a luat o serie de măsuri pentru prevenirea și diminuarea pagubelor, pentru evacuarea familiilor din cartierele Podul înalt, Podul Hușului și strada Libertății din orașul Vaslui, precum și din comunele afectate de inundații. In județul Vaslui au fost afectate de inundații pînă în seara zilei de 25 mai peste 18 000 ha. de teren, din care aproape 3 600 ha. însămînțate cu diferite culturi, aproximativ 7 000 ha. teren arabil neînsămînțat și circa 1 800 ha. de pășune. Terenuri alunecate: peste 2 200 ha. Au avut de suferit de pe urma inundațiilor și alunecărilor de teren 606 case, iar altele 294 de case au fost avariate. De asemenea, au fost avariate 9 poduri din care 4 numai în cursul zilei de ieri. Pînă în seara zilei de 25 mai au fost afectate de calamități 13 comune. Circulația pe calea ferată între Buhăești și Roman a fost întreruptă. Instalațiile electrice din județ funcționează normal. S-au luat cele mai bune măsuri pentru prevenirea pericolului de întrerupere a curentului electric, pentru asigurarea populației cu alimente și medicamente. In pagina a 4-a mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm • CAMBODGIA Lupte violente între forțele populare de rezistență și trupele intervenționiste • Cu prilejul zilei eliberării Africii Marea chemare a ceasului de față în agricultură:wwwwi/i/v viwvwwvwww www WWWWVWVTVWVWW2 SA SMULGEM PĂMÎNTULUI CÎT MAI MULTE ROADE! »WWVVWWVWV VVVWVVWVW Și în județul nostru, apele revărsate au calamitat apreciabile suprafețe cultivate cu plante erile cerealiere. După aprecispecialiștilor mai bine de 16170 de hectare au fost inundate. Desigur, fenomenul acesta neobișnuit, s căderea unor cantități de precipitații echivalînd cu miliarde de metri cubi de apă (numai in zonele din Transilvania, în perioada premergătoare momentului culminant al inundațiilor, cantitatea de apă pe care norii au revărsat-o asupra pămintului, in 24 de ore, s-a cifrat la 2 540 000 000 m.c., după aprecierile cercetătorilor Institutului meteorologic central — a provocat pierderi considerabile și în județul nostru. Au fost erodate mari suprafețe de teren, apa transported la vale mii, zeci de mii de metri cubi de pămînt, distrugînd astfel stratul fertil. In alte locuri, apa a spălat solul dizolvînd și ducînd cu ea materiile fertilizante. De aceea se impun, de îndată, măsuri de maximă urgență pentru reînsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru fertilizarea acestora, astfel nicit să producă cit mai îmbelșugat. In legătură cu măsurile ce trebuie luate, pe plan local, în scopul combaterii calamităților din județul nostru, ne-am adresat tovarășului inginer Gheorghe Conore, director al Direcției agricole județene, care ne-a relatat printre altele : „Calamitățile ce s-au abătut asupra țării întregi au afectat și unele zone ale județului nostru. Pagubele determinate de revărsările apelor sunt însemnate. La acestea se adaugă cele provocate de excesul de umiditate și de alunecările de teren care au distrus semănături, vii și livezi, zeci și sute de case. Ceea ce se impune, de urgență, este luarea unor măsuri organizatorice pentru a se trece, imediat ce timpul va permite, la refacerea culturilor distruse, în scopul realizării unor recolte bune de cereale, legume-fructe, pentru dezvoltarea zootehniei, astfel ca să se asigure aprovizionarea normală a populației și a industriei cu produse agro-alimentare. Există posibilități pentru a obține un spor de producție din agricultură. Statul ne-a pus la dispoziție noi cantități, de îngrășăminte cu care să putem fertiliza solurile ce urmează a fi recultivate, semințe de porumb din hibrizi timpurii. De aceea se impune ca toți membri cooperatori, mecanizatorii, lu ITWV WWW www www WW crătorii din I.A.S.-uri să înceapă imediat lucrările în cîmp, în special la reînsămînțarea suprafețelor ce au fost compromise. Specialiștii noștri, împreună cu cei din I.A.S.uri și C.A.P.