Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-11-26 / nr. 857

Y Proletari din toate tari­le, uni­ți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P C. R. și al Consiliului popular județean ședința Comitetului Executiv al C.­­. al P. c. R. și a Consiliului de Miniștri . In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Exe­cutiv al C. C. al P.C.R. și a Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C. C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dez­bătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la a­­cest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată pu­blicității. De asemenea, Comitetul Execu­tiv și Consiliul de Miniștri au e­­xaminat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agri­culturii, cuprinse în expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc la C. C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor ju­dețene de partid, conducerea Mi­nisterului Agriculturii și Silvicul­turii și a Uniunii Naționale a Co­operativelor Agricole de Produc­ție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comi­tete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți spe­cialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost pre­zentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlă­turarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara aces­tui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Co­municatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd mă­suri corespunzătoare. COMUNICAT la In perioada care a trecut de Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii A­­dunări Naționale, din luna iu­lie a.c., care au analizat situa­ția creată ca urmare a inun­dațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a des­­fășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelec­tualitatea, muncii cu întregul popor au abnegație pentru învingerea greutăților și re­cuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistra­te, pentru îndeplinirea planu­lui de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferi­­te, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatis­te și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îm­brăcăminte, încălțăminte și o­­biecte de uz casnic, au ofe­rit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistra­te. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu sub­scrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare — însumea­ză 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii So­cialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetă­țenilor țării care prin efortu­rile lor în muncă și prin aju­toarele acordate și-au adus a­­portul la recuperarea pagube­lor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din par­tea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din par­tea unor organizații și asocia­ții internaționale. Valoarea a­­j­utoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însu­mează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în va­loare de aproape 600 milioa­ne lei. Exprimăm recunoștința po­porului nostru, țărilor socia­liste, celorlalte state, organi­zațiilor și asociațiilor interna­ționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această pe­rioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, a­jutoarele acordate de populația țării și cele primite din străi­nătate au permis să­­ fie re­făcute o parte din distrugerile provocate de calamități și sa­tisfăcute nevoile cele mai a­­cute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor si­nistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 300 mili­oane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru con­struirea a 5.000­­ de apartamen­­te destinate populației răma­se fără adăpost. Din ajutoare­le provenite din țară și străi­nătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în va­loare de peste 200 milioane lei, medicamente în­­ valoare de circa 32 milioane lei, articole d­e îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunu­ri. Pentru ajutorarea cooperati­velor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagu­belor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioa­ne lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a insti­tuțiilor de învățământ și să­nătate au fost angajate fon­duri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul sta­tului, iar o parte sunt