Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-28 / nr. 702

Proletari din toate țările, unifi­vu­l organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață. Ia Iași mai stăruia încă atmos­fera sărbătorească în care ca­pitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul parti­dului și statului nostru, tova­rășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care, marți după-amiază în în­treprinderile vizitate, în piața Palatului vibrase la unison a­­clamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoana tovarășului Nico­lae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină și energie care condensează în pr­ivința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporu­lui, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil feodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilinet salută mulți­mea care ovaționează. Coman­dantul gărzii de onoare prezin­tă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. ■ După ce se înclină în fața tri­colorului, președintele Consi­liului de Stat, comandantul­ su­prem al forțelor noastre arma­te, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, trece în revistă garda de onoare­­ formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregă­tire a tineretului pentru apă­rarea patriei. Adresîndu-se ce­lor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroa­să făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese , în activitatea lor. Elicopterul trece peste dea­lurile domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei care în a­­ceastă însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hăr­nicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sînt întîmpinati de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidu­lui străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, a­­proape întreaga populație a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de con­fecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv ca­litatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, direc­torul general al Combinatului textil, îi informează pe condu­cătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confec­ții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 mi­lioane lei, astfel încît pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 mili­oane lei. La locul de decolare a eli­copterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, se­cretarul general al partidului le-a transmis un călduros sa­lut din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a Guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vie­ții economice și sociale, la ri­dicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi ex­prim convingerea că toți co­muniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că­­ vor face totul pen­tru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al par­tidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu pu­ternice ovații­ cu urale. Se scandează „P.C.R. —• Ceaușes­cu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lîngă comuna Bucecea. Sute de țărani coo­peratori, intelectualitatea co­munei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe con­ducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoa­rele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii respon­sabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă consiliu­lui să dezbată cu răspundere această problemă de mare im­­portanță știut fiind că pămîn­­tul este avuția întregului po­por: înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidu­lui le-a spus : „Am vizitat ferma zootehni­că a cooperativei dumneavoas­tră. Am luat cunoștință de re­zultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele coo­perativei și șeful fermei au spus acest lucru — că produc­țiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeți, e bine , dar trei mii e și mai bine. Cînd veți ob­ține atît vor crește și mai mult veniturile dumneavoas­tră. Vă felicit pentru rezultate­le obținute in creșterea pro­ducției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii vii­tori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dum­neavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire“. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu-P.C.R!"). ... Suceava. Străvechea ceta­te de scaun a Moldovei îl primește pe secretarul ge­neral al partidului înfățișîn­­du-se privirilor ca un oraș mo­dern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a indus­trializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt sa­lutați de Emil Bobu, prim-se­cretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni aclamă înde­lung, scandează numele secre­tarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovi­nenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la lo­cul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pece­tea dragostei și atașamentu­lui față de partid, a încrede­rii depline în politica sa in­ternă și externă. Se vizitează Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utila­je de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci efor­turile pentru a depăși greută­țile pricinuite economiei națio­nale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucre­ze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al parti­dului, trecînd prin secțiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoștin­ță de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de me­tal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată to­varășul Nicolae Ceaușescu, în întreprindere există condiții și forte care fac posibilă extin­derea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria ma­terialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamen­tele inițiale înțelege să-și adu­că o contribuție sporită la di­minuarea pierderilor pricinuite de inundații economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane lei față de 2 milioane angajamentul initial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele en­tuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : „In cursul călătoriei pe ca­re am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre între­prinderile orașului dumnea­voastră. Ele ne-au lăsat o im­presie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfășoa­ră o activitate rodnică, inten­să. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și în ju­dețul dumneavoastră s-au pe­trecut multe transformări. In ce privește construcțiile, arhi­tecții au dovedit imaginație, au făcut lucruri bune. Orașul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înăl­țimea cerințelor populației. La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribu­ția — pe care vreau să o men­ționez în mod deosebit — Comitetele județean și munici­pal de partid, consiliile popu­lare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți ac­tiviști. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din orașul și județul dumneavoastră rea­lizări și mai frumoase în în­deplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidu­lui­. Despărțirea conducătorilor de partid și de stat de cetățenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a stimei și înaltei prețuiri pe care o nutresc pen­tru conducătorul iubit al par­tidului și statului nostru, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a deplinei adeziuni la politica in­ternă și externă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci în așa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului ro­mân numele străvechiului ți­nut să se înscrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după-amiezii, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au continuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Ba­cău. In județul Neamț a fost vizi­tată una din uzinele platfor­mei industriale a Săvineștiu­­lui, mare furnizor de fibre și fire sintetice pentru industria noastră textilă Secretarul ge­neral al partidului a dat o a­­preciere pozitivă preocupării Comitetului județean de partid pentru perfecționarea activită­ții acestei unități, felului cum îndrumă întreaga muncă pen­tru înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al X-lea al partidu­lui. La Bacău, printre obiective­le vizitate se află și Întreprin­derea agricolă de stat „Avi­cola". înainte de plecare, pe aero­portul orașului, în fața unei mari­ mulțimi, care a aclamat și ovaționat îndelung, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a spus: Dragi tovarăși. Doresc, în primul rând, să vă adresez dumneavoastră, tu­turor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării, in județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Su­ceava, Neamț și Bacău — ca și in județele și localitățile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacție că oamenii muncii din indus­trie și agricultură, intelectua­litatea, tineretul, bărbații și fe­meile sunt puternic însuflețiți de dorința de a face totul cu rănile provocate de Inundații în unele din județele din aceas­tă parte a țării, — și in gene­ral pagubele provocate in multe județe din patria noastră, — să fie vindecate într-o pe­rioadă cit mai scurtă, asigu­(continuare fn pag. a 3-a) Pe stadionul din Iași, conducătorii de partid și de stat își iau ramus Oun înaintea plecării