Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-17 / nr. 797

• VREMEA NOUA 70 de ani de la nașterea iui Ion Ionaghi Un neînfricat luptător pentru cauza clasei muncitoare I­ntre acei oameni, a căror viață a constituit o mini­fi­cată pildă de abnegație dăruire revoluționară în lupta pentru realizarea năzuințelor fierbinți de dreptate socială ale poporului român, se numără și Ion Fonaghi, de la a cărui naștere se împlinesc as­tăzi 70 de ani. Născut pe plaiurile Bihorului în comuna Marghita, Ion Fo­naghi reușește, in pofida priva­țiunilor și dificultăților cu care erau confruntați toți tinerii dor­nici de învățătură ieșiți din fa­miliile oamenilor muncii, să in­tre la Universitatea din Buda­pesta, însuflețit de dorința de a ajunge inginer constructor. A­­ici află despre triumful Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie 1917 al cărei ecou avea să cuprindă întreaga Europă. Apropiindu-se de mișcarea mun­citorească, participă cu însufle­țire la luptele pentru proclama­rea și apărarea Comunei un­gare, după a cărei Înfrrngere se refugiază la Viena, apoi la Praga. Reîntors acasă. În patrie, in 1922, lucrează ca zidar la O­­radea și Satu-Mare. Cunoscînd îndeaproape viața grea și as­pirațiile oamenilor muncii, Ion Fonaghi s-a format în mediul acestora, angajîndu-se ferm pe drumul luptei pentru un viitor mai bun al celor ce muncesc. In acest timp, colaborează la ziarul „Világosság" și „Munkás" — organ al C.C. al Partidului Comunist din România, în lim­ba maghiară, zugrăvind în co­respondențele sale situația grea a muncitorilor. In anul 1923, partidul îi în­credințează sarcina de redactor al ziarului „Uj Harcos" (No­ul luptător) — organ al C.C. al U.T.C., în limba maghiară. In același an, pentru participarea sa activă la lupta revoluțio­nară, este primit în rîndurile Partidului Comunist Român. în anul 1924, întors din armată, se numără printre organizatorii principali ai activității U.T.C. din Arad. In condițiile grele ale ilegalității se remarcă prin pa­siunea cu care muncește pen­tru educarea comunistă a tine­retului, sădind în sufletul și mintea acestuia, îmbărbătarea, curajul, încrederea în viitor, în triumful ideilor partidului. In timpul unei deplasări spre Ti­mișoara, unde avea de înde­plinit o misiune pe care i-o în­credințase partidul, este ares­tat de Siguranța burghezo-mo­­șierească. Zadarnice au fost în­cercările acestora de a-i smulge prin schingiuiri, mărturisiri des­pre activitatea și sarcinile sale de partid. Eliberat din lipsă de dovezi, dar urmărit pas cu pas, își mută domiciliul la Brașov, Timișoara, apoi la Arad, Ora­dea etc. La începutul anului 1926, Ion Fonaghi primește sarcina să or­ganizeze în orașul Tg. Mureș o tipografie ilegală a partidu­lui. Activitatea lui curajoasă a fost însă descoperită de or­ganele represive ale regimului burghezo-moșieresc. Agenții si­guranței îl surprind și-l arestea­ză. Este condamnat la 5 ani închisoare. Infruntînd teroarea de la Doftana, Fonaghi ră­­mîne același luptător comunist neînduplecat: încă din primele luni, el devine unul din princi­palii lectori de economie poli­tică ai colectivului de deținuți politici. Dar regimul bestial la care a fost supus timp de a­­proape trei ani în închisoare i-a agravat boala de plămîni de care suferea. Lupta du­ză a colectivului de deținuți comu­niști impune internarea lui în spitalul Cîmpina. Era însă prea tirziu. La 1 aprilie 1929, deținu­ții închisorii Doftana au aflat cu durere despre moartea pre­matură a tovarășului lor de lup­tă. La lista fărădelegilor săvîr­­șite de regimul burghezo-mo­șieresc s-a mai adăugat încă una — uciderea lui Ion Fona­ghi. Abnegația și dăruirea re­voluționară, jertfa sa eroică, îl situează pe Ion Fonaghi la loc de cinste în rîndurile eroilor comuniști care, neprecupețind nimic, nici chiar viața, au slu­jit cu credință lupta clasei mun­citoare, a poporului­ român pen­tru libertate și dreptate socia­lă, pentru progres, pentru so­cialism. V. IOAN g*____••• „Copiii •s.v­a merita... (urmare din pag. 1) supraveghere — bat străzile fără noimă și cad sub influ­ența unor elemente necinsti­te, certate cu morala ?