Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-11-26 / nr. 857
Y Proletari din toate tarile, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P C. R. și al Consiliului popular județean ședința Comitetului Executiv al C.. al P. c. R. și a Consiliului de Miniștri . In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C. C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc la C. C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT la In perioada care a trecut de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, muncii cu întregul popor au abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 300 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățământ și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații, finind seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. F ÎN ACESTE ZILE, PE OGOARE LDtrurile de semn nu mai suferi lîiaie ulgura. Ne aflam pe traseul Crasna — Popeni — Murgeni — Fălciu — Berezeni — Huși. Voiam să vedem ce se face pe ogoare, întrucît o serie de restanțe continuă să reclame prezența activă la lucru a cooperatorilor și tractoriștilor. La Rînzești, tovarășul Nicolae Patrichi, președintele cooperativei agricole, mergea spre locul de muncă al tractoriștilor. „Mai avem de arat aproape 300 de hectare, din 1.500 planificate — ne-a spus el. In secția care ne deservește sunt 20 de tractoare, din care funcționează 17. Acum, tractoriștii trag ultimele brazde în punctul Mihălceni. Mă duc să-i anunț să se mute, după ce vor termina, la Belciugu. Lucrează bine, cu toții, sîntem mulțumiți de ritmul și calitatea muncii pe care prestează". Acesta este un exemplu care ne demonstrează că atunci cînd lucrul este bine organizat se pot obține rezultate corespunzătoare. Puține au fost însă aspectele similare celui de mai sus, pe traseul străbătut marți, 24 noiembrie. Intre satul Popeni și pădurea Epureni, pe un deal, se aflau zeci de vite și oi. Pe coama dealului a fost depozitată o apreciabilă cantitate de coceni. Normal ar fi fost ca respectivii coceni să nu fi fost clădiți acolo, iar porumbiștea să fi fost arată. Mai mult însă, o turmă de oi și un cird de viței stricau cocenii. Paralel cu șoseaua Vaslui — Bîrlad, pe cîțiva kilometri, se întind fîșii de plantații viticole ale C.A.P. Zorleni. Via era în mică proporție îngropată. La lucru se aflau, ici-co- ro, cîte un om-doi. Pe marginea plantației, din loc în loc, erau grămezi cu spalieri din beton. Fuseseră aduși, evident, spre a fi plantați, dar nu executa nimeni această operație. Nu departe de sediul cooperativei agricole Epureni, de Bîrlad, pe diferite suprafețe, cocenii încă nu erau tăiați. Printre ei trecuseră oile. Dacă vor continua să fie lăsați în picioare încă vreo cîteva zile s-ar putea ca nici să nu ma fie ce se recolta. Tovarășul inginer Gheorghe Toma, directorul I.M.A. Bogdănești, ne mărturisea îngrijorarea pentru ritmul scăzut în care se ară ,cele circa 3.000 de hectare restante. „Ritmul ar fi putut — afirma el — în prezent, să fie superior celui pe care îl înregistrăm, dacă nu ne-ar încurca, în unele locuri, cocenii. La C.A.P. .Fălciu mai sunt acoperite circa 300 de hectare. Pentru a nu-i lăsa pe mecanizatori să piardă timpul i-am mutat în baltă, la desțelenit. C.A.P. Bozia are acoperite cu coceni aproape 300 de hectare. Greutăți asemănătoare avem la Schineni și Șuletea". La rîndul său, tovarășul Dumitru Stoica, secretarul comitetului comunal de partid Fălciu, în loc să analizeze cu calm lucrurile, respingea pripit critica pe care directorul I.M.R. o adusese, indirect și comitetului comunal de partid. „Tovarășul director nu cunoaște situația, că nu a fost pe teren. La Bozia, de exemplu, mai sunt de eliberat cel mult 50—60 de bec- C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) I „PĂRINȚII TERIBILI“, ( în premieră, la Teatrul „V. I. Popa“ din Bîrlad ) Astă seară, Teatrul „V. I. Popa“ Ș din Bîrlad prezintă o nouă premieră — «Părinții tiribili" de Jean Cocteau. Regia spectacolului aparține lui Cristian Nacu, iar scenografia lui Al Olian. In Marina distribuție : ț Banu, Elena Petrican, Vally Mihalache, Virgil Leahu și Za- Șharia Volbea. Zilele trecute, a fost dat în exploatare, cu toată capacitatea, noul cuptor de recoacere a inelelor de rulmenți de la Fabrica de rulmenți Bîrlad. AL 30.000-LEA AUTOTURISM „DACIA“ Realizind zilele acestea cel de-al 30.000-lea autoturism de la intrarea în producție, tînăra