Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-07-01 / nr. 731
Proletari din toate țârile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C.R. și al Consiliului popular județean Plenara Comitetului județean Vaslui al P.C.R. Ieri, la Vaslui, a avut loc plenara Comitetului județean de partid, la care au participat membri și membri supleanți ai Comitetului județean de partid, ai comisiei județene de revizie, conducători ai unor întreprinderi, beneficiari de investiții, precum și reprezentanți ai unor unități de construcții, care execută lucrări de investiții pe teritoriul județului Vaslui. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat raportul cu privire la activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, conducerile unităților de construcții și beneficiarii de investiții pentru realizarea sarcinilor de plan pe primele cinci luni ale anului curent. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul tovarășii: Mircea Simovici, directorul general al Fabricii de rulmenți Bîrlad, Emil Tănase, directorul Băncii de investiții, Constantin Luca, primsecretar al Comitetului orășenesc de partid Vaslui, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, Nicolae Georgescu, directorul întreprinderii de construcții montaj, Aurel Drăgan, directorul Băncii agricole, Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bîrlad, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, Ioan Pîrvu, președintele Consiliului județean al U.G.S.R., Vasile Vieru, președintele Uniunii județene a cooperației de consum, Teodor Budai, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheorghe Bucureasa, directorul Combinatului alimentar, Gheorghe Conoro, directorul Direcției agricole județene. Vorbitorii au relevat rezultatele bune obținute pe unele șantiere de construcții în îndeplinirea sarcinilor, au scos în evidență deficiențele ce se mai fac simțite pe alocuri în organizarea muncii, aprovizionarea cu materiale, folosirea judicioasă a utilajelor și a timpului de lucru, au făcut numeroase propuneri menite să ducă la îmbunătățirea continuă a muncii pe șantiere și s-au angajat să depună întreaga lor capacitate și pricepere in vederea intensificării ritmului de lucru, realizării integrale și la un nivel calitativ superior a planului de investiții. Participanții la platiră au adoptat, în unanimitate, o hotărîre în care sunt prevăzute sarcini concrete în vederea ridicării nivelului muncii de partid pe șantiere, îmbunătățirii activității conducerilor unităților de construcții, intensificării controlului și mobilizării tuturor forțelor existente la lupta pentru lichidarea grabnică a restanțelor înregistrate, scurtarea termenelor de execuție, reducerea prețului de cost și darea în folosință, conform graficelor, a obiectivelor aflate în lucru. In încheierea primului punct de pe ordinea de zi, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C ., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Subliniind succesele obținute, de la începutul anului și pînă în prezent, în realizarea investițiilor, că în această perioadă au fost date în folosință o seamă de obiective de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea economică și social-culturală a județului, vorbitorul s-a oprit apoi asupra deficiențelor existente pe unele șantiere și a cauzelor care le generează, precum și asupra măsurilor ce se impun în vederea ridicării pe o treaptă superioară a activității organizațiilor de partid de pe șantiere și a unităților de construcții. Este necesar să se acorde o mai mare atenție rezolvării operative a problemelor legate de organizarea temeinică a muncii și a producției la punctele de lucru, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor și utilizarea rațională a timpului de lucru, aprovizionarea ritmică cu materiale, ridicarea nivelului profesional al lucrătorilor, permanentizarea acestora la locul de muncă, aplicarea pe scară mai largă a sistemului de lucru cu plata în acord global, îmbunătățirea transporturilor și extinderea mecanizării la toate punctele de lucru. Trebuie să se realizeze o mai strînsă legătură intre proiectanți, constructori și beneficiari în vederea asigurării condițiilor pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan pe acest an, scurtarea termenelor de dare în folosință a obiectivelor, reducerea prețului de cost, gospodărirea judicioasă a materialelor, precum și pentru pregătirea frontului de lucru pentru perioada de iarnă și realizarea integrală a investițiilor pe 1971. Organele și organizațiile de