spre Botoșani A Mill III nr. 702 n101 AtiAl­ 1970 4 pagini M bani 8rd3t:ția și Mum­nistrația: str. Ștefan cel M arc [f. 63 Vaslui . . . Suderd­a lel. 10$ y ® Wști8­ la lel. 6H în pagina a 4-a firmmi minirmrum­im miiin­ Mii WMI i UUttí Încheierea vizitei ministrului ele externe al României în Republica Malgașă Alegeri parlamentare în Ceylon In aceste zile de încleștare, oamenii muncii din județ demonstrează TENACITATE. EROISM, BĂRBĂȚIE, SPIRIT DE SACRIFICIU, SOLIDARITATE Contribuție la efortul general trăbăteam una din halele Fabricii de rulmenți din Bârlad — forja. Focul cup­toarelor de încălzit otelul împroșca peste ba­rele roșii limbi galbene, verzui, iar luminile lor se jucau fără asu­mpăr pe fe­țele oamenilor ce împrumu­taseră culoarea incandescen­tă a metalului, pe mușchii u­­meziți de căldură, de efor­tul cerut pentru manevrarea preselor sau ciocanelor. Poposim aici citeva clipe împreună cu tov. Gheorghe Silion, secretarul comite­tului de partid pe secție. Două cilindre galbene, sub forța loviturilor ciocanului, se transformă, în citeva secunde, în două discuri ce aveau să devină inele de rulmenți. Oamenii lu­crau intens, concentrați a­­supra fiecărei mișcări pe care reușeau să o facă cu precizie de ceasornic. Ci­tiseră ziarele, văzuseră la televizor tragedia din zo­nele inundate. Multi dintre ei trăiseră, cu un an în urmă, clipe de grea încer­care în lupta cu apele Bâr­ladului. De aceea, munca lor în aceste ore părea o încleștare nu numai cu tenacitatea metalului, dar și cu vitregia naturii care și-a rostogolit peste pă­­mîntul țării stihiile oarbe. Discutăm cu forjorul C. Badragan. La F.R.R. — Știu foarte bine ce înseamnă să rămîi așa, de­odată, fără adăpost, fără lucruri. Cînd a venit Bir­­ladul mare, anul trecut, e­­ram tocmai în schimbul trei. M-au ajutat tovarășii mei să ajung pînă în casă, să încerc să mai salvez ceva, dar majoritatea lu­crurilor n-au mai putut fi scoase de sub apă, împre­ună cu casa care s-a dări­­mat Am primit ajutor din partea statului, stau acum intr-un bloc. Cum să nu înțeleg prin ce greutăți trec zeci de mii de oameni, cit de mari sunt pagubele aduse economiei naționale! Voi face tot ce mi se va cere, voi lucra și în zilele de duminică, voi sprijini bănește pe frații noștri. — Voi face tot ce de­pinde de mine pentru a spori producția, pentru da patriei mai multi rul­a­menți — ne spune strunga­rul Vasile Srîncu. Ieri am trecut cu sofia pe la centrul de colectare și am dus haine. Poate dădeam mai mult, dar apele mi-au dis­trus anul trecut aproape tot. Am fost ajutat și în­țeleg să ajut și eu acum, din toată inima, pe alții. In fata presei de forjat orizontal de 4 țoli. Con­stantin Balan, care tocmai terminase de introdus în mașină o bară ce urma să se transforme în inele, ne spune : — Sînt conștient de imen­sele pierderi provocate e­­conomiei țării și sînt hotă­­rît, ca aici, la forjă, la lo­cul meu de muncă să dau C. VASLUIANU (continuare in pag. a 2-a) Din partea Comandamentului județean de apărare împotriva inundațiilor Deși de proporții mai mici, inundațiile produse în județul nostru au provocat pierderi, nu atît din cauza revărsării apelor rîurilor Prut și Bîrlad, ci, mai ales, datorită ploilor a­­bundente căzute timp de trei zile pe teritoriul județului Vaslui. Din cauza precipitații­lor căzute în ultimele zile, de­bitul rîurilor mai mici, ca Tu­­tova, Sohodău, Valea Seacă ș.a. a crescut, inundînd por­țiuni însemnate de teren. Ieri, 27 mai, cotele rîului Prut au scăzut cu 6 cm. în punctul Drînceni (686 cm)., iar în punctul Fălciu apele au staționat (637 cm.). Nivelul rîului Bîrlad, în ul­timele 12 ore, a rămas sta­ționat la Bîrlad, iar la Vaslui a scăzut cu 9 cm. Datorită inundațiilor prove­nite din ploi, ca și revărsă­rilor unor rîuri, în județ au fost distruse sau avariate su­te de case. Localități cu cele mai multe case inundate: Ivești — 202 case dărîmate sau grav a­­variate, Pădureni — 86 de case, Pungești — 40 case dărîmate, Dragomirești — 36 de case, Al. Vlahuță — 33 de case, Lipovăț — 30 case. Un număr mai mic de case au fost dărîmate sau avariate în comunele: Costești, Codăești, Miclești, Voinești, Ivănești, Văleni, Tăcuta, Perieni, Pu­­iești, Grivița, Iana, Coroești, Băcești, Banca, Viișoara, Bog­­dănița, Muntenii de Jos și De­­leni de Vaslui. Comandamentele locale de apărare împotriva inundațiilor au luat cele mai eficiente mă­suri pentru evacuarea din timp a populației. Suprafețe de teren inundate: 19 302 hectare, din care 3 539 ha. însămînțate cu diferite culturi și 5 243 ha. neînsămîn­­țate. Alunecări de teren : 2 251 hectare. In timpul inundațiilor au fost înecate 