uzină de la Pitești a depășit ca.10.000 autoturisme prevederile actualului cincinal. Succesele obținute se datoresc condițiilor tehnico-materiale create prin darea în funcțiune, înainte de termen, a unor importante capacități de producție, precum și eforturilor depuse de colectivul uzineii pentru asimilarea în fabricație , într-un timp cît mai scurt a acestor produse de nivel tehnic ridicat. Depășirea prevederilor planului constituie o premisă pentru înfăptuirea obiectivelor viitorului cincinal privind integrarea fabricației în țară a autoturismelor. In industria vasluiană , importante depășiri ale sarcinilor de plan La sfirșitul celei de-a doua decade a lunii noiembrie, întreprinderile economice din județul Vaslui prezentau importante depășiri ale sarcinilor de plan. In fruntea întrecerii socialiste se situează în continuare Combinatul de confecții Vaslui care a obținut de la începutul anului și pînă în prezent o producție suplimentară în valoare de 23.777.000 lei. Depășiri importante se înregistrează și la unitățile Combinatului industriei alimentare : 269 tone de carne, 64 tone preparate din carne, 191 tone de brânzeturi, 852 lei, lapte de consum, 171 tone ulei din floareasoarelui, 118 tone tutun fermentat. La peste 31 milioane lei se ridică și valoarea mărfurilor livrate în avans la export. In pag. A 2-A ACTIVITATEA CULTURAL -ARTISTICĂ DE MASĂ LA NIVELUL CERINȚELOR ACTUALE SPORT S In pagina a 4-a în Comitetul pentru probleme politice și de securitate al Adunării Generale a O. N. U. Proiect de rezoluție inițiat de România adoptat în unanimitate In ansamblul de măsuri elaborat de Conferința Națională și Congresul al X-lea al P.C.R., un loc important îl ocupă perfecționarea conducerii activității economice și sporirea eficacității acesteia. Problemele tot mai complexe care se pun astăzi în fața conducerilor Întreprinderilor, varietatea acestora, necesită utilizarea unor forme de conducere și organizare capabile să asigure lărgirea atribuțiilor unităților economice, promovarea consecventă a principiului muncii și conducerii colective, principiu care asigură ca soluțiile adoptate în rezolvarea problemelor de bază ale activității economice să fie rodul gîndirii colective, ale inițiativei celor ce muncesc. Fiindcă, așa după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „Partidul a luat măsuri pentru dezvoltarea consecventă a democrației economice, pentru atragerea cît mai activă a maselor la elaborarea și aplicarea principalelor decizii și măsuri...” Aceste măsuri sînt traduse astăzi prin intermediul consiliilor de administrație, comitetelor de direcție, organe de conducere colectivă din care fac parte și delegați ai sindicatelor, reprezentanți aleși ai salariaților. Instituționalizarea adunarii generale a salariaților a transformat întregul colectiv al unității într-un factor activ de dezbatere și analiză a problemelor economică, într-un for, in fața căruia conducerea întreprinderii trebuie să-și prezinte activitatea. Un rol de seamă în orientarea activității consiliilor de administrație și comitetelor de direcție l-au avut și îl au, comitetele de partid din întreprinderi, care au analizat activitatea acestora, sau, așa cum s-a procedat la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, la Fabrica de mobilă din Vaslui și la alte unități, au organizat ședințe comune, lărgindu-se, astfel, considerabil sfera participanților la soluționarea problemelor de pe ordinea de zi, reliefîndu-se și mai pregnant rolul de conducător al organizațiilor de partid. Amintind despre cîteva din problemele discutate în ședințele organelor colective de conducere ale unităților, ca îmbuătățirea calității producției (F.R.B., Fabrica de mobilă Vaslui, Fabrica de confecții Bîrlad), reducerea consumurilor specifice de materii prime materiale, combustibil și energigie electrică (I.E.I.L. Bîrlad), folosirea capacităților de producție (Fabrica de confecții Vaslui, industria cărnii Bîrlad) se poate afirma că în centrul atenției au stat problemele cheie ale producției și câ, în mare parte, datorită deciziilor luate, ele și-au găsit rezolvarea. La I.E.I.L. Bîrlad au fost realizate economii , de material lemnos, la F.R.B. de energie electrică, la industria cărnii a fost dublată capacitatea de producție etc. Folosind experiența cadrelor cu vechime din întreprinderi, invitate să participe la ședințele de lucru, comitetele de direcție