Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-01 / nr. 731

Proletari din toate țârile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C.R. și al Consiliului popular județean Plenara Comitetului județean Vaslui al P.C.R. Ieri, la Vaslui, a avut loc plenara Comitetului județean de partid, la care au participat mem­bri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, ai comisiei județene de revizie, con­ducători ai unor întreprinderi, beneficiari de in­vestiții, precum și reprezentanți ai unor unități de construcții, care execută lucrări de investiții pe teritoriul județului Vaslui. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului jude­țean de partid, a prezentat raportul cu privire la activitatea desfășurată de organele și organi­zațiile de partid, conducerile unităților de con­strucții și beneficiarii de investiții pentru reali­zarea sarcinilor de plan pe primele cinci luni ale anului curent. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîn­­tul tovarășii: Mircea Simovici, directorul general al Fabricii de rulmenți Bîrlad, Emil Tănase, direc­torul Băncii de investiții, Constantin Luca, prim­­secretar al Comitetului orășenesc de partid Vas­lui, președintele Comitetului executiv al Consi­liului popular orășenesc, Nicolae Georgescu, di­rectorul întreprinderii de construcții montaj, Aurel Drăgan, directorul Băncii agricole, Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bîrlad, președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, Ioan Pîrvu, președintele Consiliului județean al U.G.S.R., Vasile Vieru, pre­ședintele Uniunii județene a cooperației de con­sum, Teodor Budai, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheor­­ghe Bucureasa, directorul Combinatului alimen­tar, Gheorghe Conoro, directorul Direcției agri­cole județene. Vorbitorii au relevat rezultatele bune obținute pe unele șantiere de construcții în îndeplinirea sarcinilor, au scos în evidență deficiențele ce se mai fac simțite pe alocuri în organizarea mun­cii, aprovizionarea cu materiale, folosirea judi­cioasă a utilajelor și a timpului de lucru, au făcut numeroase propuneri menite să ducă la îmbunătățirea continuă a muncii pe șantiere și s-au angajat să depună întreaga lor capa­citate și pricepere in vederea intensificării rit­mului de lucru, realizării integrale și la un nivel calitativ superior a planului de investiții. Participanții la platiră au adoptat, în una­nimitate, o hotărîre în care sunt prevăzute sar­cini concrete în vederea ridicării nivelului muncii de partid pe șantiere, îmbunătățirii activității conducerilor unităților de construcții, intensificării controlului și mobilizării tuturor forțelor existen­te la lupta pentru lichidarea grabnică a restan­țelor înregistrate, scurtarea termenelor de exe­cuție, reducerea prețului de cost și darea în fo­losință, conform graficelor, a obiectivelor aflate în lucru. In încheierea primului punct de pe ordinea de zi, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C ., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, președintele Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. Subliniind succesele obținute, de la începutul a­­nului și pînă în prezent, în realizarea investițiilor, că în această perioadă au fost date în folosință o seamă de obiective de o deosebită însemnă­tate pentru dezvoltarea economică și social-cul­­turală a județului, vorbitorul s-a oprit apoi a­­supra deficiențelor existente pe unele șantiere și a cauzelor care le generează, precum și asu­pra măsurilor ce se impun în vederea ridicării pe o treaptă superioară a activității organiza­țiilor de partid de pe șantiere și a unităților de construcții. Este necesar să se acorde o mai mare atenție rezolvării operative a problemelor legate de organizarea temeinică a muncii și a produc­ției la punctele de lucru, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor și utilizarea rațională a timpului de lucru, aprovizionarea ritmică cu ma­teriale, ridicarea nivelului profesional al lucră­torilor, permanentizarea acestora la locul de muncă, aplicarea pe scară mai largă a sistemu­lui de lucru cu plata în acord global, îmbună­tățirea transporturilor și extinderea mecanizării la toate punctele de lucru. Trebuie să se rea­lizeze o mai strînsă legătură intre proiectanți, constructori și beneficiari