Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-08-02 / nr. 759
• PAGIMIA 2 ÄtI[|ITill|EFiLTI«*L EMMIE IEMIM I n contextul politicii partidului și statului nostru de perfecționare a întregii activități economice și sociale, se înscriu și acțiunile întreprinse în domeniul dezvoltării vieții noastre culturale, al organizării și funcționării ei la diverse nivele. Astfel, măsurile cuprinse în Decretul Consiliului de Stat nr. 338, din 14 iulie a.c„ privind organizarea și funcționarea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a comitetelor locale sunt prevederi de maximă importanță pentru intensificarea vieții spirituale din patria noastră. Elaborarea și aprobarea noului Decret, precum și a Hotăririi Consiliului de Miniștri privind aplicarea acestuia simbolizează preocuparea permanentă pe care o manifestă conducerea superioară de partid și de stat pentru crearea cadrului necesar valorificării tuturor potențelor spirituale cu care este înzestrat poporul nostru, în vederea dezvoltării conștiinței socialiste a oamenilor muncii, înfloririi personalității umane. Atît prevederile Decretului Consiliului de Stat, cit și cele ale Hotărîrii Consiliului de Miniștri referitoare la măsurile de instituire a noilor norme in activitatea instituțiilor cultural-artiști ce investesc Comitetul Stat pentru Cultură și Artă de și comitetele locale cu atribuții și răspunderi sporite privind organizarea și desfășurarea unei ample și eficiente activități de educare multilaterală a maselor. Ambele documente conțin elemente noi referitoare la structura organizatorică a instituțiilor de cultură și artă, vizind, în primul rând, antrenarea celor mai diverse categorii de intelectuali în acțiunea de concepere și realizare a procesului educațional. Instituționalizarea unor forme cu vechi și valoroase tradiții în cultura românească, aplicarea, și in acest domeniu, a principiului conducerii și muncii colective, așezarea întregii ac-Prof. CH. BALAUJA, președintele Comitetului județean Vaslui, pentru cultură și artă unități de educație pe baze moderne, realiste, în funcție de noile cerințe ale actualei etape de dezvoltare în care se găsește țara noastră. iată cîteva din principalele coordonate stabilite prin documentele recent emise. Fără a intra în detaliu, vom prezenta, succint, cîteva caracteristici ale noilor acte normative care vor contribui din plin la crearea cadrului optim de dezvoltare a culturii noastre naționale. Un prim aspect evidențiat în documentele citate este acela al raționalizării structurii organizatorice a instituțiilor de cultură, centrale și locale, al înlăturării paralelismului și arbitrariului în organizarea actului de cultură, contribuindu-se, astfel, la crearea unui sistem suplu și unitar in toate domeniile vieții spirituale. Rolul de coordonator al întregii activități cultural-artistice ce i se conferă Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și comitetelor locale este asigurat de faptul că în consiliile de conducere (birourile executive fiind desființate) ale acestor organe fac parte, ,cu drept de vot deliberativ, conducătorii asociațiilor, filialelor, și cenaclurilor de creație, precum și reprezentanți ai organizațiilor locale sindicale, de tineret și ai uniunilor cooperativelor agricole de producție, oameni de cultură și artă, conducători de instituții cultural artistice. Prezența reprezentanților organelor și organizațiilor cu atribuții educative, a unor prestigioși oameni de cultură și artă consiliul de conducere al comititetelor județene pentru cultură și artă, permite acestora să desfășoare o bogată și susținută activitate cultural-artistică. Organizarea, ca organe obștești a comitetelor municipale pentru cultură și artă, înlătură caracterul oarecum funcționăresc, birocratic și formal al acestora, și facilitează, în același timp, participarea