Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-17 / nr. 797
• VREMEA NOUA 70 de ani de la nașterea iui Ion Ionaghi Un neînfricat luptător pentru cauza clasei muncitoare Intre acei oameni, a căror viață a constituit o minificată pildă de abnegație dăruire revoluționară în lupta pentru realizarea năzuințelor fierbinți de dreptate socială ale poporului român, se numără și Ion Fonaghi, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi 70 de ani. Născut pe plaiurile Bihorului în comuna Marghita, Ion Fonaghi reușește, in pofida privațiunilor și dificultăților cu care erau confruntați toți tinerii dornici de învățătură ieșiți din familiile oamenilor muncii, să intre la Universitatea din Budapesta, însuflețit de dorința de a ajunge inginer constructor. Aici află despre triumful Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917 al cărei ecou avea să cuprindă întreaga Europă. Apropiindu-se de mișcarea muncitorească, participă cu însuflețire la luptele pentru proclamarea și apărarea Comunei ungare, după a cărei Înfrrngere se refugiază la Viena, apoi la Praga. Reîntors acasă. În patrie, in 1922, lucrează ca zidar la Oradea și Satu-Mare. Cunoscînd îndeaproape viața grea și aspirațiile oamenilor muncii, Ion Fonaghi s-a format în mediul acestora, angajîndu-se ferm pe drumul luptei pentru un viitor mai bun al celor ce muncesc. In acest timp, colaborează la ziarul „Világosság" și „Munkás" — organ al C.C. al Partidului Comunist din România, în limba maghiară, zugrăvind în corespondențele sale situația grea a muncitorilor. In anul 1923, partidul îi încredințează sarcina de redactor al ziarului „Uj Harcos" (Noul luptător) — organ al C.C. al U.T.C., în limba maghiară. In același an, pentru participarea sa activă la lupta revoluționară, este primit în rîndurile Partidului Comunist Român. în anul 1924, întors din armată, se numără printre organizatorii principali ai activității U.T.C. din Arad. In condițiile grele ale ilegalității se remarcă prin pasiunea cu care muncește pentru educarea comunistă a tineretului, sădind în sufletul și mintea acestuia, îmbărbătarea, curajul, încrederea în viitor, în triumful ideilor partidului. In timpul unei deplasări spre Timișoara, unde avea de îndeplinit o misiune pe care i-o încredințase partidul, este arestat de Siguranța burghezo-moșierească. Zadarnice au fost încercările acestora de a-i smulge prin schingiuiri, mărturisiri despre activitatea și sarcinile sale de partid. Eliberat din lipsă de dovezi, dar urmărit pas cu pas, își mută domiciliul la Brașov, Timișoara, apoi la Arad, Oradea etc. La începutul anului 1926, Ion Fonaghi primește sarcina să organizeze în orașul Tg. Mureș o tipografie ilegală a partidului. Activitatea lui curajoasă a fost însă descoperită de organele represive ale regimului burghezo-moșieresc. Agenții siguranței îl surprind și-l arestează. Este condamnat la 5 ani închisoare. Infruntînd teroarea de la Doftana, Fonaghi rămîne același luptător comunist neînduplecat: încă din primele luni, el devine unul din principalii lectori de economie politică ai colectivului de deținuți politici. Dar regimul bestial la care a fost supus timp de aproape trei ani în închisoare i-a agravat boala de plămîni de care suferea. Lupta duză a colectivului de deținuți comuniști impune internarea lui în spitalul Cîmpina. Era însă prea tirziu. La 1 aprilie 1929, deținuții închisorii Doftana au aflat cu durere despre moartea prematură a tovarășului lor de luptă. La lista fărădelegilor săvîrșite de regimul burghezo-moșieresc s-a mai adăugat încă una — uciderea lui Ion Fonaghi. Abnegația și dăruirea revoluționară, jertfa sa eroică, îl situează pe Ion Fonaghi la loc de cinste în rîndurile eroilor comuniști care, neprecupețind nimic, nici chiar viața, au slujit cu credință lupta clasei muncitoare, a poporului român pentru libertate și dreptate socială, pentru progres, pentru socialism. V. IOAN g*____••• „Copiii •s.va merita... (urmare din pag. 1) supraveghere — bat străzile fără noimă și cad sub influența unor elemente necinstite, certate cu morala ?