Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-01 / nr. 809
I A ra Proletari din toate țarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno - sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, iu întărirea prieteniei românosovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului și internaționalismului proletar, actualizînd în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică—actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, in spiritul egalității depline in drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în treburile interne, intrajutorării frățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior in condițiile construirii socialismului și comunismului; legăturile trainice care ne unesc iși găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și in alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa în continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea constituie izvorul că aceasta principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României si Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața Internațională politica coexistenței pașnice, de a milita ci perseverență pentru preîntemarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau in fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei in Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare intre națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărirea de a respecta obligațiile asumate in cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atita timp cît se va menține Pactul Nord- Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internațională. , Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea in relațiile dintre țări a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara partid noastră a delegației de și guvernamentale U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanță. El rflectă stadiul actual al relațiilr dintre cele două țări socialie vecine și dă, totodată, exresie voinței lor de a întări ,i în viitor, în spiritul internționalismului socialist, prietena și alianța dintre popoare român și sovietic, de a dezolta colaborarea multilatera dintre România și Uniune Sovietică, pe baza respectă a suveranității și independeței naționale, egalității în cipturi și neamestecului în trebuie interne, avantajului recipe, în interesul ambelor poptre, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărirea înaltelor Părți contractante de a contribui la întărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului și statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contravin tratatelor internaționale in vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat și avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul românosovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Baza de recepție Codăești. Aici se primește sfecla de zahăr recoltată la Tăcuta, Ciortești, Codăești și Dănești. Pină in prezent, s-au recepționat peste 200 de tone. Foto: P. Badea ANUL III, nr. HU9 4 pagini 30 bani Steratția și yministrația: str. Ștefan cel Mare at. 63 Clasiai Relaclia tei. 165 Aciunistrația tel. CI! Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe Unite, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Linu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din R.A.U. (Agerpres). Concurs de creație muzicală în cinstea sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Pardidului Comunist Român Sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român va constitui și pentru compozitori, ca pentru toți oamenii de artă, un înălțător moment de efervescență creatoare. In scopul de a stimula apariția unor lucrări muzicale cît y mai valoroase, menite să îmbogățească repertoriul formațiilor corale, al soliștilor vocali și instrumentali, al orchestrelor și fanfarelor din întreaga țară, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, împreună cu Uniunea Compozitorilor, organizează un „Concurs de creație muzicală" la care sînt chemați să participe, cu lucrări inedite, compozitori și poeți, membri ai Uniunilor de creație. Continuînd și dezvoltînd cele mai bune tradiții ale muzicii românești, lucrările destinate acestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporului român pentru libertate socială și națională, din anii avîntului revoluționar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlăturarea dictaturii fasciste și instaurarea regimului democrat popular, din efortul eroic al milioanelor de oameni ai muncii pentru edificarea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări corale, piese vocale cu acompaniament de pian, precum și piese instrumentale scurte pentru : vioară solo, vioară cu acompaniament de pian, violoncel solo, violoncel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre simfonice și fanfare. Se recomandă ca aceste piese, atît cele vocale cît și cele instrumentale, să aibă un caracter larg accesibil. Partiturile, purtînd un „motto" și fiind însoțite de un plic închis cuprinzînd numele și adresele autorilor, vor fi trimise pină cel tîrziu la 31 decembrie 1970, pe adresa: „Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă" — Direcția Muzicii — București, Piața Scânteii nr. 1 cu mențiunea „pentru Concursul de creație muzicală". De asemenea, o dată cu partiturile se vor trimite și textele literare (versurile) dactilografiate în câte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din personalități de frunte ale muzicii românești, precum și din reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor, va selecționa cele mai bune creații și va acorda următoarele premii : A. Cântece de masă și lucrări corale (muzică și versuri) — Un premiu I, în valoare de 15 000 lei — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei (continuare în pag. a 3-a) I danneum a UL-rr - ■ ■ mmm w --J w wAA^AAA/WWN^AAA^^A^ Vizita delegației P.C.R. în Japonia • £ LM. Dezbaterile din Adunarea Generală Situația din Iordania în campania agricolă CU TOATE FORTELE IA RECOLTATUL CULTURILOR TIRII SI SEMĂNATUL GRIULUI SI ORULUI! Ultimele săptămîni s-au caracterizat printr-o temperatură favorabilă desfășurării celor mai multe dintre lucrările aflate pe agenda campaniei agricole de toamnă. Datorită răcirii timpului, precum și căderii, în urmă cu cîteva zile, în unele zone ale județului, a unor anumite cantități de precipitații, este necesar, acum, să se treacă cu toate forțele la recoltarea culturilor tîrzii și semănatul griului și orzului. Așadar, sporirea ritmului de lucru este, în prezent, reclamată în toate unitățile noastre agricole. De altfel, după cum rezultă și din ultima situație operativă, în multe cooperative continuă să se mențină un ritm de lucru nesatisfăcător. De pildă, la recoltat porumb, erau întîrziate cooperativele agricole Lipovăț, Mînjești, Munteni de Jos, Dragomirești, Rădeni, Gîrceni, Delești, Pușcași, Munteni de Sus, Florești, Băcani, Ibănești, Puiești, Lălești, Gherghești, Corodești, Grivița, Fruntișeni, Mireni, Vinderei, Boțești, Stroiești, Băcești, Dumești, Rafaila, Draxeni, Rebricea, Ferești, Solești, Bogdănești, Sirbi. In alte citeva cooperative, strînsul porumbului pentru boabe nici nu începuse. Lăsa de dorit, în același timp, eliberatul terenului de coceni. Trebuie amintite aici cooperativele agricole din Costești, Bădeni, Delești, Bălteni, Codăești, Miclești, Pușcași, Munteni de Sus, Florești, Lălești, Corodești, Zorleni, Dodești, Mireni, Vinderei, Boțești, Bunești, Vaslui, Dumești, Negrești, Rafaila, bricea, Știoborăni, Văleni Rede Vaslui, Banca unde această importantă lucrare încă nu începuse. Recoltatul florii-soarelui este o lucrare care la această dată ar fi trebuit să fie pe terminate. Or, deși timpul este atît de înaintat, încă erau cooperative agricole cu restanțe și la acest capitol. Amintim astfel unitățile din Lipovăț, Dragomirești, Gîrceni, Tanacu, Ibănești, Puiești, Pogana, Epureni de Huși, Ivănești de Huși, Pogănești, Stănilești Berezeni, Rînceni, Oltenești, Boțești, Gugești, Tătărăni, Arsura, Averești, Bunești, Deleni de Huși, Grumezoaia, Hoceni, Vutcani, Dumești, Vulturești, Ferești, Bogdana, Schineni, Rînzești. Paralel, treieratul florii-soarelui, pe suprafețele recoltate, era mult rămas in urmă la C.A.P. Albești, Lipovăț, Mînjești, Avrămești, Obîrșeni, Rădeni, Pungești, Cozmești, Bălteni, Telejna, Zăpodeni, Codăești, Laza, Tanacu, Lălești, Iana, Pogana, Ivești, Zorleni, Popeni, Șuletea, Viișoara, Dodești, Bozia, Perieni, Grivița, Vinderei, Berezeni, Rînceni, Oltenești, Boțești, Tătărăni, Ghermănești, Deleni de Huși, Roșiești, Vutcani, Vaslui, Bogdănița, Unțești, Murgeni, Epureni de Bîrlad, Schineni, Blăgești, Stoieșești. Semănatul griului, în cooperativele agricole din Costești, Munteni de Jos, Cornești, Delești, Hîrșova, Ștefan cel Mare, Telejna, Pușcași, Munteni de Sus, Fălciu, Grivița, Fruntișeni, Docani, Vinderei, Pogănești, Vetrișoaia, Trzii, Roșiești, Dumești, și Sorești nu începuse, pînă sîmbătă. La aceeași dată, semănatul orzului pentru boabe era terminat abia în cooperativele C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) In pagina a 2-a ZOOTEHNIAPE COORDONATELE DEZVOLTĂRII MODERNE •iwww w w w www.m v^wwwC Cînd în familie predomină interesele... strict personale In registrul de sesizări și reclamații al Consiliului popular orășenesc Negrești, în dreptul datei de 13 mai 1970 — o consemnare lapidară: Vingheac Gheorghe, strada Mihail Kogălniceanu nr. 9, solicită serviciu, altfel își va abandona copiii. Strigăt de ajutor sau amenințare ? Am fi preferat să descoperim — după ce vom fi cercetat motivele care îl determinaseră pe Gh. V. să facă asemenea afirmații — că, din întrebarea noastră rămîne valabilă prima parte. Dar, nu. N-a fost un strigăt de ajutor împotriva vreunui abuz al nu știu cărui șef ieșit din perimetrul funcției sale, față de care legea și opinia publică ar fi reacționat prompt, restabilind situația la normele etice pe care le acceptăm unanim. Partea a doua a consemnării subliniate era o amenințare grosolană la adresa organului local al puterii de stat, venită din partea unui om căruia nu încercăm, deocamdată să-i atribuim vreun calificativ. Gheorghe Vingheacu solicita serviciu. Și amenința că — în caz contrar — își va abandona copiii, două fetițe. Lăsându-le pui? în grija celor care nu-i vor fi satisfăcut solicitarea — se înțelege. Am citit cu atenție indicația dată lui Gh. V. de a lua legătura cu conducerea uneia din instituțiile existente in orașul Negrești. Era o rezolvare onorabilă. Dar — ne spunea secretarul comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, tovarășul Nicu Chiriac — deși organul de stat se interesase la respectiva instituție pentru a-i rezolva situația, Gh. V. nu s-a prezentat la serviciu. De ce ? Gheorghe Vingheac mai avusese servicii, nu serviciu. De ce nu și le păstrase se va demonstra pe parcurs. Ceea ce ne interesează să arătăm, în primul rînd, este că, de fapt, el nu-și întreținuse copiii niciodată din remunerația propriei munci și că amenințarea legată de asigurarea serviciului îl definește pe cel care — intr-un fel sau altul — voia să mascheze abandonarea copiilor. Pentru că, pînă la urmă, tot avea să-i părăsească, în situația în care Gheorghe Vingheac e singurul părinte al celor două fetițe. Doina și Iulia — Luminița, fiicele lui Gheorghe Vingheac, nu mai au mamă. De la ea le-a rămas numai o pensie de urmași, de 514 lei. Și, pentru că Doina, cea mai mare dintre copile, are 15 ani, iar Iulia — Luminița numai 13, pensia o încasa tatăl lor. Cu banii pe care ar fi trebuit și ar fi putut să-i aducă în casă și el, s-ar fi asigurat o viață tihnită tuturor celor trei rămași în familie după moartea mamei. Cu o singură condiție, însă, ca Gh. V. să fi vrut să țină cîrma acestei corăbii care înfruntase destule valuri. Dar, ceea ce voia Gh. V. era să folosească în scopuri strict personale tot ce-i intra în mînă (iar în ultima vreme — dar nu și pentru prima dată — acest tot se reducea la pensia rămasă, de la mamă, copilelor). Am uzitat, într-un fel, un eufemism, spunînd scopuri strict personale. Fiindcă scrisoarea pe care au trimis-o fetele consiliului popular al orașului, la mai puțin de o lună de la „plîngerea“ făcută aceluiași organ de către tatăl lor, exprimă direct părerea formată și întărită de-a lungul anilor, despre cel care amenința că, dacă nu i se va asigura serviciu, își va abandona copiii. Cităm din această scrisoare :„Nu l-am văzut treaz, nici cînd mama trăia, iar după ce a murit mama, bea și pensia noastră". El, cel care — chipurile — își punea pe primul plan copiii . Din ancheta pe care am întreprins-o pe urmele acestui caz, am desprins intervenția promptă a Consiliului popular al orașului Negrești, în calitatea sa de autoritate tutelară. Mai întîi , solicitarea aprobării, din partea Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, pentru ca Doina să primească pensia pe care lălăl său o cheltuia prin diverse localuri, pe băutură. Și — in al doilea rînd — întocmirea dosarului celor două minore și înaintarea lui, cu adresa nr. 2297 din 13 iulie 1970, către Comisia județeană pentru ocrotirea minorilor. ȘT. DOBROGEANU (continuare în pag. a 3-a)