în vederea asigurării condițiilor pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan pe acest an, scurtarea termenelor de dare în folosință a obiectivelor, reducerea pre­țului de cost, gospodărirea judicioasă a mate­rialelor, precum și pentru pregătirea frontului de lucru pentru perioada de iarnă și realizarea in­tegrală a investițiilor pe 1971. Organele și organizațiile de partid, conduce­rile unităților de construcții, beneficiarii sunt chemați să-și perfecționeze în continuare stilul de muncă, să acționeze concret, eficient, în cu­noștință de cauză pentru ca sarcinile sporite ce revin județului și în acest domeniu să fie rea­lizate în mod exemplar. Trecînd la punctul doi de pe ordinea de zi, plenara a adoptat unele măsuri organizatorice. Tovarășul Gheorghe Ivan a fost eliberat din biroul și din Comitetul județean de partid, iar tov­arășii Cristina roceak — eliberato din rându­­­rile membrilor supleanți ai biroului și din Co­mitetul județean de partid. Au fost eliberați din Comitetul județean de partid tovarășii Ion Ar­­deleanu. Ion Predoaica. Plenara a cooptat ca membri ai Comitetului județean de partid pe tovarășii: Benedict Jelescu, redactor șef adjunct al ziarului „Vremea nouă", Gheorghe Manu, directorul Inspectoratului jude­țean al I.A.S., Georgeta Tamaș, activistă de partid, și vasile Vieru, președintele U.J.C.C. Tovarășul Ion Pîrvu, a fost ales ca membru al biroului Comitetului județean de partid, iar tovarășa Georgeta Tamaș ca membru supleant al biroului Comitetului județean de partid. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru, vom reveni cu relatări pe marginea lu­crărilor plenarei Comitetului județean de partid. Noul ștrand— un prețios dar oferit sportivilor bîrlădeni C­ălătorului sau obișnui­tului locuitor al munici­piului, fie venind din­spre centrul orașului, fie dinspre Vaslui, la lizie­ra păduricii din cetății rulmenților, îi apropierea apare discretă o statuie ce surprin­de un crîmpei din eleganța mișcărilor unui săritor de la trambulină, grație i­­deii și priceperii mîinilor u­­nui artist amator. Străpun­gem, parcurgînd citeva zeci de metri, perdeaua de copaci și, deodată, vizitatorului îi apare în față o adevărată „oază" de liniște, de apă și soare — viitorul complex sportiv modern al acestei zo­ne a Bîrladului. Ștrandul o­­limpic inaugurat, duminică 28 iunie 1970, este primul obiec­tiv din Complexul sportiv și de agrement al municipiului Bîrlad. Festivitatea inaugurării a­­cestui obiectiv a avut loc în prezența tovarășilor Constan­tin Amariei, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., prim-vicepreședinte Comitetului executiv al Con­­­­siliului popular județean, Gheorghe Puni, secret­ al Comitetului județean de partid, Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, Ion Pîrvu, președintele Consi­liului județean Vaslui al U.G.S.R., Gheorghe Postolache, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean, Mihai Asoltanei, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular municipal Bîrlad, Gheorghe Alexandru, pre­ședintele Consiliului ju­dețean pentru educație fi­zică și sport. La festi­vitate au mai luat parte re­prezentanți ai unor întreprin­deri și instituții, organizații de masă și obștești. După o alocuțiune făcută de tov. Constantin Chiper, președin­tele Consiliului municipal al sindicatelor Bîrlad, a avut loc festivitatea semnării actu­lui inaugural și tăierea pan­glicii albe. Noua construcție se înscrie în șirul de realizări edilitar­­gospodărești care ridică gra­ LALUCI CRĂCIUN (continuare în pag. a 3-a) Imagine de pe șan­tierul noului sediu po­­litico-administrativ ,ce se construiește in cen­trul Vasluiului. Foto : V. Petrescu ȘEDINȚE DE LUCRU ALE COMISIILOR PE PROBLEME ALE COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri, la Vaslui, au avut loc ședințe de lucru ale comisiilor pe probleme ale Comitetului județean de partid, în care au fost dezbătute unele as­pecte ale activității economi­ce, politice și ale vieții inter­ne de partid. Comisia pentru problemele economice a luat în dezbate­re și a aprobat materialele ce urmau a fi prezentate in plenara Comitetului județean de partid din 30 iunie a.c.; comisia pentru problemele or­ganizatorice, ale activității și vieții interne de partid — preocuparea Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean pentru îndrumarea, consiliilor populare comunale" în vederea realizării sarcini­lor economice, precum și mă­surile ce se impun pentru îm­bunătățirea continuă a activi­tății acestora; comisia pentru problemele de agricultură și silvicultură — concluziile cu privire la perfecționarea or­ganizării, normării și retribui­rii muncii în cooperativele a­­gricole de producție: comisia pentru propagandă, învăță­­mînt, știință și cultură — concluziile privind modul în care s-a desfășurat învăță­­mîntul de partid, măsurile în vederea pregătirii noului an școlar în sistemul învăță­­mîntului de partid și continuă­rii muncii de propagandă în perioada de vară — care au fost discutate în ședința bi­roului Comitetului județean de partid din 30 iunie a.c. I La C.A.P. Mireni Ond [anii m­ilcări no­ii ieili lip pentru spira­isiin 3 si­ n unele unități agricole cooperatiste din județ a început secerișul, ceea ce face ca o parte din mem­brii cooperatori să fie an­trenați în deservirea combinelor. De aceea se cere o temeinică reorganizare a muncii, o planifi­care judicioasă, pentru a se efectua la timp toate lucrările agrotehnice, de care depinde obținerea unor producții spori­te. O afirmă înșiși specialiștii, care nu o dată au insistat a­­supra faptului că soarta recolte­lor, în ultimă instanță, este ho­­tărîtă de executarea la vreme și la un nivel superior a lucră­rilor de întreținere. Ce-i drept, într-un mare nu­măr de C.A.P.-uri, prășitul s-a efectuat la timp. La Codăești, de pildă, se execută, în aceste zile, a treia prașilă mecanică la porumb, floarea-soarelui, sfec­la de zahăr. Există însă unități agricole cooperatiste unde pri­ma prașilă nu numai că nu s-a terminat, dar se face cu viteza... melcului. La C.A.P. Mireni po­rumbul se sufocă în cîmp, din cauza buruienilor, în vreme ce un mare număr de coopera­tori nu se prea grăbesc să iasă, în cîmp, la lucru. Rămînerile în urmă la întreținerea culturi­lor de la C.A.P. Mireni sînt ge­nerate mai întîi de o proastă organizare a muncii, de modul defectuos de a se discuta cu oamenii, pentru ca aceștia să înțeleagă că este de datoria lor să iasă la prășit. Aici nu s-a în­treprins mai nimic pentru ca membrii cooperatori să simtă întreaga responsabilitate ce a­­pasă pe umerii lor în ce priveș­te obținerea recoltelor planifi­cate. Firește, 200 de oameni, cît ies zilnic la treabă, nu pot lu­cra, în condiții optime, 800 de [B] Cu ce se ocupă, în prezent, unii țărani coopera­tori ? S Zilele trec, buruienile rămîn [■] Seceri­șul va începe în curînd, pînă a­­tunci să recupe­răm restanțele la întreținerea cul­turilor­ ­,www­w hectare, cum afirmă factorii de conducere de la Mireni. Și to­tuși, dacă s-ar fi folosit la ma­ximum mijloacele mecanizate și atelajele, dacă ar fi existat o mai temeinică organizare a muncii, prima prașilă, la po­rumb, ar fi fost încheiată. Or, aici, semănatul porumbului s-a prelungit în mod nepermis. Nu-i de mirare, deci, că acum mun­cile s-au aglomerat, în așa fel încît cei ce conduc cooperativa nu mai știu cum s-o scoată la capăt. Așa se explică de ce po­rumbul, cultivat pe mai bine de 250 de hectare, n-a fost prășit pînă acum, în vie nu lucrează decît 4—5 oameni, în livadă ci­reșele au fost lăsate pradă pă­sărilor. Nu-i mai puțin adevă­rat că, la C.A.P. Mireni, unii membri cooperatori sînt lipsiți de simțul răspunderii față de averea obștească. Altfel cum s-ar explica atitudinea celor ca­re n-au efectuat nici o normă în C.A.P., dar în fiecare dimi­neață sau drumul Bîrladului, cu sau fără treabă ? La C.A.P. Mireni, situația în­treținerii culturilor prășitoare im­pune luarea unor măsuri ener­gice, în locul „argumentelor” cu care președintele unității în­cearcă să justifice starea de fapt. Noi conchidem că rămîne­rile în urmă la prășit la C.A.P. Mireni se datoresc, așa cum am arătat, neajunsurilor în or­ganizarea muncii, insuficientei folosiri a mijloacelor mecani­zate, slabei acțiuni de atragere în cîmp a oamenilor. Se cere, deci, o mai temeinică m­uncă politico-organizatorică din partea comitetului de partid pe C.A.P., care, după cîte am fost informați, n-a întreprins aproa­pe nimic pentru crearea unui climat sănătos de muncă sus­ținută, unde comuniștii să fie exemple demne de urmat. Ac­țiunea la care ne referim tre­buie întreprinsă cu maximum de operativitate. Timpul nu așteap­tă. Să