“ (Teodor Pracsin). Citatele de mai sus sunt completate, In scrisorile corespondenților noștri, de adevărate pledoarii. In care se simte responsabilitatea cu care părinții trebuie să privească datoria de a-și educa bine copiii. Există virsta preadolescentei, plină de Întrebări pentru tânăr(ă), ale căror răspunsuri pot fi capitale pentru alegerea drumului (drept sau sinuos) In viată. Cu atât mai mult. In perioada preadolescentei — virstă critică ■— atenția părinților trebuie să fie maximă și împletită cu mult tact: tânărul nu mai este chiar copil, dar nici matur, deși vrea să se comporte ca și cei maturi. De aici, primejdia de a căuta (și găsi) așa-zisele soluții (facile) și, implicit, de a inâlni persoane— excepții, gata oricind să profite de cruditatea conștiințelor tinere. Revolta pe care o trezește vreo asemenea persoană — In „Bătrânul lup...“ l-am numit pe ing. E. Manoliu — este cvasigenerală. Astfel, ghidindu-ne chiar și numai după textele corespondenților noștri, Ing. E. M. este aspru judecat de către opinia publică. Este de ajuns ca vreunei persoane, ce are rețineri In a condamna faptele lui E. M., să-i pui o singură Întrebare: „Dacă fetita dv. ar fi fost In locul lui T. P., sau Lica, sau Rodica (fete Intre 14—16 ani) pentru ca răspunsul celui Întrebat să cadă greu, acuzator, fără rețineri. Da, orice părinte devine un judecător, Intr-un asemenea caz. „Din fericire — așa cum o afirmă și corespondentul nostru Teodor Pracsiu — pentru Climatul social In care trăiesc și muncesc oamenii muncii din județul nostru și din Întreaga Țară, cazul lui Emil Manoliu ramâne singular. Dezaprobarea publică se izolează preventiv pentru evitarea influentei nocive, realizându-se astfel un act necesar de salubritate morală". Tocmai de aceea, am adăuga noi, inginerul Emil Manoliu trebuie condamnat (deși posesor al unei diplome de inginer, convorbirea avută cu dânsul, precum și textul plin de greșeli al declarației prezentate la miliție, ne fac să avem rețineri in a-i alătura lingă nume , și titlul respectat de inginer, de „intelectual"), ci numai ca personaj-excepție și tratat ca atare. Chipul privit fără mască impune singur judecata de valoare meritată, așa că ne vom permite ca. Intr-un număr viitor, să informăm cititorii asupra reacției colectivității din imediata sa apropiere : colegi de muncă, vecini, organele de stat. Stocurile supranormative... (urmare din pag. 1) unor produse la care beneficiarul, inconstant și iresponsabil, a renunțat pur și simplu la ele în cursul semestrului 1970. Vechea legislație sub care s-au încheiat contractele anului 1970 permitea o asemenea „fentă” fără nici cea mai mică remușcare. Legea veche nu obliga în justificatele despăgubiri care se impun în cazul denunțării unilaterale a contractului. Pînă cînd fabrica bîrlâdeanâ va reuși să plaseze inutila sa „încărcătură” de pînzeturi va trebui să suporte, poate pe nedrept, grele penalizări bancare aruncate asupra prețului de cost de o mină străină. Dar cum poate oarte să mai justifice conducerea fabricii aflarea în stoc lent și greu vandabil a unei cantități, deloc neglijabile, de pantaloni pentru băieți și slipuri din doc pentru bărbați în valoare de 106.000 lei ? Aici nu mai încape nici o scuză, și-au făcut-o cu mina lor. Au produs fără să aibă asigurată desfacerea ! Si acum o cifră : 7.195.000 de lei. Acesta era stocul supranormativ, cu două luni în urmă, al Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Astăzi este mai mic, dar în materie de... materii prime tot se ridică la 2.314.000 de lei. Interesant, și surprinzător în același timp este însă poziția conducerii față de această situație. fabricii Ea încearcă să ne convingă de necesitatea stocării unor piese turnate și forjate în valoare de 425.000 lei datorită faptului că se prelucrează greu și bine să fie pregătite din vreme pentru nevoile viitoare ale utilajelor, că încă din 1969 a adus din import niște sirmă din crom nichel în valoare de 184.000 lei, și fiindcă se procură de peste hotare a trebuit să o accepte chiar dacă nu-i trebuia toată, că cine știe cînd se mai găsește, că s-a aprovizionat cu alamă în valoare de 436.000 lei pentru noua turnătorie (pentru care nici măcar nu s-au adus utilajele), că pentru stocul de bile în valoare de 1.030.000 lei, au fost nevoiți să-l accepte de la Uzina de rulmenți din Brașov (nu pricepem ce înseamnă formula :<„am fost nevoiți""), că S.D.V.