largă, creatoare a diverselor categorii de intelectuali la viața cultural-artistică a municipiilor, înlăturarea paralelismului în activitatea celor două organe - județean și municipal - constituie un important sat în procesul de intensificare a activității educative din aceste localități. Tot astfel, organizarea, potrivit legii, a comitetelor pentru cultură și artă în unele orașe cu o bogată viață spirituală, dar ca organe obștești, în măsură să coordoneze în mod unitar și eficient întreaga activitate de culturalizare a maselor, nu poate fi decit un puternic stimulent în crearea și valorificarea superioară a unor autentice elemente de cultură națională sau locală. Raționalizarea structurii organizatorice a organelor administrației de stat din domeniul culturii și artei, concomitent cu înlăturarea unor verigi intermediare, devenite inutile, reclamă, în mod firesc, repartizarea judicioasă a personalului culturalartistic jn așa fel incit aportul fiecărui activist cultural să fie pe măsura cerințelor mereu sporite ale oamenilor muncii. E lesne de înțeles că, în această nobilă activitate, deloc ușoară, generatoare de autentice satisfacții, trebuie să-și facă loc competența, priceperea și pasiunea, permanenta autodepășire. Insușindu-și în mod conștient conținutul și sensul documentelor elaborate de organele superioare de partid și de stat, desfășurînd o vastă și susținută activitate educativă, activiștii culturali, întreaga intelectualitate a județului nostru, vor dovedi — sintem convinși — mai mult ca până acum, atașament și abnegație în îndeplinirea exemplară a sarcinilor. Universitate pentru părinți La Varșovia funcționează de 25 de ani o universitate pentru părinți, unde aceștia învață cum să-și educe corect copiii. Aici se țin cicluri de cursuri de educație familială, completate cu discuții, consultații și filme. Prelegerile tratează despre viața de toate zilele a familiei, dezvoltarea și educația copilului, măsuri profilactice, metode de a învăța și ajuta copilul să învețe și să-și aleagă o profesie. In afară de aceste cursuri obișnuite se mai țin și unele pe teme mai speciale ca prelegeri pentru tinerii căsătoriți, lecții de prim-ajutor și de igienă. Pe lângă universitate funcționează cabinete de consultație psihologică și pedagogică, menite să vină în ajutorul părinților și tineretului în diferite probleme. carnet Brigăzi științifice organizate de Comisia pentru răspîndirea cunoștințelor culturalștiințifice se deplăseșză astăzi la Lipovăț și Corbu (comuna Lipovăț) unde vor dezbate probleme de larg interes din diferite domenii de activitate. Brigăzi asemănătoare vor poposi la Hălărești (comuna Iana) și Gherghești, iar în comunele Solești și Văleni conferențiari ai Comitetului județean pentru cultură și artă vor prezenta expunerea „Politica externă a Republicii Socialiste România, factor activ de promovare a principiilor de bază ale dreptului international"". Miercuri, 5 august, la Grădina de vară a sindicatelor din Vaslui, secția de estradă a Teatrului Al. Davila din Pitești prezintă un concert extraordinar de muzică ușoară intitulat „Triumful stelelor", cu participarea solistelor Italiene Gilda și Lorendana Santelli. 16 In zilele de 15 și august 1970, la Suceava, va avea loc ediția a II-a a concursului de poezie „Nicolae Labiș" la care sunt înscriși tineri poeți din întreaga țară. La ediția de anul trecut a acestui concurs, reprezentantul județului Vaslui, Petru Stoian, a obținut una din mențiuni. Anul acesta, din județul nostru va participa tînarul poet Mihai Ogrinji, elev la liceul „M. Kogălniceanu” — Vaslui. FLORIN MIHAI PETRESCU Triumful vieții Despre țara mea E bîntuita lumea de blesteme, De molime, taifunuri ucigașe, Cutremure care înghit orașe, Copii diformi, neprevăzută vreme... Dar Frumusețea in alt unghi răzbate Traiu-i mai lung și omu-i mai înalt Redute