“ (Teo­dor Pracsin). Citatele de mai sus sunt completate, In scrisorile co­respondenților noștri, de ade­vărate pledoarii. In care se simte responsabilitatea cu ca­re părinții trebuie să priveas­că datoria de a-și educa bi­ne copiii. Există virsta pre­adolescentei, plină de Între­bări pentru tânăr(ă), ale că­ror răspunsuri pot fi capita­le pentru alegerea drumului (drept sau sinuos) In viată. Cu atât mai mult. In perioa­da preadolescentei — virstă critică ■— atenția părinților trebuie să fie maximă și îm­pletită cu mult tact: tânărul nu mai este chiar copil, dar nici matur, deși vrea să se comporte ca și cei maturi. De aici, primejdia de a căuta (și găsi) așa-zisele soluții (facile) și, implicit, de a in­­âlni persoane­­— excepții, gata oricind să­­ profite de cruditatea conștiințelor tine­re. Revolta pe care o tre­zește vreo asemenea persoa­nă — In „Bătrânul lup...“ l-am numit pe ing. E. Mano­­liu — este cvasigenerală. Ast­­fel, ghidindu-ne chiar și nu­mai după textele corespon­denților noștri, Ing. E. M. este aspru judecat de către opi­nia publică. Este de ajuns ca vreunei persoane, ce are re­țineri In a condamna faptele lui E. M., să-i pui o singură Întrebare: „Dacă fetita dv. ar fi fost In locul lui T. P., sau Lica, sau Rodica (fete In­tre 14—16 ani) pentru ca răspunsul celui Întrebat să cadă greu, acuzator, fără re­țineri. Da, orice părinte de­vine un judecător, Intr-un a­­semenea caz. „Din fericire — așa cum o afirmă și cores­pondentul nostru Teodor Prac­siu — pentru Climatul social In care trăiesc și muncesc oamenii muncii din județul nostru și din Întreaga Țară, cazul lui Emil Manoliu ra­mâne singular. Dezaprobarea publică se izolează preventiv pentru evitarea influentei no­cive, realizându-se astfel un act necesar de salubritate mo­rală". Tocmai de aceea, am adăuga noi, inginerul Emil Manoliu trebuie condamnat (deși posesor al unei diplo­me de inginer, convorbirea avută cu dânsul, precum și textul plin de greșeli al de­clarației prezentate la miliție, ne fac să avem rețineri in a-i alătura lingă nume , și tit­lul respectat de inginer, de „intelectual"), ci numai ca personaj-excepție și tratat ca atare. Chipul privit fără mască impune singur judecata de valoare meritată, așa că ne vom permite ca. Intr-un număr viitor, să informăm ci­titorii asupra reacției colecti­vității din imediata sa apro­piere : colegi de muncă, ve­cini, organele de stat. Stocurile supranormative... (urmare din pag. 1) unor produse la care beneficia­rul, inconstant și iresponsabil, a renunțat pur și simplu la ele în cursul semestrului­­ 1970. Ve­­chea legislație sub care s-au în­cheiat contractele anului 1970 permitea o asemenea „fentă” fără nici cea mai mică remuș­­care. Legea veche nu obliga în justificatele despăgubiri ca­re se impun în cazul denunțării unilaterale a contractului. Pînă cînd fabrica bîrlâdeanâ va reuși să plaseze inutila sa „încărcă­tură” de pînzeturi va trebui să suporte, poate pe nedrept, gre­le penalizări bancare aruncate asupra prețului de cost de o mină străină. Dar cum poate oarte să mai justifice conduce­rea fabricii aflarea în stoc lent și greu vandabil a unei canti­tăți, deloc neglijabile, de pan­taloni pentru