-urile în valoare de 364.000 lei s-au pregătit în avans pentru producția trimestrului III și dacă mai doriți explicații, ele pot fi formulate în continuare la același mod aparent serios. Amintim, de asemenea, că valoarea stocurilor supranormative se ridică, la I.E.I.S. Bîrlad, la suma de 366.000 lei, din care produse în valoare de 267.000 lei sînt absolut netrebuincioase unității, sperînduse a fi vîndute întreprinderii tehnice de aprovizionare Iași, că la Combinatul industriei alimentare Vaslui, există 136,5 tone unt în depozite, a cărui desfacere, deocamdată, este pusă sub semnul întrebării, deoarece, la fel ca alții, aici nu s-a ținut seama de cerințele pieței și s-a produs fără a se asigura în prealabil desfacerea. Ce înseamnă însă pentru economia fiecărei din aceste întreprinderi stocurile supranormative ? Pe scurt, dificultăți financiare. Concepția care stă la baza noilor metode de creditare pornește de la necesitatea ca fiecare întreprindere să-și desfășoare activitatea cu un volum de fonduri limitate la sarcinile de plan, fără să atragă in circuit mijloace materiale și bănești peste nevoile reale. Cine încalcă această echitabilă regulă, plătește. Plătește dobînzi penalizatoare care se ridică la 10 la sută din valoarea creditelor solicitate suplimentar pentru a acoperi „golurile" de casă produse de niște magazii prea pline. Ar mai trebui să arătăm că aceste „sume-sancțiune” se ridică la sute de mii de lei și că ele nu fac altceva decât să mărească prețul de cost al produselor. A mai vorbi despre previziune științifică în domeniul aprovizionării și producției, despre competență în conducerea acestui proces al producerii bunurilor materiale ieftine, utile, este, credem, de prisos. Indicațiile conducerii partidului nostru sunt clare. Eficiența economică a întregii activități impune o profundă perspicacitate, decizii fondate de o atentă analiză a realității, pe un bogat material informativ fără de care nu se mai poate concepe o conducere modernă a producției. UZINA DE PRODUSE SODICE DIN OCNA MUREȘ. In prim plan, sondele de extracție a saramurei din saline. I tru n ansamblul măsurilor luate de partid pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale și pencreșterea rolului pîrghiilor economice in valorificarea marilor rezerve ale economiei noastre socialiste, un loc important îl ocupă organizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii pe principiul gestiunii economice proprii. Acum, după ce au trecut peste 2 ani de la aplicarea acestui nou principiu organizatoric, realitățile din județ confirmă justețea și eficiența lui. Pentru exemplificare, să ne ia întreprinderea referim doar pentru mecanizarea agriculturii din Zorieni. Se știe că statul acordă dotații I. M. A.-urilor care fiind amplasate în zonele de deservire mai puțin favorabile, nu-și pot acoperi, pentru moment, din cauze obiective, cheltuielile de producție. Totuși, activitatea acestora nu poate fi apreciată negativ. Am ținut să facem această remarcă, întrucît și I.M.A. Zorleni, deservind cooperative agricole situate într-o zonă de categoria a cincea, primește dotații de la stat, care numai în 1970 reprezintă 1.095.000 de lei. Preocupările continui ale comitetului de direcție, ale șefilor de secții pentru extinderea și diversificarea gamei lucrărilor agricole executate mecanizat, amenajarea unui volum ridicat de lucrări la terți, adăiugîndu-se altor măsuri organizatorice, au avut un efect pozitiv asupra situației economice. Dacă anul trecut întreprinderea a depășit cu 200.000 lei volumul dotațiilor acordate, ca urmare a unor neajunsuri financiare preluate din anii precedenți, în anul curent, lucrurile au luat o întorsătură favorabilă. Bilanțul încheiat la finele primelor 8 luni consemnează reducerea cheltuielilor aferente cu 265.006 lei, ceea ce ne permite să anticipăm că volumul dotațiilor pe anul în curs va fi cu mult diminuat. Rezultatele apar și mai concludente, dacă ne referim la cheltuielile la mia de lei venituri — indicator sintetic de bază în activitatea întreprinderii. In aceeași perioadă pentru fiecare mie de lei venituri obținute, unitatea a cheltuit 1077 lei, cu 30 de lei mai puțin decît prevăd sarcinile de plan și decît realizările anului trecut. Paralel cu aceasta, pe ansamblul întreprinderii, în perioada la care ne referim, veniturile obținute se ridică la 9.277.000 lei, față de 8.658.000 lei cît a fost pianist. Acțiunea de creștere a veniturilor I.M.A. se bazează îndeosebi pe sporirea volumului lucrărilor mecanizate, atît la nivelul întreprinderii, cît și al fiecărui tractor, ceea ce reprezintă efortul propriu al unității in direcția rentabilizării. Cu cît unitatea contractează, și execută un volum mai mare de lucrări agricole, cu atît eficiența economică crește, deoarece, o dată cu aceasta, se măresc direct proporțional veniturile, în timp ce cheltuielile de producție, în special cele generale, cresc mai lent. In acest sens, rezultatele obținute de I.M.A. Zorieni sunt ilustrative. Pe lîngă faptul că, la nivelul întreprinderii, pe 8 luni ale anului curent, s-a depășit volumul lucrărilor contractate, în medie, pe fiecare tractor, s-au obținut cite 2.200 lei mai mult decît era prevăzut. Este meritorie activitatea comuniștilor și a celorlalți lucrători din întreprindere, care au depus eforturi constante pentru diversificarea gamei de lucrări mecanizate și funcționarea tractoarelor un timp mai îndelungat, ceea ce a dus la o mai bună folosire a parcului de mașini. Semnificativ, în acest sens, este următorul exemplu: în anii din urmă, unele mașini, cum ar fi cele de plantat cartofi, semănat legume și cele destinate lucrărilor în vie nu erau folosite aproape deloc. In prezent, toate mașinile amintite lucrează la întreaga capacitate în perioadele solicitate. Nu este mai puțin adevărat faptul că mai sunt totuși unele mașini care nu au înregistrat încă nici o oră de funcționare. Motivul : nu au sosit tractoarele speciale cu care trebuiau să lucreze în agregat. In schimb, întreprinderea, ținînd seama de planul de dotări pe anul în curs, și-a prevăzut venituri și pentru aceste mașini, pentru care deocamdată se plătesc numai amortismente, încărcînd balanța de cheltuieli a unității. Spre a evita asemenea anomalii, se impune ca, în viitor, ministerul de resort să aibă in vedere o corelare mai bună a dotărilor cu mașini agricole și tractoare a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. In scopul ridicării eficienței utilizării mijloacelor mecanice și sporirea veniturilor I.M.A., de un interes deosebit este creșterea volumului lucrărilor neagricole, ce se execută cu tractoarele sau alte mașini, în afara campaniilor de vîrf. Această cale este avantajoasă, pentru că duce la prelungirea duratei de funcționare a tractoarelor în cursul anului și, implicit, la creșterea veniturilor. Pentru 1970, întreprinderea și-a prevăzut să obțină, prin diverse lucrări executate la terți, suma de 302.000 lei. Deși au trecut numai 8 luni, veniturile realizate pe această cale au depășit încă o dată nivelul planificat pe întregul an, în perioadele în nu se lucra care în cîmp, mecanizatorii au făcut transporturi de materiale, lucrări de atelier, asigurînd continuitatea muncii în întreprindere. Desigur, veniturile obținute prin asemenea mijloace puteau fi și mai mari, dacă toți șefii secțiilor de mecanizare ar fi manifestat același interes pentru angajarea unui volum sporit de lucrări neagricole. Iată ce ne-a declarat tov. Ștefan Hîncu, inginerul șef al întreprinderii : „In timp ce secția de mecanizare de la Alexandru Vlahuță, in condiții mai grele, realizează, pînă în prezent, 82 la sută din planul anual de venituri, cea de la Fruntișeni, condusă de Ion Ghimpu, realizează abia 59 la sută. Aceasta este o urmare a faptului că șeful secției de la Fruntișeni așteaptă să vină beneficiarii la el să-i ofere de lucru". Trecerea la gestiunea economică proprie în I.M.A. impune abandonarea conservatorismului și rutinei în angajarea mijloacelor mecanice, părăsirea obiceiului de a aștepta ca beneficiarii să solicite tractoare. Practici ca aceea de la Fruntișeni trebuie să dispară complet din activitatea oricărui șef de secție din I.M.A. Comitetul de direcție, analizînd posibilitățile existente, a folosit și alte mijloace, pentru a spori eficiența economică a întreprinderii. De pildă, reparațiile curente se făceau, pînă acum, în anumite perioade ale anului, în care tractoarele erau imobilizate și nu produceau nimic. In prezent, ținînd seama de eșalonarea veniturilor pe toate trimestree, reparațiile se fac atunci cînd tractorul are nevoie de intervenții. In altă ordine de idei, trebuie să arătăm că conducerea unității a acordat mecanizatorilor concedii fără plată, în perioadele cînd erau mai puține lucrări de efectuat în cîmp. Totodată, a urmărit reducerea numărului mediu scriptic de salariați, contribuind, și pe această cale, la reducerea cheltuielilor de producție. Cu alte cuvinte, mai multe mijloace, un singur țel — rentabilizarea întreprinderii. Acesta este dezideratul pentru care, colectivul de muncă de la I.M.A. Zorleni își amplifică eforturile, nu fără a înregistra succesele cuvenite. A. MARINESCU Mai multe mijloace, un singur scop: rentabilizarea întreprinderii Pe 8 luni, cheltuielile planificate s-au redus cu 265.000 lei, iar veniturile au fost depășite cu 619.000 lei . Mașini care altădată stăteau, acum sunt productive . Volumul de lucrări neagricole a întrecut încă o dată nivelul planificat Transformatorul electric nr. 75.000 La Uzina „Electroputere“ din Craiova a fost realizat transformatorul electric purtînd numărul de fabricație 75 000. Jubileul corespunde cu îndeplinirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei în actualul cincinal la acest important sortiment de producție. După cum rezultă din situațiile statistice, din 1966 și pînă în prezent, aici au fost fabricate diferite transformatoare electrice a căror putere depășește cu 52 la sută pe cea însumată de produsele similare realizate în industria noastră în anii 1960—1965. Nivelul producției fabricii de transformatoare a uzinei întrece în acest an de 42 de ori producția tării din 1950 la sortimentul respectiv, de 5 ori pe cea din 1960 și este dublă comparativ cu cea din 1965. A însămînța... (urmare din pag. 1) Dacă din acest punct de vedere, la Vulturești, treburile stau bine, există un alt neajuns care i-a pus în încurcătură pe factorii de răspundere din unitate și peste care nu putem trece cu vederea. Este vorba de cele 80 de tone de sămînță de grîu din soiul Bezostaia care, sîmbătă, au sosit pentru în unitate buletinele de analiză indicînd atac de fuzarioză și un procent de germinație cuprins între 83—87 la sută, ceea ce indică că sămânța este inaptă pentru semănat. Dacă ne gîndim că peste citeva zile semănătorile trebuie să intre în lan, situația de la Vulturești este destul de complicată. Inginerul șef al unității, Vasile Onciu, ne spune cu amărăciune: „Dacă am fi știut din timp, schimbam întreaga cantitate de sămînță". Desigur, acest lucru se putea ști din vreme dacă Laboratorul de control al semințelor nu ar fi prelungit peste limita normală durata efectuării analizelor la probele trimise. Și încă o enigmă, la primele analize, laboratorul a stabilit un procent de germinație griului de 92—96 la sută, iar după ce lotul de grîu a fost recondiționat și s-au expediat din nou probe pentru analiză s-a constatat că germinația este de numai 83—87 la sută. Poate ne „explică" tovarășii de la Laboratorul județean pentru controlul semințelor cum de s-au petrecut asemenea minuni ? Dar, pînă atunci, Direcția agricolă trebuie să intervină operativ și să ajute cooperativa agricolă în a-și schimba griul pentru sămînță. Am poposit și la cooperativa agricolă din Ștefan cel Mare. Cu toate că momentul începerii însămințării grîului este foarte aproape, aici încă mai domnește calmul. O suprafață de 200 de hectare cu cereale de toamnă este amplasată după porumb. Deși pe terenurile respective