Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-27 / nr. 831
• PAGINA 2 VREMEA NOUĂ • un tînăr critic, poate cel mai de seamă din cui s-au afirmat în ultimul pătrar de veac, discutînd cîndva despre „Posibilitățile criticii și istoriei literare“, făcea un adevărat elogiu al lecturii (v. N. Manolescu , „Lecturi infidele“, E.P.L., 1967 p. 184—186). Opera literară, spunea criticul, există, dar nu ca un obiect: „existența ei trebuie recreată, făcută sensibilă, adică dovedită". Lectura justifică opera. Lectura unei cărți este privită ca un act de creație, „care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecțiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură — personalitatea noastră întreagă". In continuarea acestor idei, s-ar putea zice că nu există o singură „Ciuleandra" sau un singur „Ion", ci nenumărate cărți cu aceste titluri, adică atîtea citi cititori a avut fiecare din romanele lui Rebreanu. Ar trebui deci să vedem în cititor un interpret inspirat al unei partituri date, cel care dă o nouă viață operei, viață conformă cu sensibilitatea și modul său de a gîndi. Este o idee a secolului, aceasta, a participării cititorului la viața operei; se vorbește adesea despre „viața deschisă a operei", operă fiind înțeleasă ca o posibilitate pe care numai lectura o transformă în realitate. Cu aceste gînduri, încercînd să descopăr cite ceva despre ceea ce se citește astăzi, despre cum se poate veni mai bine în întîmpinarea dorinței de a înțelege și trăi cît mai adînc lumea cărților, am lăsat la o parte cu bună știință unele date"), în alte ocazii folositoare, cum ar fi: numărul cititorilor sau al cărților citite la biblioteca x etc. Am preferat, deci, să discutăm cu cîțiva pasionați ai lecturii, cu cîțiva dintre aceia care, aplecîndu-se peste filele unei cărți, ca, într-o cunoscută poveste din „O mie și una de nopți", trăiesc, în cîteva ceasuri, vieți ai căror ani însumați s-ar număra cu sutele, cu miile... Mai mntâi, o constatare. Diversitatea gustului pentru literatură este deconcertantă? se citește nu numai mniultă literatură, dar o literatură extrem de diversă, din toate genurile și toate epocile. Intr-o anchetă-fulger printre elevii a două clase a XH-a de la Liceul nr. 2 din Birlad, în legătură cu autorii cei mai citiți (întrebarea privea numai literatura acestui secol) s-au declarat preferințe pentru : Marin Sorescu (extraordinar de citit!) și Zaharia Stancu, G. Călinescu și Lucian Blaga, Nichita Stănescu și Geo Dumitrescu, dar și Nicolae Tăutu, Ion Crînguleanu, Constantin Chiriță. Dintre autorii străini (Agatha Christie bate toate recordurile ...), un elev (S.V.) citește Camus, Sartre, Eugen Sonescu, altul (C.C.) Alain Robbe Grillet, T.S. Elliot și Boris Vian. O elevă din clasa a XI-a, Cringanu Veronica, „preferă clasicii“, fiindcă-i place claritatea, simplitatea, perfecțiunea formală; autorii mai noi i se par „dificili", dar are conștiința că pentru a-i înțelege „trebuie cultură, intuiție, educație". In schimb, o colegă de clasă, Mariana Bîlea, citește Nichita Stănescu și... Sorescu, din care ne-a citat cîteva titluri. (Ciudat, unii elevi, deși participă în fiecare an la faza pe țară a Olimpiadei de limbă, Și literatură româna, nu citesc reviste literare). Dar nu numai elevii citesc mult și de toate. La Fabrica de rulmenți din Bârlad, de pildă, standul de cărți este luat cu asalt de fiecare dată ( nnd apar noutăți; cineva îmi spunea chiar că vânzarea este aici comparabilă cu aceea dintr-o librărie! Coca Andronache, funcționară la F.R.B., citește cu deosebire proză („poezia nu-mi place!"), literatură de călătorii, de știință popularizată; preferințele sunt greu de rezumat, nu permit să identifici o direcție; Emily Bronte, Octav Dessila, Ionel Teodoreanuu, Marin Preda, Zovșcenko, Dickens, Mircea Eliade etc. C.A. vede în citit o modalitate de deconectare, de recreere, de unde preferința deschisă pentru