Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-18 / nr. 798

Proletari din toate țările, unifi­ vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P­C. R. și al Consiliului popular județean REZUL­TA­TELE DE PÂNĂ ACUM­­CHEIA ȘI A SUCCESELOR VIITOARE H­e aflăm într-o perioadă în care mai mult ca ori­­când se cere să fie fo­losită la maximum fie­care oră bună de lucru. Este firesc, așadar, ca, de pil­dă, reprezentanții fermelor și întreprinderii agricole de stat Huși să folosească toată priceperea și hărnicia lor așa încât paralel cu celelalte lu­crări de sezon, semănatul gri­pala cauză a constat în fap­tul că întreaga cultură am a­­vut-o amplasată pe deal, unde a lipsit apa tocmai când era­­ mai necesară. Spre a evita eventuala repetare a unei a­­semenea situații acum din ce­le­ 450 de hectare pe care a­­vem a le cultiva cu grîu 125 vor fi amplasate pe un loc mai puțin ridicat, după porumb. Am și eliberat , și arat 50 de A­dunarea generală a sala­riaților de la Fabrica de confecții Vaslui a dezbă­tut sarcinile viitorului cin­cinal, a subliniat deose­bita­­ preocupare a colectivului pentru realizarea exemplară a indicatorilor prevăzuți în planul de stat. Analizînd cu simț de răspun­dere realizările de pînă acum, participanții la adunare au scos în evidență faptul că în perioada ca­re a trecut de la începutul acestui an s-a pus accent pe aplicarea unor măsuri tehnico-or­­ganizatorice privind mecanizarea ope­rațiunilor­ manuale, îmbunătățirea teh­nologiilor de fa­bricație, în scopul creșterii producției și productivității mun­cii. Datorită acestor măsuri, a rezolvării cu maximum de ope­rativitate a unor probleme de a­­provizionare­­ tehnico-materială, a urmăririi atente a cheltuielilor materiale de producție, indica­torii de plan au fost cu mult depășiți. Planul producției globale a fost realizat în proporție de 105,5 la sută, cel al produc­ției marfă — 106,6 la sută, iar productivitatea muncii a cres­cut cu 5,5 la sută. De ase­a viteza realizată a fost cea prevăzută în planul tehnic al campaniei. După cum se c­ede, ferma de stat Rîsești, ca de altfel, și în­ celelalte două cu profil similar ale I.A.S. Huși, au de­butat, cum era de presupus, și în­­ această campanie de în­­sămînțări, cu dreptul. Ar fi fost posibil ca și în cooperativele agricole vizitate menea s-au înregistrat econo­mii la prețul de cost în va­loare de 1.536.000 de lei, iar cheltuielile la o mie lei pro­ducție marfă au fost reduse cu 9,77 lei. Tot în această pe­rioadă, Fabrica de confecții și-a realizat exemplar sarcina de plan privind livrările la ex­port. Datorită bilanțului bogat în realizări înregistrat la sfîrșitul acestei perioade, colectivul în­treprinderii și-a preliminat, pentru întregul an, depășirea substanțială a indicatorilor prevăzuți. Totodată s-au luat, încă de pe acum, măsuri pen­tru pregătirea producției anu­lui viitor. Prevederile de plan pentru anii 1971-1975 pun in fața co­lectivului sarcini deosebit de importante privind creșterea producției și productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, îmbunătățirea con­tinuă a calității produselor în vederea creșterii competitivității lor pe piața internă și exter­nă. Se remarcă ritmul de creș­tere a indicatorilor productivi de la un an la altul, apariția în structura sortimentelor, a u­­nor produse noi ca, de exem­plu, firele de bumbac și cio­rapi. Analiza întreprinsă asupra posibilităților de realizare sarcinilor prevăzute în viitorul a cincinal, scoate în evidență necesitatea promo­­varii unor metode perfecționate de organizare a pro­ducției și a mun­cii, valorificarea ju­dicioasă a rezer­velor interne exis­tente în întreprin­dere. In cele 8 luni care s-au scurs din­te rezultatele acest an, cu tot­obținute, la Fabrica de confecții s-au semnalat și unele deficiențe. Coeficientul de utilizare a tim­pului de lucru reprezintă un procent de abia 92,1 la sută, numărul