-uri au trecut la identificarea suprafețelor calamitate, stabilirea culturilor cele mai potrivite care urmează să se însămînțeze, și a cantităților de sămînță, a numărului de tractoare și mașini agricole necesare. O acțiune deosebit de importantă este cea privind evacuarea rapidă a apelor care băltesc pe semănături, lucrare ce trebuie efectuată cu rapiditate, pentru ca terenul, pe măsură ce se zvîntă, să poată fi cultivat din nou. Se impune a fi mobilizate, în întregime, mijloacele de pompare a apei, acolo unde este cazul. Concomitent să se sape șanțuri și să se facă rigole pentru a înlesni evacuarea apei. Să nu se neglijeze, nici o clipă, semănăturile. Acolo unde precipitațiile și revărsările nu au produs decit o molire ușoară, plantele au posibilitatea să se refacă singure. Semănăturile care au rezistat apelor necesită a fi fer (continuare în pag. a 3-a) Recent, s-a terminat construirea casei de nașteri din satul Deleni, comuna Hoceni. Așa după cum ne-a informat tovarășul Costică Budan, primarul comunei, noul obiectiv a fost construit prin contribuția voluntară a cetățenilor. Demn de remarcat este faptul că aici a fost amenajat și un punct sanitar, unde medicii de la circumscripția Hoceni dau consultații în fiecare săptămînă. Valoarea construcției dată în folosință, in ziua de 23 mai a.c., depășește 137 de mii de lei. în comuna Hoceni S-a dat în folosință o nouă casă de nașteri După ce mai bine de două săptămîni ploile i-au împiedicat pe lucrătorii de pe ogoare să continue în ritmul cuvenit lucrările agricole de sezon, norii s-au risipit pentru cîteva zile și soarele a zîmbit oamenilor, pămîntului. Imediat, echipa de legumicultori condusă de Aurel Andronache, de la cooperativa agricolă Muntenii de Jos, a sosit în tarlaua numită „La grădină”. In sprijinul lor au venit și o parte din cooperatoarele din brigada a doua de cîmp, de la cultura mare. Cu forțe unite, legumele au putut să fie într-un timp scurt plantate. In aceeași zi, către prînz, în grădina de legume și în podgoria proprietate obștească de la Tîrzia, au sosit, pentru a executa lucrările de întreținere necesare, aproape 100 de cooperatori. La Oltenești, oamenii lucrau cu spor pe pantele pe care vîntul le zbiciseră mai repde. In grădina de legume aparținînd brigăzii Satu Nou se prășea, în viile de la Dobrina, aparținînd I.A.S. Huși, grupuri de muncitori îndreptau taluzurile și tăiau buruienile de pe acestea, iar în școala de viță a aceleeași întreprinderi se lucra, către prînz, cu toate forțele. „Vineri și sîmbătă, mecanizatorii secțiilor I.M.R. din județul nostru, valorificînd fiecare oră bună de lucru, au însămînțat, cu porumb, circa 4.500 de hectare" - ne relatatov. ing. D. Rusu, director adjunct al Direcției agricole județene. Sîmbătă dimineață, peste 150 de membri cooperatori din satul Ghergheleu, comuna Codăești, au ieșit în cîmp, la prășitul porumbului. Pînă seara, această lucrare agrotehnică, garanție sigură a unor sporuri de recoltă, a fost executată pe mai bine de 35 de hectare. In această cooperativă agricolă, culturile de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr au fost prășite în întregime. Pe întreaga unitate, griul a fost privit de buruieni. „Facem totul ca să realizăm recolte cit mai mari. Ne-am angajat să obținem, la hectar, cu 150 kg. de grîu mai mult și cu 200 kg. de porumb și 8 tone de struguri" - a ținut să ne spună tov. Ion Horja, președindetele cooperativei agricole producție. Reprezintă, acest mănunchi de aspecte, un argument în plus în favoarea afirmației că acolo unde munca este bine organizată fiecare oră bună de lucru poate fi folosită cu succes pentru urgentarea lucrărilor agricole rămase în urmă. In schimb, unde preocuparea unor factori de răspundere continuă să nu fie la înălțimea cerințelor, restanțele, în loc să fie recuperate, dimpotrivă, sporesc. Așa, de pildă, în unele cooperative, printre care cele de la Poenești, Știoborăni, Banca, Sîrbi, Bogdănești, Iana, Obîrșeni se putea face mult, pînă în prezent, în mai ce privește întreținerea culturilor prăsitoare, lucrările solicitate de anotimp în podgorii, în grădinile de legume, precum și în privința recoltării și înmagazinării furajelor. De asemenea, cu toate că am străbătut mai multe trasee din județ, nu am văzut, pe unele tarlale invadate de buruieni, decît puțini oameni la lucru. Se cere, în consecință, conducerii fiecărei unități cooperatiste cu rămîneri în urmă, ca, urmînd exemplul fermelor de stat și a cooperativelor fruntașe, să adopte urgente măsuri pentru antrenarea tuturor forțelor de care dispun pentru folosirea eficientă „ferestrelor" bune de lucru, pe care timpul ni le oferă cu atîta zgîrcenie ! C. S. VINATORU Pe în fiecare ogoare„fereastră“ se lucrează intens Mecanizatorul Ion Cărare de la ferma Brodoc a I.A.S. Vaslui executînd prima prașilă mecanică la porumb.