vechi luate cu asalt Sunt prăbușite în eternitate. Adîncuri mereu vii echilibrează Extremele ieșite din comun E deajuns în beznă doar o rază Și umbrele, tăcute, se supun. Acolo, unde nimeni nu-ndrăznește Nici să presimtă, nici Să se exprime El prinde singur taina ca-ntr-un clește Și veșnicia-i numai limpezime. OM, demiurg întruchipat din soare, Privire pură care totul vede, Tu-ntreci înțelepciunea strînsă-n VEDEI Surîsul tău aduce sărbătoare. . La Curtea de Argeș ttorescului oraș Curtea de Argeș i-a revenit, anul acesta, sarcina de a găzdui tabăra de elevi— președinți și membri ai societăților interai-artistice din licee, organizată de către C.C. al U.T.G. Acești tineri aflați la hotarul dintre adolescență și maturitate, ce încearcă să dea un nume sensurilor lucrurilor din jur, sentimentelor și gîndurilor, dragostei față de patrie și partid, au avut posibilitatea, să organizeze diferite consfătuiri și să-și împărtășească unii altora experiența din societățile de la care vin, să facă schimburi de opinii, să se întâlnească cu personalități marcante ale literaturii noastre actuale, întîlnirile cu maestrul Victor Eftuoiu, cu criticul Dumitru Micu, cu poeții Nicolae Lipian și A. I. Zăinescu, cu criticul de cinema Alex. Racovitean nu ne-au dat prilejul să purtăm discuții fructuoase despre fenomenul literar și cinematografic contemporan. La îmbogățirea programului au mai contribuit și întîlnirea cu Vasile Ilie de la Agerpres, care ne-a informat despre ,România pe arena politica internațională“, excursiile pe Valea Oltului, și la barajul hidrocentralei de pe Argeș, vizitarea obiectivelor turistice din oraș etc. Tabăra p un vast atelier de creație, Zilnic se țin ședințe de consolu și se discuta pe marginea lucrărilor proprii. Se află în tabără tinere condeie care ne sunt deja cunoscute din presa literară ca : Ana Maria Pop, Dan Nicolau etc. In aceste ultime zile care au mai rămas pină la închiderea taberei, ii așteptăm cu multă nerăbdare , pe Marin Sorescu, Sînziana Pop, Nicolae Manolescu — nume sonore în literatura noastră actuală. Se intenționează să se continue o tradiție a celorlalte tabere literare din anii precedenți și anume editarea unei plachete de versuri și proză intitulată ,Excelsior". MIHAI OGRINJI COMPOZITORUL DUMITRU G. KIRIAC $1 INVATAMANTUL MUZICAL VASLUIAN In istoria învățămîmtului muzical românesc, compozitorul Dumitru G. Kiriac (1866—1928) ocupă un loc de cinste, alături de Eduard Candela, Paul Constantinescu și alți pedagogi de prestigiu. Ca profesor de teorie și solfegii la Conservatorul din București, Dumitru G. Kiriac a fost un adevărat deschizător de drumuri. El a acordat o atenție deosebită educației tineretului Statuia lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii din Iași. Foto. M. Simionescu în spiritul dragostei față de cîntecul popular, în care scop a compus piese destinate corurilor de voci egale și voci mixte, inspirate din creația folclorică românească: Cîntecul plugarului, Du-te iarnă, Secerișul sau Codrule, codruțule de Mihai Eminescu. „Soarta muzicii românești, spunea el, în școală se hotărăște !". Pe aceeași linie progresistă, se înscrie și activitatea desfășurată în calitate de inspector al învățamîntului muzical, funcție de foarte mare răspundere în cadrul dezvoltării generale a procesului instructiv-educativ din țara noastră. Stau mărturie, în acest sens, două rapoarte inedite, care au fost înaintate de D. G. Kiriac, ministerului de resort, in anul 1914, ca urmare a inspecțiilor făcute în școlile secundare din țară. Primul, Raport general asupra învățămintului muzical din școlile generale. Propuneri de îmbunătățiri. a fost scris la 15 iulie 1914 și cuprinde recomandări pentru schimbarea unor situații anacronice în predarea muzicii în școală. Cel de-al doilea, întocmit la mai puțin de o lună, pe 6 august 1914, are în vedere