învoirilor se ridică la 3.210 ore/om, iar absențele ne­motivate se cifrează la 5.508 ore/om. Dintr-un calcul sumar rezultă că s-a pierdut o pro­ducție echivalentă cu peste 400.000 de lei. D. KELMER (continuare in pag. a 3-a)­ ­ s Siniiii Miiiiiiiiiiiniuiiiiiiiiiuiiiitiitiiiiiiitrnn în m­i­r a I­ CINCINALUL - 1 % j in dezbaterea adunărilor I­I generale ale salariaților­­ I9SSSSSS8SSSSSSSSSSSSSSSSSS3SS39930 a Producției de grîu a anului 1971 — Întreaga atenție. Unii au început semănatul, iar alții nu au terminat încă pregătirile alui să fie efectuat la timp și la un înalt nivel calitativ. Pentru anul 1971, I.A.S. Huși are planificat­ să cultive cu grîu suprafața de 650 de hec­tare în fermele Rîsești, Bu­rlești, Huși. Tovarășul inginer Ion Neamțu, directorul între­prinderii, ne relata la 15 sep­tembrie că, 70 la sută din su­prafață era pregătită pentru semănat. De altfel, după cum am fost informați ieri, pe 16 septembrie, în cadrul fermelor cu profil vegetal a început semănatul griului. Tovarășul inginer Constantin Preutu, șeful fermei Rîșești, spunea : „în 1970 nu, am putut îndepli­ni planul cu 175 de kilogra­me de grîu la hectar. Prin d­­irectare din această suprafață. Restul rămîne să o eliberăm și să o pregătim în zilele ce urmează". Celor 5 semănători le-au fost schimbate patinele. In urma fiecărei patine a fost așezat un tăvălug cu ajutorul căruia sămînța va putea să fie îngropată și patul germi­nativ tasat uniform. Pe 180 de hectare, care erau pregăti­te pentru semănat la 15 sep­tembrie, au fost aplicate cita 400 de kg. de superfosfat la hectar, odată cu efectuarea a­­răturii și cîte 250 — 300 de kg. de azotat de amoniu, con­comitent cu discuitul. Pe 16 septembrie, aici, a început se­mănatul griului. In primele două zile de lucru — 16 și 17 la 15 septembrie să fi întil­­nit o stare de lucruri asemă­nătoare cu cea de la I.A.S. Timp a fost suficient, au e­­xistat și forțele necesare tre­cerii din vreme la acțiune. Totuși, in ciuda condițiilor pe care le-am enunțat­, situația întîlnită a fost alta decit ne-am fi așteptat, să La Știoborăni este prevăzut se însămînțeze cu grîu 600 de hectare. Din acestea 187 vor fi cultivate după in, mazăre, masă verde și 207 du­pă porumb. Anumite pregătiri pentru semănat s-au făcut și aici. Rău este însă faptul că o mare cantitate de grîu pen­tru sămînță trebuie recondi­ționat întrucit buletinele so­site de la laboratorul de con­trol al semințelor sunt negre. C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) Stațiunea experimentală de cercetări agricole Perieni. In foto: ing. Titus Neamțu, efectuind lucrări de laborator­ UN COLT DE „ROMÂNIE PITOREASCA“ — în satul visătorului Vlahuță — / **n satul care azi poar­tă numele lui, Alexan­dru Vlahuță, un prim popas 11 faci la monu­mentul ridicat pe lo­cul unde, cindva, fusese ca­sa poetului. Și dacă Moș Vasile Vizit­iu — megieșul dinspre stingă al statuii, pur­­tind in ea, parcă, ce­ ci din metetntfatici.Hi/Mi, că acest venerabil băl fin de șaptezeci și trei de ani, zărindu-se, se cheamă și-n­­cepe să-ți depene amintiri despre Rîpa cu perji, ară­­tindu-ți-o dincolo de zare, dar nu tocmai departe to­tuși, fără zăbavă pașii și se Îndreaptă către acel loc, mai ales că, vorbindu-ți despre cel căruia i s-a transmis amintirea din ta­­tă-n fiu, Moș Vasile Iți strecoară, cu discreție și­­reală, un amănunt : — In Capu Dealului, s-ar putea să­ nu­m­ești, mata, chiar aici la noi, un colț dintr-o Românie pitorească de azi. ... Drumul spre Ripa cu perji trece prin Capu Dea­lului. Trebuie să te oprești, aici, pe această culme de deal, pentru că, vrei nu vrei, ești obligat să recu­noști că bătrânul a avut perfectă dreptate , cu tradi­ția amintirilor in inimă, Moș Vasile te-a-ndreptat spre pitorescul pe care — a simțit el — nu­­ vei putea trece sub tăcere, fiindcă el e zămislit mai puțin de na­tură și-i făurit mai mult cu mintea și cu miinile