acope­rite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Dona­țiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de a­­părare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inun­dații, finind seama de modul cum se desfășoară acțiunea de re­cuperare a pagubelor înregis­trate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze înca­sarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune conti­nuarea eforturilor pentru în­deplinirea și depășirea planu­lui de stat pe acest an și pre­gătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. F ÎN ACESTE ZILE, PE OGOARE LDtrurile de semn nu mai suferi lîiaie ulgura. Ne aflam pe traseul Crasna — Po­­peni — Murgeni — Fălciu — Berezeni — Huși. Voiam să vedem ce se face pe ogoare, întrucît o serie de restanțe continuă să reclame prezența activă la lucru a cooperatorilor și trac­toriștilor. La Rînzești, tovarășul Ni­colae Patrichi, președintele co­operativei agricole, mergea spre locul de muncă al trac­toriștilor. „Mai avem de arat aproape 300 de hectare, din 1.500 planificate — ne-a spus el. In secția care ne deser­vește sunt 20 de tractoare, din care funcționează 17. Acum, tractoriștii trag ultimele braz­de în punctul Mihălceni. Mă duc să-i anunț să se mute, du­pă ce vor termina, la Belciu­­gu. Lucrează bine, cu toții, sîntem mulțumiți de ritmul și calitatea muncii pe care prestează". Acesta este un e­­­­xemplu care ne demonstrează că atunci cînd lucrul este bine organizat se pot obține rezul­tate corespunzătoare. Puține au fost însă aspec­tele similare celui de mai sus, pe traseul străbătut marți, 24 noiembrie. Intre satul Popeni și pădurea Epureni, pe un deal, se aflau zeci de vite și oi. Pe coama dealului a fost depo­zitată o apreciabilă cantitate de coceni. Normal ar fi fost ca respectivii coceni să nu fi fost clădiți acolo, iar porum­­biștea să fi fost arată. Mai mult însă, o turmă de oi și un cird de viței stricau co­cenii. Paralel cu șoseaua Vaslui — Bîrlad, pe cîțiva kilome­tri, se întind fîșii de plantații viticole ale C.A.P. Zorleni. Via era în mică proporție îngro­pată. La lucru se aflau, ici-co- ro, cîte un om-doi. Pe margi­nea plantației, din loc în loc, erau grămezi cu spalieri din beton. Fuseseră aduși, evi­dent, spre a fi plantați, dar nu executa nimeni această ope­rație. Nu departe de sediul cooperativei agricole Epureni, de Bîrlad, pe diferite supra­fețe, cocenii încă nu erau tă­iați. Printre ei trecuseră oile. Dacă vor continua să fie lă­sați în picioare încă vreo cî­te­va zile s-ar putea ca nici să nu ma fie ce se recolta. Tovarășul inginer Gheorghe Tom­a, directorul I.M.A. Bog­­dănești, ne mărturisea îngri­jorarea pentru ritmul scăzut în care se ară ,cele circa 3.000 de hectare restante. „Ritmul ar fi putut — afirma el — în pre­zent, să fie superior celui­­ pe care îl înregistrăm, dacă nu ne-ar încurca, în unele­­ locuri, cocenii. La C.A.P. .Fălciu mai sunt­­ acoperite circa 300 de hectare. Pentru a nu-i lăsa pe mecanizatori să piardă timpul i-am mutat în baltă, la des­țelenit. C.A.P. Bozia are aco­perite cu coceni aproape 300 de hectare. Greutăți asemă­nătoare avem la Schineni și Șuletea". La rîn­dul său, tova­rășul Dumitru Stoica, secreta­rul comitetului­­ comunal de partid Fălciu, în loc să anali­zeze cu calm lucrurile, res­pingea pripit critica pe care directorul I.M.R. o adusese, indirect și comitetului comu­nal de partid. „Tovarășul di­rector nu cunoaște situația, că nu a fost pe teren. La Bozia, de exemplu, mai sunt de eli­berat cel mult 50—60 de bec- C. S. VINATORU (continuare In pag. a 3-a) I „PĂRINȚII TERIBILI“, ( în premieră, la Teatrul „V. I. Popa“ din Bîrlad ) Astă seară, Tea­­­­trul „V. I. Popa“ Ș din Bîrlad prezin­­­­tă o nouă­ premie­­­­ră — «Părinții t­­i­ribili" de Jean Cocteau. Regia spectaco­lului aparține lui Cristian Nacu, iar scenografia lui Al Olian. In Marina distribuție : ț Banu, E­­­­lena Petrican, Va­­l­ly Mihalache, Vir­­­­gil Leahu­ și Za- Ș­haria Volbea. Zilele trecute, a fost dat în exploatare, cu toată capacitatea, no­ul cuptor de recoace­­re a inelelor de rul­menți de la Fabrica de rulmenți Bîrlad. AL 30.000-LEA AUTOTURISM „DACIA“ Realizind zilele acestea cel de-al 30.000-lea autoturism de la intrarea în producție, tînă­­ra uzină de la Pitești a de­pășit ca.10.000 autoturisme pre­vederile actualului cincinal. Succesele obținute se dato­­resc condițiilor tehnico-mate­­riale create prin darea în funcțiune, înainte de