partid, conducerile unităților de construcții, beneficiarii sunt chemați să-și perfecționeze în continuare stilul de muncă, să acționeze concret, eficient, în cunoștință de cauză pentru ca sarcinile sporite ce revin județului și în acest domeniu să fie realizate în mod exemplar. Trecînd la punctul doi de pe ordinea de zi, plenara a adoptat unele măsuri organizatorice. Tovarășul Gheorghe Ivan a fost eliberat din biroul și din Comitetul județean de partid, iar tovarășii Cristina roceak — eliberato din rândurile membrilor supleanți ai biroului și din Comitetul județean de partid. Au fost eliberați din Comitetul județean de partid tovarășii Ion Ardeleanu. Ion Predoaica. Plenara a cooptat ca membri ai Comitetului județean de partid pe tovarășii: Benedict Jelescu, redactor șef adjunct al ziarului „Vremea nouă", Gheorghe Manu, directorul Inspectoratului județean al I.A.S., Georgeta Tamaș, activistă de partid, și vasile Vieru, președintele U.J.C.C. Tovarășul Ion Pîrvu, a fost ales ca membru al biroului Comitetului județean de partid, iar tovarășa Georgeta Tamaș ca membru supleant al biroului Comitetului județean de partid. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru, vom reveni cu relatări pe marginea lucrărilor plenarei Comitetului județean de partid. Noul ștrand— un prețios dar oferit sportivilor bîrlădeni Călătorului sau obișnuitului locuitor al municipiului, fie venind dinspre centrul orașului, fie dinspre Vaslui, la liziera păduricii din cetății rulmenților, îi apropierea apare discretă o statuie ce surprinde un crîmpei din eleganța mișcărilor unui săritor de la trambulină, grație ideii și priceperii mîinilor unui artist amator. Străpungem, parcurgînd citeva zeci de metri, perdeaua de copaci și, deodată, vizitatorului îi apare în față o adevărată „oază" de liniște, de apă și soare — viitorul complex sportiv modern al acestei zone a Bîrladului. Ștrandul olimpic inaugurat, duminică 28 iunie 1970, este primul obiectiv din Complexul sportiv și de agrement al municipiului Bîrlad. Festivitatea inaugurării acestui obiectiv a avut loc în prezența tovarășilor Constantin Amariei, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., prim-vicepreședinte Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheorghe Puni, secret al Comitetului județean de partid, Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, Ion Pîrvu, președintele Consiliului județean Vaslui al U.G.S.R., Gheorghe Postolache, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Mihai Asoltanei, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Bîrlad, Gheorghe Alexandru, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport. La festivitate au mai luat parte reprezentanți ai unor întreprinderi și instituții, organizații de masă și obștești. După o alocuțiune făcută de tov. Constantin Chiper, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Bîrlad, a avut loc festivitatea semnării actului inaugural și tăierea panglicii albe. Noua construcție se înscrie în șirul de realizări edilitargospodărești care ridică gra LALUCI CRĂCIUN (continuare în pag. a 3-a) Imagine de pe șantierul noului sediu politico-administrativ ,ce se construiește in centrul Vasluiului. Foto : V. Petrescu ȘEDINȚE DE LUCRU ALE COMISIILOR PE PROBLEME ALE COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri, la Vaslui, au avut loc ședințe de lucru ale comisiilor pe probleme ale Comitetului județean de partid, în care au fost dezbătute unele aspecte ale activității economice, politice și ale vieții interne de partid. Comisia pentru problemele economice a luat în dezbatere și a aprobat materialele ce urmau a fi prezentate in plenara Comitetului județean de partid din 30 iunie a.c.; comisia pentru problemele organizatorice, ale activității și vieții interne de partid — preocuparea Comitetului executiv al Consiliului popular județean pentru îndrumarea, consiliilor populare comunale" în vederea realizării sarcinilor economice, precum și măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea continuă a activității acestora; comisia pentru problemele de agricultură și silvicultură — concluziile cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole de producție: comisia pentru propagandă, învățămînt, știință și cultură — concluziile privind modul în care s-a desfășurat învățămîntul de partid, măsurile în vederea pregătirii noului an școlar în sistemul învățămîntului de partid și continuării muncii de propagandă în perioada de vară — care au fost discutate în ședința biroului Comitetului județean de partid din 30 iunie a.c. I La C.A.P. Mireni Ond [anii milcări noii ieili lip pentru spiraisiin 3 si n unele unități agricole cooperatiste din județ a început secerișul, ceea ce face ca o parte din membrii cooperatori să fie antrenați în deservirea combinelor. De aceea se cere o temeinică reorganizare a muncii, o planificare judicioasă, pentru a se efectua la timp toate lucrările agrotehnice, de care depinde obținerea unor producții sporite. O afirmă înșiși specialiștii, care nu o dată au insistat asupra faptului că soarta recoltelor, în ultimă instanță, este hotărîtă de executarea la vreme și la un nivel superior a lucrărilor de întreținere. Ce-i drept, într-un mare număr de C.A.P.