oa­menilor acestor locuri din care s-a ridicat Îndrăgosti­tul de pitoresc. Și se pare că cei de aici, cei care azi locuiesc In satul ce se cheamă Alexandru Vlahuță, poartă In ei Înclinația de a-și crea singuri peisajul, așa cum se place. In Capu Dealului nu-i apă. E punctul unde — văzut din sat ’■— cerul se sprijină pe umerii pămân­­tului. E zarea. Iar pe za­re, nu se fac grădini. E prea aproape de soare și nu-i apă decit numai când plouă. Dar, cuiva, care de nouă ani tot meșterește treburile grădinăritului, i-a plăcut să viseze că i­ntr-o zi, Carnet de reporter intr-o bună zi, pe care va pre­domina culoarea de carmin a roșiilor. A încercat un an, a Încercat al doilea, săltind pătlăgelele mai spre soare, fără să se pu­nă nici picătură de apă, de­cit numai la răsădit. Și dacă In anul In care ne aflăm, de pe hectarul de roții neudate, din Capu Dealului, s-a obținut — pi­­nă in ziua de 11 septem­brie, precizez, pentru că mai sunt Încă de recoltat — peste un vagon de fruc­te cărnoase pe care le-ai mânca și cu ochii și pe care podul unei palme nu le poate singure cuprin­de, meritul aparține briga­dierului legumicol, Neculai Buhuș, pentru că el este cel care a visat și a reali­zat această performanță. In Capu Dealului nu-i apă... Și, totuși, recolta ȘT. DOBROGEANU (continuare in pag. a 2-a) 4 pagini 31) bani Redacția și A­MM III nr. 71)» VINERI 1« SEPTEMBRIE 1970 Administrația:­­tr. Ștefan cel Mare nr. 63 Vadui Redacția tel. IOS Administrația tel. 611 In pagina a 4-a »/WWWWWWWWWWWWW ■ Sesiunea O. N. U. ■ Situația din Iordania continuă să se agraveze ■ Conferința cvadripartită in problema vietnameză Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiști din domeniul tehnicii electronice, de cercul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit în­tr-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu spe­cialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării auto­mate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, direc­tori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Măn­escu, pre­cum și conducători ai unor ministere economice și insti­tuții­­ centrale. Cu acest prilej au fost a­­nalizate stadiul și aspectele principale ale aplicării teh­nicii electronice de calcul în activitatea de conducere planificare a economiei, pre­și cum și în gestiunea între­prinderilor. In cadrul discuțiilor s-a e­­xaminat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echi­pamente de calcul, pentru pe­rioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările ob­ținute în crearea premiselor necesare­ introducerii infor­maticii în economie. S-a înfă­țișat experiența acumulată pină, acum în utilizarea calculatoa­relor electronice în gestiunea economică, în conducerea și­ dirijarea unor procese tehno­logice, rezultatele­ dobân­dite pe această cale în funcționa­rea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, ca­lității produselor, eficienței e­­conomice a producției. Toto­dată au fost scoase în evi­dență unele probleme care se cer a fi soluționate în vede­rea folosirii pe scară mai lar­gă a calculatoarelor electro­nice. Vorbitorii au făcut nume­roase propuneri pentru îmbu­nătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organiza­rea mai bună a muncii, acce­lerarea lucrărilor de simpli­ficare și raționalizare a evi­dențelor, extinderea aplicați­ilor matematicii și ciberneti­cii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utiliză­rii la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, re­zolvarea în mai bune condiții a problemelor activității eco­nomice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregăti­rii cadrelor pentru informa­tică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se une­le propuneri privind căile și măsurile de asigurare a nece­sarului de specialiști. S-a re­levat însemnătatea și necesi­tatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvol­tarea