activitatea maeștrilor și maestrelor de muzică de la școlile secundare de băieți și fete desfășurată în cursul anilor școlari 1912/1913 și 1913/1914. (cf. Arhivele istorice ale statului din București, Fondul Ministerului Instrucțiunii, Dosar nr. 2530/ 1914, p. 122—135, 145—154). Acesta din urmă conține referiri interesante despre profesorii de muzici din orașele județului nostru, constituind un document valoros pentru istoria învățămîntului muzical vasluian. Este analizată detaliat munca de la catedră a zece „maeștri și maestre la care am putut observa activitatea cu rezultate frumoase", după cum notează D. G. Kiriac, al cincilea profesor caracterizat fiind bîrlădeanul Eugen Bulbuc de la Liceul „Codreanul „Prin muncă stăruitoare, ajutat de firea sa entuziastă și de dragostea ce are pentru muzică, se scrie în raport, reușește să facă coruri frumoase cu elevii școalei, afară din școală, prin conducerea societății corale „Armonia" și a orchestrei de amatori, contribuit mult la dezvoltarea a gustului muzical în popor, pentru care este bine apropiat în oraș". Ia Bîrlad, funcționau pe atunci, ca unități școlare secundare, Liceul „Codreanu" (actualul liceu nr. 2, întemeiat în 1846) și Școala normală de învățători, înființată de Ion Popescu în 1870, (actualul liceu pedagogic). Analiza activității profesorilor de muzică, care predau în cele două școli, a fost întocmită cu multa atenție și discernămînt: „La Liceul „Codreanu", afară de E. Bulbuc, mai funcționează ca maestru cu titlu provizoriu T. A. Rădulescu. Are frecvența regulată și este sîrguincios, însă la instruirea corului este inferior celui dinții". De aceea, este de părere ca „maestrul Rădulescu să facă ansamblul de voci copilărești cu elevii din cursul inferior și maestrul Bulbuc să facă ansamblul de voci bărbătești, iar corul general al tuturor elevilor să-l facă tot d-l Bulbuc". Concluzia este firească ș „cu chipul acesta se vor face coruri mai multe și mai variate și se va lucra pr fi ușor", în caracterizarea profesorilor de muzică, D. d. Kiriac ține seama nu nutrii de pregătirea teoretică, ci și de calitățile și aptitudinile lor pedagogice, de aderența față de elevi. Astfel, „V Teodorascu are cunoștințe suficiente de muzică și este axat la cursuri, în predare, insă, este foarte rigid și, prin felul ppm vorbește și ordonă elevilor, mi-a făcut impresia că am asistat la exerciții de instrucție militară. Cursul său e prea teoretic și rece, și răceala aceasta se observă și la execuțiunea cursurilor". La antipodul lui V. Teodorescu se află învățătorul Chirilă, suplinitor pentru vioară. „Acesta mi-a prezentat, scrie D. G. Kiriac, un mic ansamblu de orchestră și un cor acompaniat de orchestră executate cu îngrijire și cu multă căldură. Deși cîntau aceiași elevi ai maestrului Teodorescu, de astă dată erau încălziți și se vedea că simt ceea ce cîntă, ceea ce mi-a probat că nu multe cunoștințe duc la bune rezultate, ci mai mult modul cum sunt utilizate și cum maestrul știe să intre în sufletul elevilor". în consecință, D. G. Kiriac își propune să-l cerceteze pe V. T. în mod amănunțit în cursul anului următor cu prilejul inspecției pentru definitivat. Discutînd despre activitatea maestrului M. Marian de la gimnaziul „Atanasie Panu" din Huși, care „se distinge prin muncă stăruitoare și exatitudine la datorie", D. G. jtimac ia în considerație și mediul social și didactic în care își desfășoară acesta activitatea. „Pentru a fi lăsat să lucreze în liniște, se recomandă în raport, va trebui să se facă observații maestrului de desen de la gimnaziu, D. Simionescu, ca să nu se amestece la muzică". Activitatea maestrului de muzică Ion Vasiliu, de la gimnaziul din Vaslui, este descrisă lapidar, în cîteva cuvinte : „Muncește stăruitor și elevii săi se prezintă instruiți și disciplinați la cor", la care se adaugă consemnarea că, în