lectura acelor cărți care nu solicită un efort deosebit , interesant, dovedind că literatura este privită ca un fenomen foarte viu, C.A. nutrește nu numai simpatii, preferințe, ci și antipatii literare, hotărâc declarate („nu-mi place de loc, nu-mi spune nimic“). O preferință deschisă pentru clasici mărturisește Ion Patriche, inginer la aceeași întreprindere, care ne enunță și Un principiu (discutabil, desigur): „Din literatura științifică să citești ce e nou, din beletristică ceea ce este vechi, clasic !". Totuși, în pofida unor rezerve, a parcurs volume de Nichita Stănescu, Sorescu, Cringuleanu, Sartre ... Spațiul nu ne îngăduie să reproducem și alte răspunsuri, nu mai puțin semnificative, nu mai puțin demne de interes ca acelea transcrise mai înainte. Incercind să găsim cîteva idei și impresii caracteristice, care să se repete de mai multe ori, privitoare la ceea ce și cum se citește, se comentează sau se înțelege opera de literatură, nu ne va fi de loc ușor. Nici un gen sau specie literară nu este ignorată, nici o epocă. Important este că, fără nici un fel de dubiu, există o aspirație generală către o receptare cît mai deplină a literaturii. Ne-am întrebat, însă, ce se face —exceptând sei, radioului preocupările presau televiziunii— pentru a veni în ajutorul cititorului, aspirației lui îndreptățite pentru o înțelegere și trăire efectivă a operei literare, în ajutorul iubitorului de literatură care se izbește nu o dată de dificultăți ? La această întrebare ne propunem să răspundem într-un material viitor. C. CIOLCA N Ne-ar fi interesat, în schimb, o statistică asupra circulației cărții, însă nici la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu" din Bîrlad, nici la Biblioteca orășenească din Vaslui, nu am putut obține vreo informație în acest sens (de clte ori a fost citită o cite). Se știe, evident, ce se citește mai mult, dar numai in modul general și empiric. E suficient oare ? COLOCVII DESPRE LECTURĂ (I) Duminică, în județ Duminică, la Casele de cultură din Vaslui, Bârlad și Huși, au avut loc primele lecții din cadrul „Studioului artistului amator”, la care au participat numeroși instructori artistici ai formațiilor de amatori ale așezămintelor culturale, ale sindicatelor și cooperației meșteșugărești. Cursurile, teoretice și practice, ale „Studioului...“ se vor desfășura periodic, cuprinzînd patru secții : regie-teatru, dans popular, regie—brigăzi artistice, dirijori — cor. Filiala din Bârlad a Societății de Științe geografice, care a organizat duminică o călătorie de studii pe itinerariul Bârlad - Huși, a organizat totodată și o sesiune de referate și comunicări, la Liceul „Mihail Kogălniceanu’’ din Huși. Cu această ocazie au prezentat expuneri: prof. V. Cîrcotă, de la Liceul nr. 1 Bârlad („Aspectele problematizării cunoștințelor de geografie"), prof E. Ciocîrlea, de la Școala generală nr. 3. Birlad și prof. Gh. Șușnea de la Casa pionierilor din Huși („Folosirea cercurilor de elevi în culegerea datelor necesare întocmirii monografiei geografice a unei localități"), prof. Gh. Borșa, de la Școala generală nr. 7 Birlad și D. Șendrea, hidrolog — Birlad („Contribuții la studiul hidrologic al bazinului Bîrladului, cu referire specială la zona orașului Birlad"). CARNET A apărut albumul „Modelism pentru școlari", editat de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. Lucrarea conține planșele și schemele de construcție ale unor micromodele de rachete și nave și alte lucrări oferind copiilor largi posibilități pentru formarea deprinderilor practice, pentru orientarea lor spre știință și tehnică. Albumul — rod al strădaniei unor profesori, maeștri ai sportului și conducători de cercuri de modelism — este primul de acest fel în literatura noastră de specialitate și întrunește în Concepția sa experiența acumulată în cei peste 20 de ani de activitate a organizației pionierilor. Luni la amiază a avut loc la