fabricației în tara noas­tră a calculatoarelor electro­nice și altor echipamente mo­derne de calcul. Participanții au exprimat hotărirea lor de a depune toa­te eforturile pentru înfăptu­irea sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului in scopul perfecționării sis­temului informational econo­mic. Luînd cuvîntul in concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținu­te pe linia introducerii și a­­plicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orien­tările de bază pentru îmbu­nătățirea și dezvoltarea acti­vității în acest domeniu, co­respunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subli­niat necesitatea elaborării și promovării unei concepții u­­nitare în realizarea sistemu­lui național de informatică și conducere care să asigure le­gătura organică între informa­tică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa i­­mediat următoare să se asi­gure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoria­le, puternice, capabile să răs­pundă prompt nevoilor uni­tăților economice. De asemenea, a relevat nece­sitatea unei mai bune coordo­nări a întregii activități din a­­cest domeniu, creării unui ca­dru organizatoric corespunză­tor, care să permită concen­trarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea re­alizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidu­lui a arătat că accentul tre­buie pus, în primul rînd, pe in­formatica procesului de pro­ducție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor pla­nificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoa­relor electronice, conducerea proceselor de producție și ges­tiunea completă a cîtorva uzi­ne importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor­­ obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras a­­tenția că în acest scop se im­pune luarea măsurilor pregăti­toare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se a­­corde statisticii, căreia îi re­vine un rol primordial în rea­lizarea sistemului informațional al întregii economii naționale, în ce privește pregătirea ca­drelor, tovarășul Nicolae Ceau­șescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de cal­cul în anii următori. In ace­lași timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspun­dere din economie, din apara­tul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cu­ mai­ eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Tot­odată, a arătat că, atît în con­strucția de mașini de calcul,­­cît și în informatică, este ne­cesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultate­lor obținute, studierea și va­lorificarea experienței avansa­te pe plan international. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete in­formatica în asigurarea progre­sului economic al tării noastre, secretarul general al partidu­lui a trasat sarcina că, în ve­derea realizării sistemului na­tional de informatică și condu­cere, să se elaboreze un pro­gram pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinde­rilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electro­nice, pregătirea cadrelor nece­sare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a eco­nomiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introduce­rea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune con­­dițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate; în încheiere, secretarul gene­ral al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii în informatică își vor pune întrea­ga pricepere și putere de mun­că în slujba înfăptuirii impor­tantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a eco­nomiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. In pagina a 2-a Cadran școlar „Eu am făcut", „Eu am dres" — for­mule întîlnite la tot pasul. Exprimă mai mult, mai puțin sau de­loc (există și astfel de cazuri) adevărul. Nu poți să-ți dai seama de veridicitatea