băieți și slipuri din doc pentru bărbați în valoare de 106.000 lei ? Aici nu mai încape nici o scuză, și-au fă­cut-o cu mina lor. Au produs fără să aibă asigurată desfa­cerea ! Si acum o cifră : 7.195.000 de lei. Acesta era stocul su­­pranormativ, cu două luni în urmă, al Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Astăzi este mai mic, dar în materie de... materii prime tot se ridică la 2.314.000 de lei. Interesant, și surprin­zător în același timp este în­să poziția conducerii față de această situație. fabricii Ea încearcă să ne convingă de necesitatea stocării unor piese turnate și forjate în valoare de 425.000 lei datorită faptului că se prelucrează greu și­­ bine să fie pregătite din vreme pen­tru nevoile viitoare ale utilaje­lor, că încă din 1969 a adus din import niște sirmă din crom nichel în valoare de 184.000 lei, și fiindcă se procură de peste hotare a trebuit să o accepte chiar dacă nu-i trebuia toată, că cine știe cînd se mai gă­sește, că s-a aprovizionat cu alamă în valoare de 436.000 lei pentru noua turnătorie (pentru care nici măcar nu s-au adus utilajele), că pentru stocul de bile în valoare de 1.030.000 lei, au fost nevoiți să-l accepte de la Uzina de rulmenți din Bra­șov (nu pricepem ce înseamnă formula :<„am fost nevoiți""), că S.D.V.-urile în valoare de 364.000 lei s-au pregătit în avans pen­tru producția trimestrului III și dacă mai doriți explicații, ele pot fi formulate în continuare la același mod aparent serios. Amintim, de asemenea, că valoarea stocurilor supranor­­mative se ridică, la I.E.I.S. Bîr­lad, la suma de 366.000 lei, din care produse în valoare de 267.000 lei sînt absolut ne­­trebuincioase unității, sperîndu­­se a fi vîndute întreprinderii tehnice de aprovizionare Iași, că la Combinatul industriei a­­limentare Vaslui, există 136,5 tone unt în depozite, a cărui desfacere, deocamdată, este pusă sub semnul întrebării, de­oarece, la fel ca alții, aici nu s-a ținut seama de cerințele pieței și s-a produs fără a se asigura în prealabil desfacerea. Ce înseamnă însă pentru e­­conomia fiecărei din aceste în­treprinderi stocurile supranorma­­tive ? Pe scurt, dificultăți finan­ciare. Concepția care stă la ba­za noilor metode de creditare pornește de la necesitatea ca fiecare întreprindere să-și des­fășoare activitatea cu un vo­lum de fonduri limitate la sar­cinile de plan, fără să atragă in circuit mijloace materiale și bănești peste nevoile reale. Ci­ne încalcă această echitabilă regulă, plătește. Plătește do­­bînzi penalizatoare care se ri­dică la 10 la sută din valoarea creditelor solicitate suplimentar pentru a acoperi „golurile" de casă produse de niște magazii prea pline. Ar mai trebui să arătăm că aceste „sume-sancți­­une” se ridică la sute de mii de lei și că ele nu fac altceva decât să mărească prețul de cost al produselor. A mai vorbi des­pre previziune științifică în do­meniul aprovizionării și produc­ției, despre competență în con­ducerea acestui proces al pro­ducerii bunurilor materiale ief­tine, utile, este, credem, de pri­sos. Indicațiile conducerii parti­dului nostru sunt clare. Eficiența economică a întregii activități impune o profundă perspicacita­te, decizii fondate de o aten­tă analiză a realității, pe un bogat material informativ fără de care nu se mai poate con­cepe o conducere modernă a producției. UZINA DE PRODUSE SODICE DIN OCNA MUREȘ. In prim plan, sondele de extracție a saramurei din saline. I ­­tru n ansamblul măsurilor luate de partid pentru perfecționarea conduce­rii și planificării eco­nomiei naționale și pen­­creșterea rolului pîrghi­­ilor economice in valorifica­rea marilor rezerve ale eco­nomiei noastre socialiste, un loc important îl ocupă orga­nizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii pe principiul gestiunii economi­ce proprii. Acum, după ce au trecut peste 2 ani de la aplicarea acestui nou princi­piu organizatoric, realitățile din județ confirmă justețea și eficiența lui. Pentru exem­plificare, să ne ia întreprinderea referim doar pentru me­canizarea agriculturii din Zor­­ieni. Se știe că statul acordă dotații I. M. A.