urmă cu un an, a luat examenul de definitivat. Observațiile făcute cu probitate și caracterizările pline de profunzime dovedesc atașamentul său față de țară și de poporul român; în acest context, spusele sale : „Tot ce am făcut, am făcut din dragoste pentru poporul la care am ținuți ni-l recomandă “ca pe un mare patriot. De aceea, în întreaga sa activitate, că pedagog sau compozitor, ca membru al Ateneului român sau conducător al societății polaie „Carmen", (înființată prin stradaniile sale în 1901), D. G. Kiriac a întreținut mereu vie ideea națională prin puterea cîntecului. El a fost, după cum îl caracterizează sptizicqlogu! Doru Popovici, „un artist" cu o estetică înaintată, legat de poporul său și doritor , sincer de prefaceri revoluționare". MIRCEA COLOȘENCO VREMEA MODĂ O PETRU STOIAN Cunosc o mare deasupra căreia pescărușii cu aripile de apă cheamă în larg pescarii să tragă în năvoade răsăriturile de țară din malurile scufundate. Apoi mai știu un pămînt cu forma vaselor dacice, de aceea cred că țăranii lasă sub brazde zilele ca o datină să crească din ele o dragoste un pom cu fructe, pină cînd copiii ne vor striga balade la gura fîntînilor cu cumpăna trasă spre seara din noi. Acum aduceți-mi o ciocîrlie să vorbească despre oamenii acestui pămînt; cuvintele mele îmi par că alcătuiesc numai o schelă sprijinind coloanele lor vertebre pulsate de amiaza stelei locuite. Școala bîrlădeană . Recent, a apărut, la Bîrlad, cel de-al doilea număr al culegerii Școala bîrlădeană. Faptul atestă continuitatea practică a strădaniilor — demne de apreciat și stimat — privind permanentizarea unor acțiuni editoriale. Acest oraș a fost și se vrea, justificat, un loc de cultură cu o personalitate a sa. Și, în ultimii ani, s-au ivit, la Bîrlad, mai multe semne ale unei promițătoare efervescențe spirituale, care, hrănită cu pasiune de toți intelectualii cetății, în spirit de colaborare și reciprocă stimulare, ar putea fi demnă de tradiția înaintașilor. Noul volum din Școala bărădeană ne-a lăsat o frumoasă impresie, începînd cu aspectul exterior și grafic, în general — fără rezerve excelent, datorită talentului celor trei inspirați plasticieni (Gh. Alupoaie, A. Istraki și C. Chițimuș), care, sigur, vor însemna, inline, nume cunoscute în plastica noastră — și continuînd cu variatul său conținut, adeseori antrenant și, uneori, foarte interesant. De data aceasta, îngrijitorului culegerii (prof. C. Clisu) i se cuvin vorbe de laudă nu numai pentru pasiunea încercată sau pentru perseverență, ci și pentru plusul de pricepere și exigență adus față de primul volum, apărut anul trecut. Prin conținutul său, volumul îți produce acea bucurie, unică în felul ei, a travaliului dezinteresat, țîșnit din cultul pentru cercetare, pentru frumos, al unor oameni identificați cu profesia lor, pătrunși de înalte responsabilități contemporane. Autorii sunt cadre didactice —cu excepția unuia singur, medicul Bucevschi, un incurabil chinuit al muzelor — pasionați de profesie la un nivel dincolo de lăudabila conștiinciozitate sau pricepere, la un nivel în care activitatea profesională devine obiect de cercetare, cîmpul experimentării și generalizării noului. învățămîntul nostru dispune de nenumărate cadre pricepute, harnice, conștiincioase, dar vom culege roade de neimaginat cînd majoritatea lor vor adopta față de propria muncă o atitudine creatoare, de cercetare. Numai o asemenea atitudine poate închide ușile conformismului și deschide pe acelea ale noului, modernului. Școala bîrlădeană aduce — chiar dacă și modest, deocamdată — semne ale unei salutare atitudini creatoare față de profesie, mai precis, semne ale unei perspective de masă privind această atitudine, în condițiile socialismului. Nu vom putea pune în discuție, aici, toate contribuțiile din volum. Nu putem, însă, neglija unele articole, care ies din