termen, a unor importante capacități de producție, precum și efor­turilor depuse de colectivul uzineii pentru asimilarea în fa­bricație , într-un timp cît mai scurt a acestor produse de ni­vel tehnic ridicat. Depășirea prevederilor pla­nului constituie o premisă pentru înfăptuirea obiective­lor viitorului cincinal privind integrarea fabricației în țară a autoturismelor. In industria vasluiană , importante depășiri ale sarcinilor de plan La sfirșitul celei de-a doua decade a lunii noiembrie, în­treprinderile economice din județul Vaslui prezentau im­portante depășiri ale sarcini­lor de plan. In fruntea între­cerii socialiste se situează în continuare Combinatul de con­fecții Vaslui care a obținut de la începutul anului și pînă în prezent o producție suplimen­tară în valoare de 23.777.000 lei. Depășiri importante se în­registrează și la unitățile Com­binatului industriei alimentare : 269 tone de carne, 64 tone pre­parate din carne, 191 tone de brânzeturi, 852 lei, lapte de con­sum, 171 tone ulei din floarea­­soarelui, 118 tone tutun fer­mentat. La peste 31 milioane lei se ridică și valoarea mărfurilor li­vrate în avans la export. In pag. A 2-A ACTIVITATEA CULTURAL -ARTISTICĂ DE MASĂ LA NIVELUL CERINȚELOR ACTUALE SPORT S In pagina a 4-a­­ în Comitetul pentru probleme politice și de securitate al Adunării Generale a O. N. U. Proiect de rezoluție inițiat de România adoptat în unanimitate I­n ansamblul de măsuri elaborat de Conferința Națională și Congresul al X-lea al P.C.R., un loc important îl ocupă perfecționarea conducerii acti­vității economice și sporirea e­­ficacității acesteia. Problemele tot mai complexe care se pun astăzi în fața conducerilor În­treprinderilor, varietatea acesto­ra, necesită utilizarea unor for­me de conducere și organizare capabile să asigure lărgirea a­­tribuțiilor unităților economice, promovarea consecventă a prin­cipiului muncii și conducerii co­lective, principiu care asigură ca soluțiile adoptate în rezol­varea problemelor de bază ale activității economice să fie ro­dul gîndirii colective, ale ini­țiativei celor ce muncesc. Fiind­că, așa după cum sublinia to­varășul Nicolae Ceaușescu, „Partidul a luat măsuri pentru dezvoltarea consecventă a de­mocrației economice, pentru a­­tragerea cît mai activă a ma­selor la elaborarea și aplicarea principalelor decizii și măsuri...” Aceste măsuri sînt traduse astăzi prin intermediul consi­liilor de administrație, comite­telor de direcție, organe de conducere colectivă din care fac parte și delegați ai sindica­telor, reprezentanți aleși ai sa­lariaților. Instituționalizarea a­­dunarii generale a salariaților a transformat întregul colectiv al unității într-un factor activ de dezbatere și analiză a pro­blemelor­­ economică, într-un for,­ in fața căruia conducerea în­treprinderii trebuie să-și­ pre­zinte activitatea. Un rol de seamă în orienta­rea activității consiliilor de ad­ministrație și comitetelor de di­recție l-au avut și îl au, comi­tetele de partid din întreprin­deri, care au analizat activita­tea acestora, sau, așa cum s-a procedat la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, la Fabrica de mo­bilă din Vaslui și la alte uni­tăți, au organizat ședințe co­mune, lărgindu-se, astfel, con­siderabil sfera participanților la soluționarea problemelor de pe ordinea de zi, reliefîndu-se și mai pregnant rolul de con­ducător al organizațiilor de partid. Amintind despre cîteva din problemele discutate în ședin­țele organelor colective de con­ducere ale unităților, ca îmbu­­ătățirea calității producției (F.R.B., Fabrica de mobilă Vas­lui, Fabrica de confecții Bîr­lad), reducerea consumurilor specifice de materii prime materiale, combustibil și ener­gi­gie electrică (I.E.I.L. Bîrlad), fo­losirea capacităților de produc­ție (Fabrica de confecții Vaslui, industria­ cărnii Bîrlad) se poate afirma că în centrul atenției au stat problemele cheie ale pro­ducției și câ, în mare parte, datorită deciziilor luate, ele și-au găsit rezolvarea. La I.E.I.L. Bîrlad au fost realizate economii , de material lemnos, la F.R.B. de energie electrică, la industria cărnii a fost dubla­tă capacitatea de producție etc. Folosind experiența cadrelor cu vechime din întreprinderi, invitate să participe la ședin­țele de lucru, comitetele de direcție au reușit să găsească numeroase soluții unor proble­me dificile, să descopere și să valorifice rezervele interne din