librăria „Dacia" din Capitală festivitatea de deschidere a decadei cărții sovietice, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și artă și Centrala cărții, cu prilejul apropiatei aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Sunt expuse 2.500 de volume — lucrări rusești și sovietice din toate domeniile traduse în țara noastră, precum și cărți în limba rusă ale autorilor clasici și contemporani. Vă recomandăm — Astăzi, la Casă de cultură Vaslui va avea loc deschiderea cursurilor Universității populare. In noul an de Învățământ vor putea fi audiate următoarele cursuri: Legislația muncii, Informare tehnico — științifică, Tineretul și viața, Pagini din istoria universală a muzicii, Educație sanitară, precum și Un curspractic de limba trahceză. După deschiderea festivă a anului de învățămînt 1970—71, care va avea loc la orele 18.00, cursanții vor avea prilejul să audieze primele prelegeri din cadrul universității populare vasluiene. — Pentru pasionații artei cinematografice din Vaslui anunțăm că la Casa orășenească de cultură se va organiza in curind un cineclub dotat cu aparatură și utilaj modern. Ședința metodică inaugurală va avea loc miercuri, 28 octombrie. — Pe lingă Casa orășenească de cultură din Huși iaiință un cenaclu de artă plastică unde își vor da intilnire amatorii pasionați ai penelului. Deschiderea cenaclului este programată pentru duminică, 1 noiembrie. La sediul Casei municipale de cultură din Bârlad va avea loc joi, 29 octombrie, la ora 18, o nouă ședință de lucru a cenaclului literar „Alexandru Vlahuță“. Reamintim, cu această ocazie, că membrii cenaclului ,„Al. Vlahuța" pregătesc un nou număr din culegerea „Coordonate birlădene“, care va cuprinde selecții din lucrările prezentate în cadrul cercului literar. Divizia A FOTBAL Recorduri... O dată cu ploile de toamnă au venit și... golurile, Duminică s-a pornit parcă o întrecere între norii doldori de apă și înaintașii celor 8 divizionare „A". Și dacă norii au închis, mai peste tot... robinetele (probabil, pentru a urmări și ei, în tihnă, jocurile etapei a VIII-a), înaintașii s-au dezlănțuit, înscriind cifra impresionantă de 31 de goluri. E drept, i-au ajutat și apărătorii (Bîtlan — la Iași și Vlad — la Petroșani și au marcat în propriile lor porți), însă acest lucru nu poate clinti cu nimic din loc noul record de eficacitate al campionatului pe care, defalcîndu-1, obținem cîte aproape 4 goluri (iarăși record) de fiecare meci. De asemenea, tot în domeniul recordurilor (deocamdată) se poate înscrie și scorul de 6—0 cu care campioana țării (vrînd parcă să-și încerce forța de percuție în vederea returului cu Steaua Roșie Belgrad) a surclasat modesta echipă a ceferiștilor timișoreni. Ar mai fi, se pare, un record. .. personal. Steaua a reușit în decurs de 5 zile, să înregistreze două înfrîngeri, „încasînd" 7 goluri! Ce să-i faci, dacă nici la Eindhoven și nici la București n-a mai beneficiat de ajutorul unor „cavaleri" gen... N. Cursaru ? Punctul de atracție al etapei l-a constituit, fără îndoială, cuplajul bucureștean. Echipă din Giulești, neținînd seama de situația adversarei sale, Progresul, a jucat fără menajamente, obținînd o victorie clară. Mai concludentă însă, ca manieră de joc și ca scor, a fost victoria formației Dinamo asupra eternei sale rivale,Steaua. Dintre celelalte rezultate surprinde, în primul rînd, epilogul de la Cluj. Deși porneau cu șanse mult mai reduse, fotbaliștii de la C.F.R. și-au învins la limită concetățenii, fapt care le permite acum să-și mai „tragă sufletul" după eforturile depuse în vederea desprinderii de „talpa" clasamentului. In rest, rezultatele apar normale. Șochează doar scorurile la care au pierdut Steagul roșu Brașov, F. C. Argeș și Sport Club (fost Dinamo) Bacău. REZULTATE TERNCE: Rapid — Progresul 2—0 (1—0); Dinamo București — Steaua 3—0 (2—0); Farul — Sport club Bacău 4—2 (2—0); C.F.R. Cluj — Universitatea