afirmațiilor, fără a cunoaște un amănunt situația reală, „Eu..De ce, adică, să te exprimi „E omul meu“ — cînd poți spune al nos­tru ? Greșeala de exprimare poate fi, fără doar și poa­te, iertată. Gre­șeala de compor­tament însă — legată de modul de a gîndi și ac­ționa — nici în­­tr-un caz. Dar a vorbi despre e­­goist, fără a lua în discuție o si­tuație anume — fie ea reală, fie inventată, dar a­­vînd ca suport o posibilitate con­cretă, un sumar al unor date pe­trecute (sau care s-ar putea întîm­­­pla) în viața de toate zilele — ar fi ca și cum ai descrie o­­ navă cosmică fără a avea univers. Revenind la tema și eroul enunțat în supratitlu, presupunem — de fapt situațiile le-am întîlnit pe teren — că avem următoarele „date" despre respectivul personaj. (Fie­ ne scuzată relatarea, mai precis modul de redare, dar cum întîmplarea caracterizează eroul subiectului abordat, credem, sperăm, suntem­ apoape convinși că nu vom deranja cititorul cu această originalitate). Primul caz. Vorbea mult, despre el. Era ceea ce se cheamă un lăudăros Nu pricepea mare lucru di­n viață, nu cunoaștea nici legile obiective ale dezvoltării societății, ale progresului, nu era nici măcar un meseriaș bun. Ajunsese, însă, într-un post de condu­cere, avea risc­iva subalterni care se pricepeau să-i facă treaba, iar el — un sim­plu transmițător de date, un necalific­at, mai exact (deși cuvîntul sună cam dur) un nepriceput — „dirija", „conducea" întreprinderea notînd spu­sele superiorilor și citindu-le (sau ci­­tîndu-le — un fond totul depinde de ton) inferiorilor săi. Aplicabilitatea acestor îndrumări „primite de sus" firește, nu era creatoare, ci se făcea în litera in­dicațiilor, cu ochelarii de cal pe nas, inițiativa,­­gîndirea oamenilor, experi­ența lor erau încorsetate în tipare, se lucra șablon, pentru că șeful știa doar să țipe, să întrebe de ce nu s-a făcut exact așa cum a spus — îmi permit să citez — „tovarășul de la județ". Am cunoscut un astfel de om în si­tuații diferite. Nemișcînd un pas în întreprindere — în afară de sus amintita transmitere de sarcini — acest director Sngîmfat reținea din rapoartele subal­ternilor săi realizările „demne de a fi comunicate la centru", se prezenta di­mineața a doua zi, la prima oră, în fața șefului său imediat supe­rior ierarhic și începea: „Eu, to­varășe șef Po­­pescu, la indicația dumneavoastră, am realizat ceea ce mi-ați spus... Eu, tovarășe șef Po­­pescu ... Interpelat Eu .. uneori cu întrebarea: „Cum ai reușit?“ răspundea laco­nic, în același spirit egoist, a­­vind grijă să zîm­­bească condes­cendent — pentru a-și etala modes­tia dar, de fapt, pentru a-și scoate în evidență meritele personale: „Ei, păi, eu..." (Urma o privire galeșă de găină bolnavă de pestă). Și, apoi, o nouă etalare a dan­turii, ca urmare a unui zîmbet slugar­nic. L-am­ mai întîlnit, o dată, pe acest om , tot în biroul unui superior de-al BENEDICT JELESCU (continuare în pag. a 3-a) Fals dicționar de etică: Egoistul IPOSTAZELE INTRUSULUI - CAUZATOARE DE PAGUBE MATERIALE SI MORALE La Autobaza Vaslui însemnate depășiri de plan în­mobilizîndu-și toate forțele vederea îndeplinirii pla­nului și a angajamentelor su­plimentare asumate, colectivul de muncă al Autobazei din Vaslui obține lună de lună noi succese ,în muncă. Astfel, planul de transport pe 8 luni ale anului curent a fost de­pășit cu peste 650.000 tone/km. Printr-o mai bună deservire a călătorilor, punctualitate și în­ființarea unor noi trasee de autobuze, planul la călători kilometri a fost cu mult de­pășit. Aceste succese s-au datorat și unei bune întreți­neri și exploatări a mijloace­lor de transport, coeficientul de utilizare a parcului cres­cînd cu 2 la sută. De menți­onat faptul că productivitatea muncii a sporit cu 8,2 la su­tă față de cea planificată, ob­­ținîndu-se astfel beneficii su­plimentare de 700.000 lei și economii la prețul de cost în valoare de 247.000 lei.

Next