întreprinderi, să fundamenteze temeinic planurile curente și de perspectivă, soluții a căror rezultate se materializează as­tăzi în realizarea angajamente­lor anuale de depășire a pla­nului cu 42,1 milioane lei la producția marfă, 37 milioane lei livrări la fondul pieții, 21 milioane lei valută, 3,8 milioa­ne lei economii la prețul de cost, 17 milioane lei, beneficii suplimentare. Aceste cifre vor­besc de la sine despre spori­­­rea competenței comitetelor de direcție, despre îmbunătățirea stilului lor de rmuncă. Desigur, aceste rezultate ge­nerale bune nu pot fi genera­­­lizate. In unele locuri, s-au ma­­­nifestat practici neconforme cu orientarea pe care trebuie sa o aibă un organ colectiv de conducere. Pe scurt, este vorba de elaborarea de unul singur (președintele) a planurilor de lucru ale comitetelor de direc­ție sau numai cu o parte din membrii comitetului, fără a mai (continuare în parte a 3-a)­­. LA BAZA SUCCESELOR ÎN PRODUCȚIE 1mmmmmix A STILULUI SI METODELOR DE MUNCA ALE CONSILIILOR DE ADMINISTRAȚIE SI COMITETELOR DE DIRECȚIE ezonul rece și-a făcut simțită prezenta. In a­­ceastă perioadă de timp, depozi­tele de combustibil cunosc o deosebită a­­fluență. Fiecare cetă­­­­țean caută să-și asigu­­­­re cantități suficiente de lemne și cărbuni ca­re să permită încălzi­tul pentru întreaga du­­rată a iernii. Dar nu numai lemnele și căr­bunii sunt solicitați, ci și combustibilul lichid: petrolul, gazele liche­­fiate (îmbuteliate), mo­torina etc.­­Tocmai la astfel de carburanți ne vom referi în cele ce urmează. Aprovizionarea de­pozitelor cu combusti­bil lichid din orașele Vaslui, Bîrlad și Huși o asigură Baza de des­­făcere a produselor petroliere Iași (a Mi­nisterului Petrolului). Că nu întotdeauna li­vrarea cantităților pla­­nificate s-a făcut, in mod­ ritmic, o atestă cele ce vă vom relata. Astfel, pe anul în curs, au fost repartizate, ju­dețului Vaslui, 800 de tone de petrol care ar fi trebuit să asigu­re stocuri suficiente de consum, mai ales pen­tru locuitorii celor a­­proape 140 de sate izo­late, cu drumuri ce de­vin impracticabile la vreme de iarnă. „Dar, cu toate că acțiunea respectivă trebuie să fie încheiată la 15 no­iembrie a.c. — ne re­lata tov. Ioan Sîrbu, vicepreședinte al Con­siliului popular jude­țean — ea continuă în­că. Aceasta, pentru motivul că furnizorul (respectiv Baza de­ des­facere din Iași) n-a li­vrat depozitelor decit circa 350 de tone de petrol, cantitate­ insufi­­cientă. Cele mai mari goluri în aprovizionare le are depozitul din Bîrlad. Explicabil, deci, că magazinele coopera­tivelor sătești din raza de acțiune a acestei u­­nități să nu aibă în stoc nici măcar can­tități minime de petrol. Am asistat, in ace­eași zi (19 noiembrie a.c.) la o discuție a tovarășului Ioan Sîrbu cu unul din salariații depozitului de combus­tibil din Vaslui. (A­­ceasta, deoarece tov. I. Popa, șeful depozitu­lui, nu venise în ziua aceea, de la Bîrlad, unde-și are domiciliul). Am surprins astfel, u­­nele aspecte „inedite" ale problemei la care ne referim. Mai întîi, s-a­­ afirmat că nu în­totdeauna depozitul dispune de un stoc tampon de combustibil lichid. Astfel, la data de 17 noiembrie, moto­rina se afla în cantități insuficiente, fapt ce a făcut ca unele tractoa­re să nu poată lucra. O zi mai tîrziu a lipsit benzina, multe autove­hicule avînd un repaos nedorit. In ziua de 10 noiembrie existau în stoc doar 29 de tone de petrol, cantitate in­­suficientă dacă ne gîn­­dim la faptul că numai cooperația de consum a solicitat în această perioadă, zilnic, circa 50 de tone. „Nu ni se livrează,­­ ritmic, canti­tățile de petrol prevă­zute în grafic, așa că nici noi nu­­ putem pu­ne în vînzare decit ce avem în stoc“ — afir­­ma același salariat al depozitului din Vaslui. Și, într-un fel, avea dreptate. Dacă furnizo­rul nu-și face datoria în mod conștiincios, cu ce este vinovat bene­­ficiarul ? Dar atunci cînd pe linia gării stau, nedescărcate va­goane cu motorină ori chiar cu petrol (cum ne-a confirmat tova­rășul Prisneac, șeful stației) cine răspunde? Deci carențe (o­ri admi­­sibile) există, justifi­cări, ași­jder­ea, iar pro­gramările rămin simple petece de hîrtie. Dar să continuăm. O altă lacună o constituie a­­provizionarea popu­lației cu gaze lichefia­­te (aragaz). GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) In județul nostru GARENJE (NEJUSTIFICATE) ÎN APROVIZIONAREA CU COMBUSTIBIL LICHID

Next