plantele au ajuns la maturitate, recoltatul nu a început. A început, în schimb, sistemul amînărilor cu care prea s-a obișnuit această unitate. Contabilul șef, Constantin Crețu, ne explica cu o oarecare liniște: „Vom recoltatul porumbului începe săptămîna viitoare (discuția a avut loc duminică) fiindcă mai este timp”. încă o dovadă a calmului care stăpînește spiritele de aici ne-au făcut-o și mecanizatorii. Există bună parte de teren pe care o nu s-au făcut încă lucrările pregătitoare pentru semănat și, totuși, duminică, tractoarele erau parcate în curtea secției de mecanizare, în timp ce pe tarlalele altor unități se lucra din plin. Sintem în posesia și a altor exemple care vin să argumenteze afirmația că în unele unități cooperatiste se acționează cu încetinitorul în direcția recoltării culturilor tîrzii de pe terenurile unde urmează a se însămînța griul. Este o sarcină de mare urgentă a tuturor consiliilor de conducere și specialiștilor, a organelor locale de partid și de stat de a întreprinde măsuri organizatorice energice, astfel incit să se recolteze culturile tîrzii și să se elibereze terenul într-un timp cît mai scurt pentru ca lucrările pregătitoare în vederea însămînțării griului să nu cunoască nici un impediment și să se facă conform tehnologiei specifice culturii griului. Numai așa vom reuși ca producțiile anului viitor să fie la nivelul planificat. PAGINA 3 # Publicitate întreprinderea de construcții și montaje siderurgice Galați angajează, pînă la data de 18 septembrie 1970, munv cctori calificați prin școala profesională în meseriile de zidar, dulgher, constructor și betonist, încadrați în ultima sau penultima categorie tarifară, care vor avea posibilitatea să urmeze și școala tehnică de maiștri — cursuri serale. Cei Interesați se vor prezenta în angajare, făcând dovada condițiilor de mai sus. Ați reușit să aranjați plăcut interiorul locuinței dv.? Seara urmăriți, desigur, la televizor sau la radio, emisiunile care vă interesează. Hainele, paltoanele, rochiile, lenjeria sunt rândulte în dulapul cumpărat odată cu studioul, fotoliile și vitrina în care strălucește vesela. Biblioteca conține deja numeroase volume. Dacă locuiți la sate, m’ai aveți în gospodăria dv. unelte agricole, materiale pentru construcții, furaje etc. Totul este rezultatul muncii dv. în condițiile create în tara noastră, pentru creșterea continuă a nivelului de trai, este firesc să dispuneți, din ce în ce mai mult, de tot ce este necesar pentru bunăstarea dv. și a familiei. V-ați dovedit, deci, gospodari harnici, pricepuți, Iată de ce vă recomandăm o măsură de prevedere utilă tuturor celor ce țin la rodul muncii lor: asigurarea facultativă a bunurilor din gospodărie! De ce este necesară asigurarea? La această întrebare se poate da un răspuns cules din înțelepciunea poporului: — Paza bună, trece primejdia rea! Statul nostru a luat toate măsurile pentru a proteja avutul oamenilor muncii. Dar necazurile pot apare pe negîndite. Este suficientă o clipă de neatenție și rodul atîtor strădanii poate fi păgubit sau distrus. Urmați deci îndemnul ce vi-l adresăm: ASIGURAȚI FACULTATIV BUNURILE DIN GOSPODĂRIA DV. I Pentru Încheierea asigurărilor vă puteți adresa agenților de asigurare, responsabililor cu munca A.D.A.S. din întreprinderi și instituții, inspectorilor de asigurare sau direct unităților A.D.A.S. în raza cărora domiciliați. PRIMA ESTE FOARTE CONVENABILA. Astfel, la orașe, de exemplu, Administrația Asigurărilor de Stat se obligă să plătească despăgubiri pînă la suma de 20.000 de lei, pentru oricare sau pentru toate bunurile asigurate, în schimbul unei prime de asigurare anuale de numai 40 de lei. Contractul de asigurare se eliberează pe loc, odată cu încasarea primelor de asigurare. Administrația Asigurărilor de Stat acordă despăgubiri în cazurile de vătămare sau distrugere a bunurilor asigurate provocate de: incendiu, uragan, trăsnet, cutremur de pămînt, explozie, prăbușire de teren, ploaie torențială, alunecare de teren, grindină, pagube produse de greutatea zăpezii sau lăftații, inundații, furt prim spargere și furtună. ÎNCHEIAȚI DECI ASIGURĂRI FACULTATIVE DE BUNURI! I. G. O. Huși vinde, din stoc, piese auto pentru mărcile:Moskvici, SR 101, SR 131 și derivate. Relații suplimentare se vor lua de la biroul întreprinderii din Huși, str. Republicii nr. 8. BUCUREȘTI VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I. La orele : 5 , 6, 7, 10, 12, 14, 16, 20, 24; 2.001 4.00, radiojurnale și buletine de știri; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 10.30 Succese ale muzicii ușoare; 11.15 Suita a pentru orchestră de Eugen IIIa Cuteanu; 11.30 De toate pentru toți... turiștii; 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor; 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu; 14.00 Roza vînturilor ; 14.25 Selecțiuni din opereta „Frumoasa mea“ de Loewe; 15.00 Concursul și festivalul international „George Enescu". Jurnalul festivalului; 15.45 Melodii din filme; 16.30 Melodii de curând lansate; 17.05 Pentru patrie; 17.35 Concert de muzică populară ; 18.10 Revista economică; 18.30 Concertul nr. 2 în re minor pentru pian și orchestră de Mendelssohn — Bartholdy; 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzicii; 20.05 Tableta de seară de Tancred Bănățeanu; 20.20 Argheziană; 21.30 Moment poetic; 22.20 Sport; 23.00 Concert de muzică Ușoară; 0.03—3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele : 6.05; 7.00; 11 . 13, 16.00, 23 buletine de știri și radiojurnale; 6.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri); 9.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru ; 10.00 Matineu teatral; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Cartea științifică; 14.08 Cîntece populare de dragoste; 16.20 Melodii interpretate de Amalia Rodriguez; 16.30 Tribuna radio; 19.00 Melodii veșnic tinere — muzică ușoară; 19.30 Dezbateri culturale; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Opera „Boris Godunov" de Modest Musorgski; 23.05 Capodopere ale muzicii preclasice ; 24.00—1.00 Simfonia a III-a de Gheorghe Dumitrescu; „Poemul Carpaților” de Alexandru Pașcanu. IAȘI VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 Program de dimineață ; 6.00 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 De pe deal și de pe vale; 7.00 Informații și muzică. Programul de seară : 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada Zilei; 17.30 Pe teme economice ; 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni; 18.00 Itirterar cultural-artistic; 18.20 Cíntecul care mi-e drag; 19.15 Mari interpreți de opera? Florica Cristoforeanu și Nicola Rossi Lemeni ; 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului ; 19.45 Recital de muzică ușoară: John Rowles; 20.00 Seară de muzică simfonică —■ Festival Beethoven. In pauză: 21.00 Buletin de știri; 21.05 Atlas liric —■ Versuri ale poeților africani contemporani; 21.15 Seară de muzică sim»ohică (continuare); 21.55 Muzică de operetă; 22.20 De la muzica ușoară la jazz. JOI. 17 SEPTEMBRIE 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară; 18.00 Concursul și Festivalul Internațional „George EnesCu" — Recitalul flautistului Jean—Pierre Rampas; 18.45 Rapsodia roMfină — „Horă la Prislop“; 19.10 Anunțuri, publicitate, sumarul serii; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn" („Ghețarii sint în primejdie"); 20.30 Cadran internațional; 21.10 Al cincilea Concurs și Festival Internațional „George Enescu“ — Concertul în Do major pentru violoncel și orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici; 21.45 Poșta T.V. de Ion Bucheru; 21.55 Film artistic „De unul singur" cu Harry' Guardino și Barbara McNair. Premieră pe țară; 23.25 Telejurnalul de noapte. yjf I» »viki; VASLUI: „Sub semnul lui Monte Cristo". BIRLAD. Cinema Victoria : „Explozie în munți“ . Cinema Birladul „Iubita lui Gramima". PRONO EXPRES La concursul Prono expres nr. 38 din 16 sept. 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea II 32 317 2 42 30 Fond de premii lei 343.072, plus report, categ. I 33.575 lei și report, categ. II-a 33.575 lei. Extragerea a II-a: 34 33 8 38 29 22 7 44 Fond de premii lei 305,376 plus report, categ. A 44.731 lei.