-urilor care fiind amplasate în zonele d­e deservire mai puțin favorabi­le, nu-și pot acoperi, pentru moment, din cauze obiective, cheltuielile de producție. Totuși, activitatea acestora nu poate fi apreciată ne­gativ. Am ținut să facem aceas­tă remarcă, întrucît și I.M.A. Zorleni, deservind cooperative agricole situate într-o zonă de categoria a cincea, primeș­te dotații de la stat, care numai în 1970 reprezintă 1.095.000 de lei. Preocupările continui ale comitetului de direcție, ale șefilor de secții pentru extinderea și diversifi­carea gamei lucrărilor agri­cole executate mecanizat, a­­menajarea unui volum ridicat de lucrări la terți, adăiugîn­­du-se altor măsuri organiza­torice, au avut un efect po­zitiv asupra situației economi­ce. Dacă anul trecut întreprin­derea a depășit cu 200.000 lei volumul dotațiilor acordate, ca urmare a unor neajunsuri financiare preluate din anii precedenți, în anul curent, lu­crurile au luat o întorsătură favorabilă. Bilanțul încheiat la finele primelor 8 luni consem­nează reducerea cheltuielilor aferente cu 265.006 lei, ceea ce ne permite să anticipăm că volumul dotațiilor pe anul în curs va fi cu mult dimi­nuat. Rezultatele apar și mai concludente, dacă ne referim la cheltuielile la mia de lei venituri — indicator sintetic de bază în activitatea între­prinderii. In aceeași perioadă pentru fiecare mie de lei ve­nituri obținute, unitatea a cheltuit 1077 lei, cu 30 de lei mai puțin decît prevăd sarci­nile de plan și decît realiză­rile anului trecut. Paralel cu aceasta, pe ansamblul întreprin­derii, în perioada la care ne referim, veniturile obținute se ridică la 9.277.000 lei, față de 8.658.000 lei cît a fost piani­st. Acțiunea de creștere a ve­niturilor I.M.A. se bazează în­deosebi pe sporirea volumu­lui lucrărilor mecanizate, atît la nivelul întreprinderii, cît și al fiecărui tractor, ceea ce reprezintă efortul propriu al unității in direcția rentabili­zării. Cu cît unitatea contrac­tează, și execută un volum mai mare de lucrări agricole, cu atît eficiența economică creș­te, deoarece, o dată cu aceas­ta, se măresc direct propor­țional veniturile, în timp ce cheltuielile de producție, în special cele generale, cresc mai lent. In acest sens, rezul­tatele obținute de I.M.A. Zor­­ieni sunt ilustrative. Pe lîngă faptul că, la nivelul întreprin­derii, pe 8 luni ale anului curent, s-a depășit volumul lu­crărilor contractate, în me­die, pe fiecare tractor, s-au obținut cite 2.200 lei mai mult decît era prevăzut. Este me­ritorie activitatea comuniști­lor și a celorlalți lucrători din întreprindere, care au depus eforturi constante pentru di­versificarea gamei de lucrări mecanizate și funcționarea tractoarelor un timp mai în­delungat, ceea ce a dus la o mai bună folosire a parcului de mașini. Semnificativ, în a­­cest sens, este următorul e­­xemplu: în anii din urmă, u­­nele mașini, cum ar fi cele de plantat cartofi, semănat le­gume și cele destinate lucră­rilor în vie nu erau folosite aproape deloc. In prezent, toate mașinile amintite lucrea­ză la întreaga capacitate în perioadele solicitate. Nu este mai puțin adevărat faptul că mai sunt totuși unele mașini care nu au înregistrat încă nici o oră de funcționare. Mo­tivul : nu au sosit tractoarele speciale cu care trebuiau să lucreze în agregat. In schimb, întreprinderea, ținînd seama de planul de dotări pe anul în curs, și-a prevăzut venituri și pentru aceste mașini, pen­tru care deocamdată se plă­tesc numai amortismente, în­­cărcînd balanța de cheltuieli a unității. Spre a evita ase­menea anomalii, se impune ca, în viitor, ministerul de resort să aibă in vedere o corelare mai bună a dotărilor cu ma­șini agricole și tractoare a întreprinderilor pentru meca­nizarea agriculturii. In scopul ridicării eficienței utilizării mijloacelor mecanice și sporirea veniturilor I.M.A., de un interes deosebit este creșterea volumului lucrărilor neagricole, ce se execută cu tractoarele sau alte mașini, în afara campaniilor de vîrf. A­­ceastă cale este avantajoasă, pentru că duce la prelungirea duratei de funcționare a trac­toarelor în cursul anului și, implicit, la creșterea venituri­lor. Pentru 1970, întreprinderea și-a prevăzut să obțină, prin diverse lucrări executate la terți, suma de 302.000 lei. Deși au trecut numai 8 luni, veni­turile realizate pe această ca­le au depășit încă o dată nivelul planificat pe în­tregul an, în pe­rioadele în nu se lucra care în cîmp, mecanizato­rii au făcut trans­porturi de mate­riale, lucrări de a­­telier, asigurînd continuitatea mun­cii în întreprinde­re. Desigur, venitu­rile obținute prin asemenea mijloace puteau fi și mai mari, dacă toți șe­fii secțiilor de mecanizare ar fi manifestat același interes pentru an­gajarea unui vo­lum sporit de lu­crări neagricole. Iată ce ne-a de­clarat tov. Ștefan Hîncu, inginerul șef al întreprinde­rii : „In timp ce secția de mecani­zare de la Alexan­dru Vlahuță, in condiții mai gre­le, realizează, pî­nă în prezent, 82 la sută din planul anual de venituri, cea de la Frun­ti­­șeni, condusă de Ion Ghimpu, realizează abia 59 la sută. Aceasta este o ur­mare a faptului că șeful sec­ției de la Fruntișeni așteap­tă să vină beneficiarii la el să-i ofere de lucru". Trecerea la gestiunea eco­nomică proprie în I.M.A. im­pune abandonarea conservato­rismului și rutinei în anga­jarea mijloacelor mecanice, părăsirea obiceiului de a aș­tepta ca beneficiarii să soli­cite tractoare. Practici ca a­­ceea de la Fruntișeni trebuie să dispară complet din acti­vitatea oricărui șef de secție din I.M.A. Comitetul de direcție, anali­­zînd posibilitățile existente, a folosit și alte mijloace, pen­tru a spori eficiența economi­că a întreprinderii. De pildă, reparațiile curente se făceau, pînă acum, în anumite peri­oade ale anului, în care trac­toarele erau imobilizate și nu produceau nimic. In prezent, ținînd seama de eșalonarea veniturilor pe toate trimestre­­­e, reparațiile se fac atunci cînd tractorul are nevoie de intervenții. In altă ordine de idei, trebuie să arătăm că con­ducerea unității a acordat me­canizatorilor concedii fără plată, în perioadele cînd erau mai puține lucrări de efectu­at în cîmp. Totodată, a ur­mărit reducerea numărului mediu scriptic de salariați, contribuind, și pe această ca­le, la reducerea cheltuielilor de producție. Cu alte cuvinte, mai multe mijloace, un sin­gur țel — rentabilizarea între­prinderii. Acesta este dezide­ratul pentru care, colectivul de muncă de la I.M.A. Zor­leni își amplifică eforturile, nu fără a înregistra succesele cuvenite. A. MARINESCU Mai multe mijloace, un singur scop: rentabilizarea întreprinderii Pe 8 luni, cheltuielile planificate s-au redus cu 265.000 lei, iar veniturile au fost depășite cu 619.000 lei . Mașini care altădată stăteau, acum sunt pro­ductive . Volumul de lucrări neagricole a întrecut încă o dată nivelul planificat Transformatorul