Cluj 2—1 (1—1); Petrolul — Steagul roșu 4—0 (2—0); Politehnica — Universitatea Craiova 2—0 (0—0); U.T.A. — C.F.R. Timișoara 6—0 (1—0); Jiul — F.C. Argeș 4—1 (1—0). CLASAMENTUL : 1. Dinamo București 8 5 2 1 14 - 7 — 12 2. U.T.A. 8 5 12 13 - 4 - 11 3. Politehnica Iași 8 4 2 2 15 - 11 — 10 4. Rapid 8341 6-3 — 10 5. Petrolul 8 4 2 2 12 - 10 — 10 6. Farul 8 4 2 2 15 - 14 - 10 7. Univ. Craiova 8 4 1 3 6-8—9 8. Steaua 8 3 2 3 13 - 13 - 8 9. Steagul roșu 8323 4-7—8 10. Univ. Cluj 831 4 11 - 10 - 7 11. Jiul 831 4 9- 10 -7 12. C.F.R. Cluj 831 4 9- 13 -7 13. Sport club Bacău 8 3 0 5 16 - 14 — 6 14. Progresul 8224 6- 10 —6 15. f. C. Argeș 8 1 3 4 10 - 15 - 5 16. C.F.R. Timișoara 8 10 7 4 - 14 2 F fragmentul din magistrala cuvintare a președintelui Nicolae Ceaușescu, rostită la sesiunea jubiliară Organizației Națiunilor Unite, fragment în care eminentul conducător al României socialiste pledează cu arzătoare fermitate pentru „intaptuirea dezarmării generale", ne-a readus în memorie nu numai cunoscuta operă scurt tatălâ a lu \ucctici, ,,Sîi transformăm săbiile jn pluguri" (reprodusă in miniatură se află pe reversul medaliei jubiliare a O.N.U.) dar ne-a amintit în același timp și de emoționantul desen politic „Dezarmare", al artistului cetățean Aurel Jiquidi, pictor sensibil care milita pentru o artă combativă, legată de inspirațiile poporului. Menționăm faptul că publicarea acestui desen in care „un muncitor Hinge in mod simbolic o pușcă", a fost interzisă de cerizutti vremii. Desigur, „semnificația este profundă : clasa muncitoare era in fruntea luptei Împotriva războiului fascist“. Născut la 25 octombrie 1896 (și decedat in februarie 1962) Aurel Jiquidi a fost feciorul caricaturistului, desenatorului satiric Const. Jiquidi, activă prezență combativă. In paginile majorității publicațiilor politice și umoristice progresiste din ultimul pătrar al secolului trecut. Continuând, „în noile condiții ale veacului nostru, pe o treaptă valorică superioară și cu un orizont mult mai larg“, arta combativă a părintelui său, Aurel Jiquidi, „a ajuns în chip firesc pe frontul luptelor sociale și politice, militînd cu arma puternică a desenului“, el rămânînd „ca unul dintre pictorii cetățeni conștienți de rolul obștesc al artistului“ In săptămînalul progresist „Cuvintul liber“, bunăoară, numeroasele desene ale lui Jiquidi constituie o grafică realmente activă, militantă, ele „transformindu-se in manifeste, in apeluri luptă, ele reprezentînd de o cronică vie a unei perioade istorice, un îndreptar al opiniei publice spre țelurile democrației, libertății și păcii". Desene de mare calitate artistică cum sunt cele intitulate : „Viitorul șomer", „Ucenicii", „Tipografie ilegală", „Percheziția", „Bătaia", „Eliberarea din inchisoare", „Vrem pace", „Internaționala" —, semnificativă imagine — simbol a unității și forței muncitoare— „conțin clasei un mesaj uman de înaltă ținută socială și morală“, oamenii din desenele agitatorice ale lui Jiquidi „avînd ochii aprinși, ca în natură, avînd minte, voința și biruință“ Ne aducem aminte că în regimul burghez, critica plastică încerca să facă din Aurel Jiquidi un „umorist", vorbind mai cu seamă de „desene umoristice". Adevărat , în opera lui Jiquidi putem descoperi un Hton de autentică sensibilitate. Desenele semnate de Aurel Jiquidi dovedesc daruri „de poezie a nuanțelor“, freamăt de umanitate atentă. Îndurerată, revoltată, uneori ele emană accente lirice. Prin contrast însă, demascarea din desenele sale se manifestă intens „divulgând" cu vigoare toate tarele unei societăți improvizate și corupte, unei burghezii intrate în descompunere. E drept că sufletul lui Aurel Jiquidi, in tendințele lui esențiale, „credea cu intensitate in frumos, în frumosul omenesc, in justiția socială, în capacitatea de progres a umanității“. Cu treizeci de ani în Urmă, tăceam menajului de artiști Ana și Aurel Jiquidi, o vizită. O pereche „care se completa“ piuă și profesional: ea Sculptoriță, el pictor. — Vezi mapa asta de aici de lingă noi ? Conține proiectele frescei din restaurantul Pavilionului românesc al Expoziției internaționale de la Paris, lucrare decorativă concepută împreună cu soția mea. Am lucrat amîndoi vreme de 6 luni. in realizarea ei tehnică, am folosit un roșu peste tot, ca fond. Peste acest tonei, au fost puse elemente cu alb, aur și argint. Efectul a fost neașteptat, aceste culori fiind intr-o apropiată colaborare. Am amintit, atunci, lui Aurel Jiquidi, despre „Expoziția copilului", organizată la sala „Dalles“ în luna mai 1936, manifestare artistică de mare succes, in care copiii, „Armata soarelui", reprezentau, acolo, pe panouri, „un simbol al tinereții și al speranței, al dorului de viață năvalnic“. „In adevăr, sublinia Aurel Jiquidi, copiii alcătuiesc un capitol special, in activitatea mea plastică, în sensibilitatea mea grafică și sufletească. Am intenția să dau o carte pentru copii..."1 La ziua de naștere a acestui desenator militant care, în septembrie 1918, împreună cu pictorul Sabin Popp, își deschidea, la Vaslui, întîia sa expoziție. —■ prima sa manifestare publică — sa ne amintim și de faptul major că în ultimă perioadă a vieții sale, „cu sentimentul omului chinuit de boală“, Aurel Jiquidi scria următoarele : „Doresc ca in ciuda anilor și suferinței mele, să pot fi prezent cu cit mai multe lucrări la toate manifestările organizate de stat, în scopul propagandei și educației maselor, lucrări din care să se vadă ce mai luminos contribuția și activitatea artistului, care sprijine și dorește realizată ideea construirii socialismului". După ani și ani, în opera lui Aurel Jiquidi, mesaj uman de înaltă ținută socială și morală, regăsim un desenator militant, comentator plastic de o rară vigoare a expresiei satirice, de o rară eficacitate, de un superior nivel artistic, care ne sugerează și astăzi „ceea ce trebuie total îmbrățișat și apărat : umanitatea, omul copiii, pacea, libertatea democrația". VALER MITRU Desenatorul militant Balanță cu... bilanț Ștefan Trandafir, cioban la terma nr. 6 a I.A.S. Fălciu, a sustras, în primăvara acestui an, 4 kg. de lună, de la întreprindere. A primit (De la trimisul nostru special) Privind prin prisma rezultatelor obținute pînă acum de Olimpia Rm. Sărat, partida pierdută de echipa bîrlădeană — cu scorul de 1—0 — pare onorabilă și îndulosul firească. Să nu uităm , că, duminica trecută, această echipă o învinsese pe Șoimii pe terenul din Buzău ș i că pînă acum, Olimpia nu a suferit decit un singur eșec, Iasă-ne puși în situația de a considera înfrlngerea Rulmentului ca normală. Și, totuși, trebuie să o spunem, pe teren, diferența de valoare dintre cele două echipe a fost intr-adevăr de uni gol, dar nu în favoarea gazdelor ci a bîrlădeneori?!). Că această diferență nu a fost concretizată și pe tabela de marcaj este altceva. Edcînd o socoteală sumară a ocaziilor de gol, a șuturilor pe spațiul porții sau a numărului de cornete (5—2 in favoarea Rulmentului), nu putem trage concluzia că vreuna dintre echipe și-a dominat în mod net adversara. Putem însă socoti că balonul a fost mai mult in posesia oaspeților, că aceștia au dat dovadă de mai multă claritate în construirea atacurilor (au făcut-o mai simplu, dar mai încet decit adversarii lor), dar și unii și alții s-au „bîlbîit“ în fața porții lipsindu-le „omul de gol". Vîntul puternic care a traversat in permanență terenul a îngreuiat conducerea balonului, a imprimat deseori traiectatorii curioase șuturilor care depășeau 10—15 m. Păcălit de vin, Voican i-a permis lui Carol Ritz (Olimpia) să preia mingea, expediată de la circa 40 m. și, cu o lovitură de cap să înscrie peste Grigoraș, de la aproximativ 6 m. Al treilea factor, care a micșorat șansele bîrlădenilor de a concretiza diferența de experiență și maloare în favoarea lor, a fost arbitrajul slab