au reușit să găsească numeroase soluții unor probleme dificile, să descopere și să valorifice rezervele interne din întreprinderi, să fundamenteze temeinic planurile curente și de perspectivă, soluții a căror rezultate se materializează astăzi în realizarea angajamentelor anuale de depășire a planului cu 42,1 milioane lei la producția marfă, 37 milioane lei livrări la fondul pieții, 21 milioane lei valută, 3,8 milioane lei economii la prețul de cost, 17 milioane lei, beneficii suplimentare. Aceste cifre vorbesc de la sine despre sporirea competenței comitetelor de direcție, despre îmbunătățirea stilului lor de rmuncă. Desigur, aceste rezultate generale bune nu pot fi generalizate. In unele locuri, s-au manifestat practici neconforme cu orientarea pe care trebuie sa o aibă un organ colectiv de conducere. Pe scurt, este vorba de elaborarea de unul singur (președintele) a planurilor de lucru ale comitetelor de direcție sau numai cu o parte din membrii comitetului, fără a mai (continuare în parte a 3-a). LA BAZA SUCCESELOR ÎN PRODUCȚIE 1mmmmmix A STILULUI SI METODELOR DE MUNCA ALE CONSILIILOR DE ADMINISTRAȚIE SI COMITETELOR DE DIRECȚIE ezonul rece și-a făcut simțită prezenta. In această perioadă de timp, depozitele de combustibil cunosc o deosebită afluență. Fiecare cetățean caută să-și asigure cantități suficiente de lemne și cărbuni care să permită încălzitul pentru întreaga durată a iernii. Dar nu numai lemnele și cărbunii sunt solicitați, ci și combustibilul lichid: petrolul, gazele lichefiate (îmbuteliate), motorina etc.Tocmai la astfel de carburanți ne vom referi în cele ce urmează. Aprovizionarea depozitelor cu combustibil lichid din orașele Vaslui, Bîrlad și Huși o asigură Baza de desfăcere a produselor petroliere Iași (a Ministerului Petrolului). Că nu întotdeauna livrarea cantităților planificate s-a făcut, in mod ritmic, o atestă cele ce vă vom relata. Astfel, pe anul în curs, au fost repartizate, județului Vaslui, 800 de tone de petrol care ar fi trebuit să asigure stocuri suficiente de consum, mai ales pentru locuitorii celor aproape 140 de sate izolate, cu drumuri ce devin impracticabile la vreme de iarnă. „Dar, cu toate că acțiunea respectivă trebuie să fie încheiată la 15 noiembrie a.c. — ne relata tov. Ioan Sîrbu, vicepreședinte al Consiliului popular județean — ea continuă încă. Aceasta, pentru motivul că furnizorul (respectiv Baza de desfacere din Iași) n-a livrat depozitelor decit circa 350 de tone de petrol, cantitate insuficientă. Cele mai mari goluri în aprovizionare le are depozitul din Bîrlad. Explicabil, deci, că magazinele cooperativelor sătești din raza de acțiune a acestei unități să nu aibă în stoc nici măcar cantități minime de petrol. Am asistat, in aceeași zi (19 noiembrie a.c.) la o discuție a tovarășului Ioan Sîrbu cu unul din salariații depozitului de combustibil din Vaslui. (Aceasta, deoarece tov. I. Popa, șeful depozitului, nu venise în ziua aceea, de la Bîrlad, unde-și are domiciliul). Am surprins astfel, unele aspecte „inedite" ale problemei la care ne referim. Mai întîi, s-a afirmat că nu întotdeauna depozitul dispune de un stoc tampon de combustibil lichid. Astfel, la data de 17 noiembrie, motorina se afla în cantități insuficiente, fapt ce a făcut ca unele tractoare să nu poată lucra. O zi mai tîrziu a lipsit benzina, multe autovehicule avînd un repaos nedorit. In ziua de 10 noiembrie existau în stoc doar 29 de tone de petrol, cantitate insuficientă dacă ne gîndim la faptul că numai cooperația de consum a solicitat în această perioadă, zilnic, circa 50 de tone. „Nu ni se livrează, ritmic, cantitățile de petrol prevăzute în grafic, așa că nici noi nu putem pune în vînzare decit ce avem în stoc“ — afirma același salariat al depozitului din Vaslui. Și, într-un fel, avea dreptate. Dacă furnizorul nu-și face datoria în mod conștiincios, cu ce este vinovat beneficiarul ? Dar atunci cînd pe linia gării stau, nedescărcate vagoane cu motorină ori chiar cu petrol (cum ne-a confirmat tovarășul Prisneac, șeful stației) cine răspunde? Deci carențe (ori admisibile) există, justificări, așijderea, iar programările rămin simple petece de hîrtie. Dar să continuăm. O altă lacună o constituie aprovizionarea populației cu gaze lichefiate (aragaz). GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) In județul nostru GARENJE (NEJUSTIFICATE) ÎN APROVIZIONAREA CU COMBUSTIBIL LICHID