electric nr. 75.000 La Uzina „Electroputere“ din Craiova a fost realizat trans­formatorul electric purtînd nu­mărul de fabricație 75 000. Ju­bileul corespunde cu îndepli­nirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei în actualul cincinal la acest important sor­timent de producție. După cum rezultă din situa­țiile statistice, din 1966 și pî­nă în prezent, aici au fost fa­bricate diferite transformatoare electrice a căror putere depă­șește cu 52 la sută pe cea în­sumată de produsele similare realizate în industria noastră în anii 1960—1965. Nivelul pro­ducției fabricii de transforma­toare a uzinei întrece în acest an de 42 de ori producția tă­rii din 1950 la sortimentul res­pectiv, de 5 ori pe cea din 1960 și este dublă comparativ cu cea din 1965. A însămînța... (urmare din pag. 1) Dacă din acest punct de vedere, la Vulturești, trebu­rile stau bine, există un alt neajuns care i-a pus în în­curcătură pe factorii de răs­pundere din unitate și peste care nu putem trece cu ve­derea. Este vorba de cele 80 de tone de sămînță de grîu din soiul Bezostaia care, sîmbătă, au sosit­ pentru în unitate buletinele de analiză indicînd atac de fuzarioză și un procent de germinație cuprins între 83—87 la sută, ceea ce indică că sămânța este inaptă pentru semănat. Dacă ne gîndim că peste ci­­teva zile semănătorile tre­buie să intre în lan, situația de la Vulturești este destul de complicată.­­ Inginerul șef al unității, Vasile Onciu, ne spune cu amărăciune: „Dacă am fi știut din timp, schim­bam întreaga cantitate de sămînță". Desigur, acest lu­cru se putea ști din vreme dacă Laboratorul de control al semințelor nu ar fi pre­lungit peste limita normală durata efectuării analizelor la probele trimise. Și încă o enigmă, la primele ana­lize, laboratorul a stabilit un procent de germinație griului de 92—96 la sută, iar­­ după ce lotul de grîu a fost recondiționat și s-au expediat din nou probe pentru anali­ză s-a constatat că germi­nația este de numai 83—87 la sută. Poate ne „explică" tovarășii de la Laboratorul județean pentru controlul se­mințelor cum de s-au petre­cut­ asemenea minuni ? Dar, pînă atunci, Direcția agricolă trebuie să intervină operativ și să ajute cooperativa agri­colă în a-și schimba griul pentru sămînță. Am poposit și la coopera­tiva agricolă din Ștefan cel Mare. Cu toate că momentul începerii însămințării grîului este foarte aproape, aici încă mai domnește calmul. O su­prafață de 200 de hectare cu cereale de toamnă este amplasată după porumb. Deși pe terenurile respective plan­tele au ajuns la maturitate, recoltatul nu a început. A început, în schimb, sistemul amînărilor cu care prea s-a obișnuit această unitate. Contabilul șef, Constantin Crețu, ne explica cu o oare­care liniște: „Vom recoltatul porumbului începe săptă­mîna viitoare (discuția a a­­vut loc duminică) fiindcă mai este timp”. încă o dovadă a calmului care stăpînește spi­ritele de aici ne-au făcut-o și mecanizatorii. Există bună parte de teren pe care o nu s-au făcut încă lucrările pregătitoare pentru semănat și, totuși, duminică, tractoa­rele erau parcate în curtea secției de mecanizare, în timp ce pe tarlalele altor unități se lucra din plin. Sintem­ în posesia și a al­tor exemple care vin să ar­gumenteze afirmația că în unele unități cooperatiste se acționează cu încetinitorul în direcția recoltării culturilor tîr­­zii de pe terenurile unde urmează a se însămînța griul. Este o sarcină de mare urgentă a tuturor con­siliilor de conducere și spe­cialiștilor, a organelor lo­cale de partid și de stat de a întreprinde măsuri orga­nizatorice energice, astfel incit să se recolteze cultu­rile­­ tîrzii și să se