comun, prin problematica abordată și, uneori, chiar prin soluțiile preconizate. Printre acestea cităm : Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române in școala generală (prof. D. M. Coloșenco), după cum se vede: o pledoarie pentru structuralișrp, în predarea gramaticii, străbătută de spirit critic față de practica frecventat Spațiul liniar al matricelor de lip mun (prof. V. Țugulea), care abordează, competent posibilitatea „structurării ca spațiu liniar finit dimensional, a acestei mulțimi". Filnlația — mijloc important de instruire și educare (prof. G Popescu); Evoluția funcțiilor urbane in cadrul municipiului Bîrlad (prof. V. Cîrcotă); Contribuții la cercetarea climatului municipiului Bîrlad (prof Al Craus); Noi mărturii privind continuitatea și aportul populației băștinașe la înflorirea culturii materiale de tip Sântana de Mureș în sudul Moldovei (prof. V. Palade) — un articol foarte interesant, bazat pe serioase cercetări arheologice întreprinse de autor, de altfel cunoscut deja ca pasionat arheolog. Menționăm și articolele consacrate aniversării a două evenimente importante din viața culturală a Bîrladului: împlinirea a o sută de ani de la înființarea liceului pedagogic și de la apariția primului ziar (Semănătorul!, Liceul pedagogic din Birlad — Un secol de la înființare — (înv. Alexandrina Lungu și Gh. Lungu) și Centeparul presei birladene (prof. St. Secară), articol însoțit și de o listă a periodicelor bîrlădene — cam lacunară însă — apărute în perioada 1870—1970. O notă lirică autentică aduc evocarea și cele două poezii (Au înflorit salcîmii la Bîrlad, Rondelul ființelor de azur) ale lui G. G. Ursu, „bîrlădean" plin de sfioase nostalgii, colaborator al mai multor reviste bîrlădene de altădată, cu poezii înfiorate de discrete notații lirice, autor al unei interesante Istorii literare a Bîrladului. Beletristica acestui volum ni se pare, de asemenea, superioară, raportată la aceea din primul volum. Autorii sînt, în majoritate aceiași, dar substanța poeziilor (mai ales) este mai densă, iar expresia mai finisată. Remarcabile sunt poeziile Tinerețea și Bătrînețea de M. D. Miță, prin imagistica bogată și echilibrul sentimentului. Pasărea neagră de C. Clișu, prin abila vehiculare a metaforei ca instrument de comunicare ideii. Celelalte poezii din voalum, ca și crochiurile în proză ale Petruței Vadim, atestă febrile tentative spre cunoaștere și autocunoaștere, aspirația nobilă a comuniunii cu arta, în încheierea acestor rînduri, un gînd se cere înregistrat. Mobilizarea unui mănunchi de cadre didactice de către un inimos a dus la editarea a două volume din Școala bîrlădeană, realizate căreia puține, în țară, îi pot fi asociate. Prin activizarea tuturor intelectualilor cu înclinații creatoare din Bîrlad, nu s-ar putea realiza, oare, mai mult, mai bine și mai frumos ? în mod sigur, da! Pentru aceasta trebuie ca ceilalți cîțiva inimoși din acest oraș să acționeze unit, intr-un unic scop, acela al desfășurării și afirmării tot mai active și calitative a vieții spirituale a nașului. CONSTANTIN PARFENE CMMIMOIM IN STUDIOURILE spaniole s-au încheiat pregătirile pentru viitorul film intitulat „Goya“. In rolurile principale au fost distribuiți Catherine Spaak (ducesa Cayetana de Alba) și Francisco Rabal (Goya). REGIZORUL Richard Bălăucei a început să turneze la Barcelona o nouă coproducție franco–spaniolă „Sub puterea soarelui“. Pentru principalul rol feminin a fost invitată actrița Maria Schell. AUDI ARD se pare că și-a descoperit ideala interpretă de comedie în persoana lui Annie Girardot. Trei proiecte o vizează în acest fel pe actriță: „Nostim pistolet“, „Nimeni n-a murit din dragoste la Borromeo“ și „Antoine și Julip“. GENEVIEVE BUJOLD care a interpretat de curând rolul Armei Boleyn este solicitată pentru a da viață altei regine cu destin tragic :• Măria Sldart,