-uri, prășitul s-a efectuat la timp. La Codăești, de pildă, se execută, în aceste zile, a treia prașilă mecanică la porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr. Există însă unități agricole cooperatiste unde prima prașilă nu numai că nu s-a terminat, dar se face cu viteza... melcului. La C.A.P. Mireni porumbul se sufocă în cîmp, din cauza buruienilor, în vreme ce un mare număr de cooperatori nu se prea grăbesc să iasă, în cîmp, la lucru. Rămînerile în urmă la întreținerea culturilor de la C.A.P. Mireni sînt generate mai întîi de o proastă organizare a muncii, de modul defectuos de a se discuta cu oamenii, pentru ca aceștia să înțeleagă că este de datoria lor să iasă la prășit. Aici nu s-a întreprins mai nimic pentru ca membrii cooperatori să simtă întreaga responsabilitate ce apasă pe umerii lor în ce privește obținerea recoltelor planificate. Firește, 200 de oameni, cît ies zilnic la treabă, nu pot lucra, în condiții optime, 800 de [B] Cu ce se ocupă, în prezent, unii țărani cooperatori ? S Zilele trec, buruienile rămîn [■] Secerișul va începe în curînd, pînă atunci să recuperăm restanțele la întreținerea culturilor ,wwww hectare, cum afirmă factorii de conducere de la Mireni. Și totuși, dacă s-ar fi folosit la maximum mijloacele mecanizate și atelajele, dacă ar fi existat o mai temeinică organizare a muncii, prima prașilă, la porumb, ar fi fost încheiată. Or, aici, semănatul porumbului s-a prelungit în mod nepermis. Nu-i de mirare, deci, că acum muncile s-au aglomerat, în așa fel încît cei ce conduc cooperativa nu mai știu cum s-o scoată la capăt. Așa se explică de ce porumbul, cultivat pe mai bine de 250 de hectare, n-a fost prășit pînă acum, în vie nu lucrează decît 4—5 oameni, în livadă cireșele au fost lăsate pradă păsărilor. Nu-i mai puțin adevărat că, la C.A.P. Mireni, unii membri cooperatori sînt lipsiți de simțul răspunderii față de averea obștească. Altfel cum s-ar explica atitudinea celor care n-au efectuat nici o normă în C.A.P., dar în fiecare dimineață sau drumul Bîrladului, cu sau fără treabă ? La C.A.P. Mireni, situația întreținerii culturilor prășitoare impune luarea unor măsuri energice, în locul „argumentelor” cu care președintele unității încearcă să justifice starea de fapt. Noi conchidem că rămînerile în urmă la prășit la C.A.P. Mireni se datoresc, așa cum am arătat, neajunsurilor în organizarea muncii, insuficientei folosiri a mijloacelor mecanizate, slabei acțiuni de atragere în cîmp a oamenilor. Se cere, deci, o mai temeinică muncă politico-organizatorică din partea comitetului de partid pe C.A.P., care, după cîte am fost informați, n-a întreprins aproape nimic pentru crearea unui climat sănătos de muncă susținută, unde comuniștii să fie exemple demne de urmat. Acțiunea la care ne referim trebuie întreprinsă cu maximum de operativitate. Timpul nu așteaptă. Să nu se uite nici o clipă că folosirea eficientă a fiecărei ore bune de muncă, înseamnă un spor de recoltă I GH. ANGHELACHE „ Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale-Șahinșahul Iranului, Mohammad, Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farah. (Agerprea) Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Ariamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova, vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și al soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. , Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și independentei, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională, România și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii, și oferă prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al tarii, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și Nicolae Ceaușescu, președintelui buchete de flori. în uralele și aplauzele craiovenilor veniți în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerariului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema Uzinei „Electroputere" este, de asemenea, insemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reținut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, posibilitățile existente de lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" în țara prietenă , transformatoare de forță de 150 și 200 KVA, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se află în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 KV, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive. Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică — produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme. In cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează pe interlocutor asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transporturile, mai ales in zonele de munte, cînd va fi extinsă utilizarea locomotivelor electrice. Șahinșahul Iranului subliniază că și tara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transporturilor feroviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică românească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organizarea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meticulozitate și riguroasă exigentă de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndeaproape organizarea producției, modalitățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora, înaltul oaspete își exprimă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei „Electroputere" de a ține pasul cu progresele înregistrate pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producție a locomotivelor. Vă urez multe succese în continuare". In încheierea vizitei, Șahinșahul Iranului semnează în cartea de onoare a uzinei In aplauzele sutelor de muncitori ai uzinei, oaspeții își iau rămas bun de la acest harnic și iscusit colectiv, în teritoriile chimiei străbătînd străzile orașului, de-a lungul cărora zeci de mii de localnici au ținut să salute cu căldură pe solii poporului iranian, pe conducătorul iubit al poporului nostru, președintele Nicolae Ceaușescu, coloana oficială a mașinilor, escortată de motocicliști, se îndreaptă spre un alt puternic obiectiv industrial al Craiovei contemporane, edificat în anii socialismului. Combinatul chimic. De departe se profilează siluetele argintii ale impresionantei întreprinderi chimice din care pornesc anual un milion tone de îngrășăminte pe bază de azot, precum și 70.000 tone produse chimice organice. Combinatul chimic poate fi considerat, atît prin vasta panoramă pe care o oferă, cît și prin complexitatea proceselor chimice ce au loc în uriașele sale retorte — o veritabilă cetate a chimiei românești. Și colectivul acestei puternice unități industriale face o primire călduroasă, prietenească, distinșilor oaspeți. La intrare, în uralele sutelor de muncitori veniți în intîmpinare, oaspeților li se adresează o sinceră urare de bun-venit. Sînt prezenți ministru adjunct al industriei chimice. Nicolae Ionescu, directorul general al Combinatului, ingustin Rogoz, cadre din conducerea uzinei, specialiști. In fata unei machete, care înfățișează sintetic imaginea uriașului combinat ce se întinde pe 100 de ha, se dau explicații amănunțite în legătură cu profilul și capacitatea producției fabricilor aflate în funcțiune. Președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și Șahinșahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, li se prezintă succint istoricul dezvoltării Combinatului. Cei doi șefi de stat vizitează apoi, în mașini, vastul teritoriu al acestei împărății a chimiei, constituită dintr-o spectaculoasă țesătură de țevi și rezervoare metalice. Președintelui Consiliului de Stat al României și Șahinșahului Iranului le este prezentată complexitatea procesului de producție, nivelul de înzestrare tehnică, ultramodernă, caracteristică a întregului combinat. Toate aceste calități tehnice, adăugîndu-și hărnicia muncitorilor, constituie o explicație edificatoare a renumelui de care se bucură Combinatul chimic Craiova, atît în țară, cît și peste hotare, unde se exportă produsele sale. Ca și în alte momente ale vizitei, suveranul Iranului, rostind cuvinte de prețuire pentru chimiștii craioveni, pentru munca lor șî calitatea produselor ce se obțin, îșî exprimă convingerea că obiectivele industriale vizitate oferă un argument în plus pentru prospectarea de noi posibilități destinate dezvoltării cooperării economice româno — Iraniene. La încheierea vizitei In N. Popescu — BOGDANEȘTI Nicolae DRAGOȘ Adrian IONESCU _ (continuare în pag.a i-aí /x 1111