elibereze terenul într-un timp cît mai scurt pentru ca lucrările pregătitoare în vederea în­­sămînțării griului să nu cu­noască nici un impediment și să se facă conform teh­nologiei specifice culturii griului. Numai așa vom reuși ca producțiile anului viitor să fie la nivelul pla­nificat. PAGINA 3 # Publicitate întreprinderea de construcții și montaje siderurgice Galați angajează, pînă la data de 18 septembrie 1970, munv cctori calificați prin școala profesională în meseriile de zidar, dulgher, constructor și betonist, încadrați în ul­tima sau penultima categorie tarifară, care vor avea posibilitatea să urmeze și școala tehnică de maiștri — cursuri serale. Cei Interesați se vor prezenta în angajare, făcând do­vada condițiilor de mai sus. Ați reușit să aranjați plăcut interiorul locuinței dv.? Seara urmăriți, desigur, la televizor sau la radio, emi­siunile care vă interesează. Hainele, paltoanele, rochiile, lenjeria sunt rândulte în dulapul cumpărat odată cu stu­dioul, fotoliile și vitrina în care strălucește vesela. Bi­blioteca conține deja numeroase volume. Dacă locuiți la sate, m’ai aveți în gospodăria dv. unelte agricole, mate­riale pentru construcții, furaje etc. Totul este rezultatul muncii dv. în condițiile create în tara noastră, pentru creșterea continuă a nivelului de trai, este firesc să dispuneți, din ce în ce mai mult, de tot ce este necesar pentru bunăstarea dv. și a fami­liei. V-ați dovedit, deci, gospodari harnici, pricepuți, Iată de ce vă recomandăm o măsură de prevedere utilă tutu­ror celor ce țin la rodul muncii lor: asigurarea facul­tativă a bunurilor din gospodărie! De ce este necesară asigurarea? La această întrebare se poate da un răspuns cules din înțelepciunea po­­porului: —­ Paza bună, trece primejdia rea! Statul nostru a luat toate măsurile pentru a proteja avutul oamenilor muncii. Dar necazurile pot apare pe negîndite. Este suficientă o clipă de neatenție și rodul atîtor strădanii poate fi păgubit sau distrus. Urmați deci îndemnul ce vi-l adresăm: ASIGURAȚI FACULTATIV BUNURILE DIN GOSPODĂRIA DV. I Pentru Încheierea asigurărilor vă puteți adresa agen­ților de asigurare, responsabililor cu munca A.D.A.S. din întreprinderi și instituții, inspectorilor de asigurare sau direct unităților A.D.A.S. în raza cărora domiciliați. PRIMA ESTE FOARTE CONVENABILA. Astfel, la o­­rașe, de exemplu, Administrația Asigurărilor de Stat se obligă să plătească despăgubiri pînă la suma de 20.000 de lei, pentru oricare sau pentru toate bunurile asigu­rate, în schimbul unei prime de asigurare anuale de nu­mai 40 de lei. Contractul de asigurare se eliberează pe loc, odată cu încasarea primelor de asigurare. Administrația Asigurărilor de Stat acordă despăgubiri în cazurile de vătămare sau distrugere a bunurilor asi­gurate provocate de: in­cendiu, uragan, trăsnet, cutre­mur de pămînt, explozie, prăbușire de teren, ploaie to­rențială, alunecare de teren, grindină, pagube produse de greutatea zăpezii sau l­ăftații, inundații, furt prim spargere și furtună. ÎNCHEIAȚI DECI ASIGURĂRI FACULTATIVE DE BUNURI! I. G. O. Huși vinde, din stoc, piese auto pentru mărcile:­­Moskvici, SR 101, SR 131 și derivate. Relații suplimentare se vor lua de la biroul întreprinderii din Huși, str. Republicii nr. 8. BUCUREȘTI VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I. La orele : 5 , 6, 7, 10, 12, 14, 16, 20, 24; 2.001 4.00, radiojurnale și buletine de știri; 6.05—9.30 Muzică și actua­lități; 10.30 Succese ale muzi­cii ușoare; 11.15 Suita a pentru orchestră de Eugen III­a Cu­­teanu; 11.30 De toate pentru toți... turiștii; 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor; 12.30 In­­tilnire cu melodia populară și in­terpretul preferat ; 13.22 Din cre­ația compozitorului Nicolae Kir­­culescu; 14.00 Roza vînturilor ; 14.25 Selecțiuni din opereta „Fru­moasa mea“ de Loewe; 15.