151 de animale. Circulația pe calea ferată în­tre Buhăești și Roman a fost reluată. S-au întreprins măsuri pentru aprovizionarea popu­lației cu alimente și medica­mente. In județul Alba Bătălia pentru stăvilirea apelor continuă ALBA IULIA — Trimisul special V. Chișu transmite: Deși nivelul apelor Mure­șului a înregistrat miercuri la Alba Iulia o scădere de 30 cm față de cota atinsă în ziua precedentă, ele continuă să se afle peste cota de inun­dație, măsurînd încă peste 5 metri. Numeroase străzi din sudul orașului între care Ol­teniei, Siretului, Iașului sînt încă parțial inundate. Cartie­rul Partoș continuă să se afle în întregime sub apă. Tîrna­­vele sînt și ele în scădere, în județ 23 de localități sunt inundate. Au fost distruse 810 case și alte numeroase avariate. Deși aproape 10.000 cetățeni s-au­­ reîntors în ulti­mele zile la casele lor pînă marți mai erau evacuate 7.600 persoane. 22.500 hectare teren agri­col au fost inundate total de prima viitură, dintre care o suprafață de peste­­ 6.000 hec­tare cu diferite culturi. A doua viitură, care marți a în­registrat cotele maxime, a a­­coperit cu ape acum 11.038 hectare teren agricol, din ca­re 6.824 hectare cu diferite culturi. Ploile torențiale ce au că­zut pe cuprinsul județului au provocat alunecări de teren la Vințu de Jos, Blandiana, Mihalț, Valea Lungă. Ele au distrus pe întinse suprafețe fînețe, pășuni și culturi agri­cole, au blocat drumuri. In Alba Iulia ca și pe în­tregul teritoriu al județului, oamenii acționează fără răgaz cu voință de neclintit. Se ri­dică și se consolidează diguri și terasamente. Digul din Oar­da de Jos, de exemplu, rupt în patru locuri de apă, a fost refăcut și consolidat în ulti­mele zile cu alți 700 saci cu nisip. Pe străzile municipiu­lui Alba Iulia, aflate încă sub apă, acționează zi și noapte motopompe și aspersoare. La toate centrele comunale, linii­le electrice și telefonice au fost complet restabilite. Linii­le ferate Teiuș-Vint, Teiuș- Războieni , Războieni-Ocna Mureș ,­ Blaj-Praid, care au fost pe mai multe locuri rup­te de ape, au fost repuse în circulație. Se lucrează fără răgaz la consolidarea liniilor ferate și drumurilor asfaltate avariate, la refacerea poduri­lor distruse. O activitate deo­sebită se depune la refacerea podului de cale ferată și la șoseaua dintre Teiuș și Blaj, zonă extrem de periculoasă, unde, într-o învolburare cum­plită, apele Tîrnavei se întîl­­nesc cu Mureșul, la podurile de peste Mureș din Vinț și la podul de pe șoseaua Aiud- Ciumbrud O preocupare de prim or­din o constituie în prezent lupta pentru diminuarea pa­gubelor provocate de inunda­ții. Toate întreprinderile in­dustriale din județ și-au re­luat activitatea, dar mai sunt multe dificultăți. Eforturile tuturor se concentrează îndeo­sebi spre repunerea în func­țiune a întreprinderilor la în­treaga lor capacitate. O intensă activitate desfă­șoară și țăranii cooperatori din județ. Pe mari suprafețe, unde apele s-au retras în în­tregime, s-a început de înda­tă refacerea sau reînsămînța­­rea culturilor. ★ Cea de-a doua viitură a rîurilor ce brăzdează melea­gurile Alba luliei a trecut în cursul zilei de ieri. Ea nu a cunoscut însă nici violența și nici cotele cele dintîi. Totuși, pagubele pe care le-a provo­cat sînt importante. Ele au fost însă mult diminuate prin măsurile hotărîte ce s-au luat în vederea ridicării unor di­guri, evacuarea unor însem­nate bunuri materiale, a ani­malelor; în prezent, cotele apelor se află în ușoară scă­dere. (Agerpres). I I * mmm w mmm %1 mmm * mmm * mmm * mmm 0 mm 1 F. C. Vaslui­­ s s j­­ PLANUL LUNAR 1 A FOST ! I ÎNDEPLINIT i CU TREI ZILE !! 1 MAI DEVREME ! 2 Preocuparea permanentă » 1 a colectivului Fabricii de |­­ confecții Vaslui, pentru îm­ » I­bunătățirea și perfecționa­­r * rea organizării științifice a­­­­ producției și a muncii, pen­­t­­­tru folosirea utilajelor la în­­t I­treaga lor capacitate, con- 2­­­tribuind, astfel, la reducerea­­­1 pagubelor înregistrate în e- * ■­conomia națională de pe ur­­­­­­ma inundațiilor, a avut drept * 9 urmare îndeplinirea planului I 2 pe luna mai cu trei zile mai # j devreme. Sortimentele de I­a confecții, planificate și exe­­­­­­cutate la termen, au fost­­ „ în întregime expediate pe I­I piața internă și externă. J * După cum sîntem infor­­m i­mați de către tov. Dumitru > . Ursu, tehnician-dispecer în I­I cadrul serviciului producție, J I în această lună au fost li- | *­vrate 20.950 costume bărbă- * J tești, 13.120 uniforme șco­­l­i­lare, model 1 și 2: 26.300 » ■ șarafane din stofă pentru­­­­ fete, 17 800 fîșuri din re­ „ I Ion, pentru bărbați și fe­­t * mei etc. *

Next