nu se uite nici o clipă că folosirea eficientă a fiecărei ore bune de muncă, înseamnă un spor de recoltă I GH. ANGHELACHE „ Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite ple­carea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale-Șahinșahul Ira­nului, Mohammad, Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farah. (A­gerprea) Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Ne­gre. Marți, împreună cu pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, Șahin­șahul Mohammad Reza Pah­lavi Ariamehr a vizitat Cra­iova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile româ­ne atașate pe lângă șeful statu­lui iranian — Constantin Stă­­tescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, amba­sadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Ma­relui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Ira­nului, Soltan Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucu­rești, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și al soției sale erau expuse în vitrinele maga­zinelor. Și, bineînțeles, subiec­tul la ordinea zilei al volu­bililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. , Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului ira­nian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și Ro­mânia. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale con­temporaneității : respectarea suveranității și independentei, respectul reciproc, colabora­re reciproc avantajoasă. Ani­mate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața in­ternațională, România și Ira­nul acționează pentru coope­rarea și prietenia între po­poarele lumii, și oferă prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a aces­tui mare oraș al tarii, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vi­zita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifes­tări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, preșe­dintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Z­ă­­văleanu, precum și alte nota­bilități locale prezente la ae­roport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gar­dă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maies­tății Sale, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și Nicolae Ceaușescu, președintelui buchete de flori. în uralele și aplauzele cra­­iovenilor veniți în întîmpina­­re la aeroport, cortegiul ofi­cial se îndreaptă spre oraș. Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerariului este Uzina Electroputere. Sim­bol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, comple­xul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau dru­mul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele fero­viare ale altor țări cunoscu­tele locomotive electrice și Diesel electrice „Electropute­re". Aici se produc transfor­matoare de forță de mare pu­tere, agregate a căror auto­ritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Em­blema Uzinei „Electroputere" este, de asemenea, insemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și apa­­rataj de medie și înaltă ten­siune. Făuritorii bijuteriilor tehni­ce de mare complexitate, ca­re sunt produsele electrotehni­ce realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Ni­colae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la u­­zină, în timpul vizitei, am re­ținut faptul că ea este inter­pretată ca un semn al dorin­ței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, posibilitățile existente de lărgi pe multiple planuri cola­­­borarea economică între Ro­mânia și Iran. De altfel, u­­zina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" în­ țara prietenă , transformatoare de forță de 150 și 200 KVA, precum și diverse tipuri de a­­parataj electrotehnic. în pre­zent se află în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 KV, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste pro­duse, pe care hărnicia și pri­ceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folo­sul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahin­șahul Iranului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive. Reține îndelung atenția înal­ților oaspeți locomotiva elec­trică — produs de înaltă teh­nicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le des­chide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transportu­rilor