prestat de brigadă de arbitri, formată din Tiberiu Ladăuu (Făgăraș) și Gh. Ionescu, M. Diaconu (Brașov). Partida, în general, nu s-a ridicat totuși la un nivel calitativ deosebit, ambele echipe greșind nefiresc de mult. Considerăm de aceea că, chiar și în condițiile în care s-a desfășurat acest meci, biriădenii ar fi putut obține cel puțin jumătate din punctele puse în joc dacă ar fi acționat mai hotârît încă din primele minute ale partidei. Au fost folosite următoarele formații: Cosor — Lăzărescu, Jantea, Ciurumelea, IonescUi Albină, Cristescu, Jantea A., Ritt, Oancea, Bugan, — OLIMPIA t Grigoraș, Bengovschi, Balan, Vieru, Mușneagu, Voican, Postolache (min. 46 Danciuc), Poalelungi, Popovici S., (min. 70 Codreanu), Dascălu și Popovici V. — RULMENTUL. C. PETRESCU DIVIZIA C Olimpia Rm. Sărat- Rulmentul Bîrlad 1-0 (1-0) ^ Constructorul UJ» HPH vei V fji ATt ■bbSMI Bîrlad - Constructorul Suceava 6-5 (3*0) „Cincisprezecelea bîrlădean a oferit, duminică, suporterilor lor prima victorie, din această ediție a campionatului. Ce-i drept, sucevenii s-au dovedit mai tenaci, au creat mai multe acțiuni spectaculoase pe linia de treisferturi, dar în fazele de finalizare au ratat situații deosebit de favorabile. Este suficient să amintim ocazia lui Munteanu, din min. 34, care, ajuns în imediata apropiere a terenului de țintă bîrlădean a scăpat balonul din mînă, pe care l-a recuperat apoi Mihalcea (Constructorul Bîrlad). Gazdele au reușit să contracareze fiecare acțiune a constructorilor suceveni și, în același timp, au concretizat puținele lor ocazii de a înscrie. Astfel, Mihalcea, după ce ratează o lovitură de pedeapsă dintr-o situație extrem de favorabilă (min. 5), își îndreaptă greșeala un minut mai tîrziu, cind transformă impecabil o altă lovitură de pedeapsă, de astă dată dintr-un unghi dificil. Deci, 3—0. Surprinși, sucevenii șarjează puternic, insă nu reușesc pînă la sfîrșitul reprizei să înscrie. După pauză, scorul este ridicat la 6—0 de către Cristea (min. 45), care reușește, după cursă frumoasă, să culce balonul în terenul de țintă sucevean. Mihalcea nu reușește însă să transforme. Profiriu are și el ocazia de a mări avantajul echipei sale, dar ratează transformarea unei lovituri de pedeapsă de la circa 20 de tiletri, perpendicular pe buturi. Cu 8 minute înaintea fluierului final, Sucevenii înscriu o încercare, prin Munteanu. Scor final 6—5 pentru Constructorul Bîrlad. REMUS DAN Moresp. Pe scurt LJUBLJANA 26 (Agerpres) O dată cu decernarea medaliilor de aur în probele feminine pe echipe și la individual, s-a încheiat prima parte a campionatelor mondiale de gimnastică de la Ljubljana. Titlul de campioană a lumii a revenit sportivei sovietice Ludmila Turișceva cu 77,05 puncte, urmată de Erika Zuchold (R.D. Germană) — 76,45 puncte și Zinaida Voronina (U.U S.S.) — 76,15 puncte. Campioana României, Elena Ceampelea, s-a clasat pe locul 17 cu 74,30 puncte. Pe echipe a cîștigat U.R.S.S. — 380,65 puncte. Medalia de argint a revenit echipei R.D. Germane — 377,75 puncte, iar Cea de bronz selecționatei Cehoslovaciei cu 371,90 puncte. . O frumoasă comportare a avut echipa României, clasată pe locul 5 cu 364,50 puncte. * Peste 150.000 de spectatori au urmărit pe autodromul de la „Magdalena Mixhuca" din Ciudad de México ultima probă din cadrul campionatului mondial de automobilism dotată cu „Marele premiu al Mexicului". Victoria a revenit sportivului belgian Jack Ickx, care, la volanul unei mașini „Ferrari", a parcurs 65 de ture (325 km) în 1 l 53' 28" 86/100. El a stabilit un nou record al cursei cu o medie orară de 174,600 km (vechiul record era de 170,043 km și aparținea lui Dennis Hulme). Cel mai rapid tur a fost realizat tot de Ickx, cronometrat pe 5 km în 1' 43" 11/100. Campion mondial a fost declarat post mortem austriacul Jochen fiind t cu 45 de puncte. Pe locurile următoare în clasamentul final s-au situat Jack Ickx — 40 puncte, