Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-01 / nr. 809

I A ra Proletari din toate țarile, unifi-vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno - sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consi­liului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Con­siliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii A­­dunări Naționale, reprezentanți ai pre­sei. Tovarășul­­ Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală în­tre Republica Socialistă România și U­­niunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tra­tatului au luat cuvîntul tovarășii Con­stantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Lu­dovic Takacs, care și-au exprimat depli­nul acord în legătură cu ratificarea Tra­tatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteni­ei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaboră­rii internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU. CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de pri­etenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste de către Consi­liul de Stat, reprezintă un mo­ment important și corespun­de năzuințelor și dorinței po­porului nostru. Semnarea la București a a­­cestui Tratat constituie un e­­veniment de seamă în evolu­ția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, iu întărirea prieteniei româno­­sovietice. Avînd la bază prin­cipiile marxism-leninismului și internaționalismului proletar, actualizînd în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit te­melia trainică a legăturilor rod­nice de alianță și prietenie din­tre România și Uniunea Sovieti­că—actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, in spiritul egalității de­pline in drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în tre­burile interne, intrajutorării frățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româ­­no-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de pri­etenie și solidaritate dintre cele două popoare — priete­nie cimentată prin lupta co­mună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior in condițiile construirii socia­lismului și comunismului; le­găturile trainice care ne u­­nesc iși găsesc puternice re­surse în comunitatea orîndui­­rii sociale, a aspirațiilor fun­damentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pen­tru intensificarea și amplifica­rea continuă a colaborării e­­conomice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a coope­rării în­ producție și in alte domenii dintre România și U­­niunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-ma­­teriale a societății, în înflo­rirea științei și culturii con­stituie premise deosebit de fa­vorabile pentru lărgirea și di­versificarea schimburilor, a co­laborării și a cooperării în toa­te sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voin­ța celor două state de a ac­ționa în continuare pentru în­tărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea constituie izvorul că aceasta principal al tăriei și invincibilității siste­mului socialist mondial. Pre­vederile Tratatului dau, tot­odată, expresie hotărîrii Româ­niei si Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața Internațională politica coexistenței pașnice, de a mi­lita ci perseverență pentru preîntem­area unui nou răz­boi mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau in fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe ca­lea tratativelor, pentru salv­gardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele impor­tante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea at­mosferei in Europa, pentru în­făptuirea securității europene și întronarea în viața popoa­relor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prie­tenie și colaborare intre na­țiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărirea de a res­pecta obligațiile asumate in cadrul Tratatului de la Varșo­via a cărui existență o con­siderăm necesară atita timp cît se va menține Pactul Nord- Atlantic, încheierea și ratificarea nou­lui Tratat de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniu­nea Sovietică, întărirea con­tinuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte in­tegrantă a activității interna­ționaliste desfășurate de parti­dul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toa­te țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nos­tru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații interna­ționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismu­lui și păcii în lume. Totodată, consecventă prin­cipiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lăr­girea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socia­lă, pentru destindere interna­țională. , Luptăm, împreună cu cele­lalte popoare iubitoare de pa­ce, pentru zădărnicirea politi­cii imperialiste agresive, pen­tru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva ori­cărui amestec străin în viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea in relațiile dintre țări a princi­piilor independenței și suve­ranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiuni­lor. Consider că ratificarea în u­­nanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialis­te România a Tratatului româ­­no-sovietic corespunde pe de­plin intereselor poporului nos­tru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și U­­niunea Sovietică, dintre po­poarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socia­liste România prezintă Consi­liului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ra­tificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mu­tuală între Republica Socia­listă România și Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara partid noastră a delegației de și guvernamentale U.R.S.S., tratatul constituie un­­ document de o deosebită im­portanță. El rflectă stadiul actual al relațiilr dintre cele două țări socialie vecine și dă, totoda­tă, exresie voinței lor de a întări ,i în viitor, în spiritul internționalismului socialist, prietena și alianța dintre po­poare­ român și sovietic, de a dezolta colaborarea multi­­latera dintre România și U­­niune Sovietică, pe baza res­pectă a suveranității și inde­­pendeței naționale, egalității în cipturi și neamestecului în trebuie interne, avantajului recipe, în interesul ambelor poptre, al cauzei socialismu­lui, păcii și colaborării inter­naționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea înaltelor Părți contractante de a con­tribui la întărirea unității ță­rilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Europa și în în­treaga lume. Apreciind că prevederile Tra­tatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Ro­mânia și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principi­ilor de bază ale politicii ex­terne a partidului și statului nostru, intereselor fundamen­tale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contra­vin tratatelor internaționale in vigoare, propun adoptarea pro­iectului de decret pentru rati­ficarea lui. Proiectul de decret a fost e­­xaminat și avizat favorabil de comisiile pentru politică exter­nă, pentru problemele de apă­rare și juridică ale Marii A­­dunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româno­­sovietic urmează să fie rati­ficat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Baza de recepție Codăești. Aici se pri­mește sfecla de za­hăr recoltată la Tă­cuta, Ciortești, Co­dăești și Dănești. Pină in prezent, s-au recepționat peste 200 de tone. Foto: P. Badea ANUL III, nr. HU9 4 pagini 30 bani Steratția și yministrația: str. Ștefan cel­­ Mare at. 63 C­lasiai Relaclia tei. 165 Aciunistrația tel. CI! Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preșe­dintele Republicii Arabe Uni­te, președinte al Uniunii So­cialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, și Titus Linu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost con­dusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Va­sile Patilineț, Mihai Marines­­cu, Ion Pățan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe. A fost de față Ibrahim Yos­­sin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîm­­pinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din R.A.U. (Agerpres). Concurs de creație muzicală în cinstea sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Pardidului Comunist Român Sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Co­munist Român va constitui și pentru compozitori, ca pentru toți oamenii de artă, un înălțător moment de efervescență crea­toare. In scopul de a stimula apariția unor lucrări muzicale cît y mai valoroase, menite să îmbogățească repertoriul formațiilor corale, al soliștilor vocali și instrumentali, al orchestrelor și fanfarelor din întreaga țară, Comitetul de Stat pentru Cultură ș­i Artă, împreună cu Uniunea Compozitorilor, organizează un „Concurs de creație muzicală" la care sînt chemați să participe, cu lucrări inedite, compozitori și poeți, membri ai Uniunilor de creație. Continuînd și dezvoltînd cele mai bune tradiții ale muzicii românești, lucrările destinate acestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporului român pentru libertate so­cială și națională, din anii avîntului revoluționar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlăturarea dictaturii fasciste și instaurarea regimului democrat popular, din efortul eroic al milioanelor de oameni ai muncii pentru edificarea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări corale, piese vocale cu acompaniament de pian, precum și piese instru­mentale scurte pentru : vioară solo, vioară cu acompaniament de pian, violoncel solo, violoncel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre simfonice și fanfare. Se recomandă ca aces­te piese, atît cele vocale cît și cele instrumentale, să aibă un caracter larg accesibil. Partiturile, purtînd un „motto" și fiind însoțite de un plic închis cuprinzînd numele și adresele autorilor, vor fi trimise pină cel tîrziu la 31 decembrie 1970, pe adresa: „Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă" — Direcția Muzicii — București, Piața Scânteii nr. 1 cu mențiunea „pentru Concursul de creație muzicală". De asemenea, o dată cu partiturile se vor trimite și textele literare (versurile) dactilografiate în câte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din personalități de frunte ale muzicii ro­mânești, precum și din reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor, va selecționa cele mai bune creații și va acorda următoarele pre­mii : A. Cântece de masă și lucrări corale (muzică și versuri) — Un premiu I, în valoare de 15 000 lei — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei (continuare în pag. a 3-a) I d­a­nneum­ a UL-rr - ■ ■ mmm w --­J w­ wAA^AAA/WWN^AAA^^A^ Vizita delegației P.C.R. în Japonia • £ LM.­ Dezbaterile din Adunarea Generală Situația din Iordania în campania agricolă CU TOATE FORTELE IA RECOLTATUL CULTURILOR TIR­II SI SEMĂNATUL GRIULUI SI OR­ULUI! U­ltimele săptămîni s-au caracterizat printr-o tem­peratură favorabilă des­fășurării celor mai mul­te dintre lucrările aflate pe agenda campaniei agricole de toamnă. Datorită răcirii timpului, precum și căderii, în urmă cu cîteva zile, în unele zone ale județului, a unor a­­numite cantități de precipitații, este necesar, acum, să se trea­că cu toate forțele la recolta­rea culturilor tîrzii și semă­natul griului și orzului. Așa­dar, sporirea ritmului de lu­cru este, în prezent, reclamată în toate unitățile noastre agri­cole. De altfel, după cum re­zultă și din ultima situație o­­perativă, în multe cooperative continuă să se mențină un ritm de lucru nesatisfăcător. De pildă, la recoltat porumb, erau întîrziate cooperativele agrico­le Lipovăț, Mînjești, Munteni de Jos, Dragomirești, Rădeni, Gîrceni, Delești, Pușcași, Mun­teni de Sus, Florești, Băcani, Ibănești, Puiești, Lălești, Gher­­ghești, Corodești, Grivița, Frun­­tișeni, Mireni, Vinderei, Bo­țești, Stroiești, Băcești, Du­­mești, Rafaila, Draxeni, Rebricea, Ferești, Solești, Bogdănești, Sirbi. In alte cite­­va cooperative, strînsul po­rumbului pentru boabe nici nu începuse. Lăsa de dorit, în același timp, eliberatul tere­nului de coceni. Trebuie amin­tite aici cooperativele agricole din Costești, Bădeni, Delești, Bălteni, Codăești, Miclești, Pușcași, Munteni de Sus, Flo­rești, Lălești, Corodești, Zor­­leni, Dodești, Mireni, Vinderei, Boțești, Bunești, Vaslui, Du­­mești, Negrești, Rafaila, bricea, Știoborăni, Văleni Re­de Vaslui, Banca unde această importantă lucrare încă nu în­cepuse. Recoltatul florii-soarelui este o lucrare care la această dată ar fi trebuit să fie pe termi­nate. Or, deși timpul este atît de înaintat, încă erau coope­rative agricole cu restanțe și la acest capitol. Amintim astfel unitățile din Lipovăț, Drago­mirești, Gîrceni, Tanacu, Ibă­­nești, Puiești, Pogana, Epu­­reni de Huși, Ivănești de Huși, Pogănești, Stănilești­­­ Berezeni, Rînceni, Oltenești, Boțești, Gugești, Tătărăni, Ar­sura, Averești, Bunești, Deleni de Huși, Grumezoaia, Hoceni, Vutcani, Dumești, Vulturești, Ferești, Bogdana, Schineni, Rînzești. Paralel, treieratul flo­­rii-soarelui, pe­­ suprafețele re­coltate, era mult rămas in ur­mă la C.A.P. Albești, Lipovăț, Mînjești, Avrămești, Obîrșeni, Rădeni, Pungești, Cozmești, Bălteni, Telejna, Zăpodeni, Co­dăești, Laza, Tanacu, Lălești, Iana, Pogana, Ivești, Zorleni, Popeni, Șuletea, Viișoara, Do­dești, Bozia, Perieni, Grivița, Vinderei, Berezeni, Rînceni, Oltenești, Boțești, Tătărăni, Ghermănești, Deleni de Huși, Roșiești, Vutcani, Vaslui, Bog­­dănița, Unțești, Murgeni, Epu­­reni de Bîrlad, Schineni, Blă­­gești, Stoieșești. Semănatul griului, în coo­perativele agricole din Cos­tești, Munteni de Jos, C­o­­­rnești, Delești, Hîrșova, Ștefan cel Mare, Telejna, Pușcași, Munteni de Sus, Fălciu, Grivi­­ța, Fruntișeni, Docani, Vinde­rei, Pogănești, Vetrișoaia, T­r­­zii, Roșiești, Dumești, și So­­rești nu începuse, pînă sîmbătă. La aceeași dată, semănatul orzului pentru boabe era ter­minat abia în cooperativele C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) In pagina a 2-a ZOOTEHNIA­PE COORDONATELE DEZVOLTĂRII MODERNE •i­www w w w www.m­ v^wwwC Cînd în familie predomină interesele... strict personale I­n registrul de sesizări și reclamații al Consiliului popular orășenesc Negrești, în dreptul datei de 13 mai 1970 — o consemnare lapida­ră: Vingheac Gheorghe, strada Mi­hail Kogălniceanu nr. 9, solicită serviciu, altfel își va abandona copiii. Strigăt de ajutor sau amenințare ? Am­ fi preferat să descoperim — după ce vom fi cerce­tat motivele care îl determinaseră pe Gh. V. să facă asemenea afirmații — că, din întrebarea noastră rămîne valabilă prima parte. Dar, nu. N-a fost un strigăt de ajutor împotriva vreunui abuz al nu știu cărui șef ieșit din perimetrul func­ției sale, față de care legea și opinia publică ar fi reacționat prompt, restabi­lind situația la normele etice pe care le acceptăm unanim. Partea a doua a con­semnării subliniate era o amenințare gro­solană la adresa organului local al pu­terii de stat, venită din partea unui om căruia nu încercăm, deocamdată să-i a­­tribuim vreun calificativ. Gheorghe Vingheacu solicita serviciu. Și amenința că — în caz contrar — își va abandona copiii, două fetițe. Lăsân­­du-le pui? în grija celor care nu-i vor fi satisfăcut solicitarea — se înțelege. Am citit cu atenție indicația dată lui Gh. V. de a lua legătura cu conducerea uneia din instituțiile existente in orașul Negrești. Era o rezolvare onorabilă. Dar — ne spunea secretarul comitetului exe­cutiv al Consiliului popular orășenesc, tovarășul Nicu Chiriac — deși organul de stat se interesase la respectiva insti­tuție pentru a-i rezolva situația, Gh. V. nu s-a prezentat la serviciu. De ce ? Gheorghe Vingheac mai avusese servicii, nu serviciu. De ce nu și le păstrase se va demonstra pe parcurs. Ceea ce ne in­teresează să arătăm, în primul rînd, este că, de fapt, el nu-și întreținuse co­piii niciodată din remunerația propriei munci și că amenințarea legată de asi­gurarea serviciului îl definește pe cel care — intr-un fel sau altul — voia să mascheze abandonarea copiilor. Pentru că, pînă la urmă, tot avea să-i părăseas­că, în situația în care Gheorghe Vin­gheac e singurul părinte al celor două fetițe. Doina și Iulia — Luminița, fiicele lui Gheorghe Vingheac, nu mai au mamă. De la ea le-a rămas numai o pensie de urmași, de 514 lei. Și, pentru că Doina, cea mai mare dintre copile, are 15 ani, iar Iulia — Luminița numai 13, pensia o încasa tatăl lor. Cu banii pe care ar fi trebuit și ar fi putut să-i aducă în casă și el, s-ar fi asigurat o viață tihnită tu­turor celor trei rămași în familie după moartea mamei.­ Cu o singură condiție, însă, ca Gh. V. să fi vrut să țină cîrma acestei corăbii care înfruntase des­tule valuri. Dar, ceea ce voia Gh. V. era să folosească în scopuri strict personale tot ce-i intra în mînă (iar în ultima vre­me — dar nu și pentru prima dată — acest tot se reducea la pensia rămasă, de la mamă, copilelor). Am uzitat, într-un fel, un eufemism, spunînd scopuri strict personale. Fiindcă scrisoarea pe care au trimis-o fetele consiliului popular al orașului, la mai pu­țin de o lună de la „plîngerea“ făcută aceluiași organ de către tatăl lor, expri­mă direct părerea formată și întărită de-a lungul anilor, despre cel care ame­nința că, dacă nu i se va asigura servi­ciu, își va abandona copiii. Cităm din această scrisoare :„Nu l-am văzut treaz, nici cînd mama trăia, iar după ce a murit mama, bea și pensia noastră". El, cel care — chipurile — își punea pe primul plan copiii . Din ancheta pe care am întreprins-o pe urmele acestui caz, am desprins inter­venția promptă a Consiliului popular al orașului Negrești, în calitatea sa de au­toritate tutelară. Mai întîi , solicitarea aprobării, din partea Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, pentru ca Doina să primească pensia pe care lălăl său o cheltuia prin diverse localuri, pe băutură. Și — in al doilea rînd — întocmirea dosarului ce­lor două minore și înaintarea lui, cu a­­dresa nr. 2297 din 13 iulie 1970, către Comisia județeană pentru ocrotirea mi­norilor. ȘT. DOBROGEANU (continuare în pag. a 3-a)

Next