feroviare cu astfel de lo­comotive. Șeful statului român informează pe interlocutor a­­supra planurilor noastre de e­­lectrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, în a­­ceastă ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transportu­rile, mai ales in zonele de munte, cînd va fi extinsă utili­zarea locomotivelor electrice. Șahinșahul Iranului sublini­ază că și tara sa este îndea­proape preocupată de proble­ma modernizării transporturi­lor feroviare. Totodată, are cu­vinte de apreciere pentru mo­dul cum a fost realizată loco­motiva electrică românească, pentru performanțele ei tehni­ce înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organiza­rea modernă a fluxului de pro­ducție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meti­culozitate și riguroasă exigentă de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile spe­ciale ale laboratorului de înal­tă tensiune. Pe întreg par­cursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndea­proape organizarea producției, modalitățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora, înaltul oaspete își ex­primă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei „Electroputere" de a ține pasul cu progresele înregistra­te pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producție a locomotivelor. Vă urez multe succese în con­tinuare". In încheierea vizitei, Șahin­șahul Iranului semnează în cartea de onoare a uzinei In aplauzele sutelor de mun­citori ai uzinei, oaspeții își iau rămas bun de la acest har­nic și iscusit colectiv, în teritoriile chimiei străbătînd străzile orașului, de-a lungul cărora zeci de mii de localnici au ținut să sa­lute cu căldură pe solii po­porului iranian, pe conducă­torul iubit al poporului nos­­tru, președintele Nicolae Ceaușescu, coloana oficială a mașinilor, escortată de moto­­cicliști, se îndreaptă spre un alt puternic obiectiv indus­trial al Craiovei contempora­ne, edificat în anii socialis­mului. Combinatul chimic. De departe se profilează siluete­le argintii ale impresionan­tei întreprinderi chimice din care pornesc anual un milion tone de îngrășăminte pe bază de azot, precum și 70.000 tone produse chimice organice. Combinatul chimic poate fi considerat, atît prin vasta pa­noramă pe care o oferă, cît și prin complexitatea proce­selor chimice ce au loc în u­­riașele sale retorte — o ve­ritabilă cetate a chimiei ro­mânești. Și colectivul acestei puterni­ce unități industriale face o primire călduroasă, prieteneas­că, distinșilor oaspeți. La in­trare, în uralele sutelor de muncitori veniți în intîmpina­­re, oaspeților li se adresează o sinceră urare de bun-venit. Sînt prezenți ministru­ adjunct al industriei chimice. Nicolae Ionescu, directorul general al Combinatului, ing­­ustin Ro­goz, cadre din conducerea u­­zinei, specialiști. In fata unei machete, care înfățișează sin­tetic imaginea uriașului com­binat ce se întinde pe 100 de ha, se dau explicații amănun­țite în legătură cu profilul și capacitatea producției fabrici­lor aflate în funcțiune. Pre­ședintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și Șahinșahului Iranului, Moha­mmad Reza Pahlavi Arya­mehr, li se prezintă succint is­toricul dezvoltării Combinatu­lui. Cei doi șefi de stat vizi­tează apoi, în mașini, vastul teritoriu al acestei împărății a chimiei, constituită dintr-o spectaculoasă țesătură de țevi și rezervoare metalice. Preșe­dintelui Consiliului de Stat al României și Șahinșahului Iranu­lui le este prezentată com­plexitatea procesului de pro­ducție, nivelul de înzestrare tehnică, ultramodernă, carac­teristică a întregului combinat. Toate aceste calități tehnice, adăugîndu-și hărnicia munci­torilor, constituie o explicație edificatoare a renumelui de care se bucură Combinatul chimic Craiova, atît în țară, cît și peste hotare, unde se exportă produsele sale. Ca și în alte momente ale vizitei, suveranul Iranului, ros­tind cuvinte de prețuire pen­tru chimiștii craioveni, pentru munca lor șî calitatea produ­selor ce se obțin, îșî expri­mă convingerea că obiectivele industriale vizitate oferă un argument în plus pentru pros­pectarea de noi posibilități destinate dezvoltării cooperă­rii economice româno — Ira­niene. La încheierea vizitei In N. Popescu — BOGDANEȘTI Nicolae DRAGOȘ Adrian IONESCU _ (continuare în pag.­a i-aí /x 1111

Next