­00 Concursul și festivalul internatio­nal „George Enescu". Jurnalul festivalului; 15.45 Melodii din filme; 16.30 Melodii de curând lansate; 17.05 Pentru patrie; 17.35 Concert de muzică populară ; 18.10 Revista economică; 18.30 Concertul nr. 2 în re minor pen­tru pian și orchestră de Men­delssohn — Bartholdy; 19.30 Din tezaurul folclorului nostru mu­zicii; 20.05 Tableta de seară de Tancred Bănățeanu; 20.20 Arghe­ziană; 21.30 Moment poetic; 22.20 Sport; 23.00 Concert de muzică Ușoară; 0.03—3.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II. La orele : 6.05; 7.00; 11 . 13, 16.00, 23­­ buletine de știri și radiojurnale; 6.10 Program muzical de dimi­neață; 8.10 Tot înainte (emisiu­ne pentru pionieri); 9.00 Prelu­crări corale de Ion Croitoru ; 10.00 Matineu teatral; 12.03 A­­vanpremieră cotidiană; 12.15 Con­cert de prînz; 13.30 Cartea știin­țifică; 14.08 Cîntece populare de dragoste; 16.20 Melodii in­terpretate de Amalia Rodriguez; 16.30 Tribuna radio; 19.00 Me­lodii veșnic tinere — muzică ușoară; 19.30 Dezbateri cultura­le; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Opera „Boris Godunov" de Modest Musorgski; 23.05 Capo­dopere ale muzicii preclasice ; 24.00—1.00 Simfonia a III-a de Gheorghe Dumitrescu; „Poemul Carpaților” de Alexandru Pașca­­nu. IAȘI VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 Program de dimineață ; 6.00 Bu­letin de știri; 6.05 Matineu mu­zical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 De pe deal și de pe vale; 7.00 Informații și muzică. Programul de seară : 17.00 Bu­letin de știri; 17.05 Estrada Zi­­lei; 17.30 Pe teme economice ; 17.45 Muzică corală de compo­zitori­ moldoveni; 18.00 Itirterar cultural-artistic; 18.20 Cíntecul care mi-e drag; 19.15 Mari in­terpreți de opera? Florica Cristo­­foreanu și Nicola Rossi Lemeni ; 19.30 Prezențe românești pe me­ridianele globului ; 19.45 Recital de muzică ușoară: John Rowles; 20.00 Seară de muzică simfonică —■ Festival Beethoven. In pauză: 21.00 Buletin de știri; 21.05 At­las liric —­■ Versuri ale poeților africani contemporani; 21.15 Seară de muzică sim»ohică (con­tinuare); 21.55 Muzică de ope­retă; 22.20 De la muzica ușoară la jazz. JOI. 17 SEPTEMBRIE 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. E­­misiune in­ limba maghiară; 18.00 Concursul și Festivalul Interna­țional „George EnesCu" — Reci­talul flautistului Jean—Pierre Rampas; 18.45 Rapsodia roMfină — „Horă la Prislop“; 19.10 A­­nunțuri, publicitate, sumarul se­rii; 19.20 1001 de seri — e­misiune pentru cei mici­; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn" („Ghețarii sint în primejdie"); 20.30 Cadran in­ternațional; 21.10 Al cincilea Concurs și Festival Internațional „George Enescu“ — Concertul în Do major pentru violoncel și or­chestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici; 21.45 Poșta T.V. de Ion Bucheru; 21.55 Film artistic­­ „De unul singur" cu Harry' Guardino și Barbara Mc­Nair. Premieră pe țară; 23.25 Telejurnalul de noapte. yjf I» »viki; VASLUI: „Sub semnul lui Monte Cristo". BIRLAD. Cinema Victoria : „Explozie în munți“ . Cinema Birladul „Iubita lui Gra­­mim­a". PRONO EXPRES La concursul Pron­o ex­pres nr. 38 din 16 sept. 1970, au fost extrase ur­mătoarele numere : Extragerea II 32 3­­17 2 42 30 Fond de premii lei 343.072, plus report, categ. I 33.575 lei și report, categ. II-a 33.575 lei. Extragerea a II-a: 34 33 8 38 29 22 7 44 Fond de premii lei 305,376 plus report, categ. A 44.731 lei.

Next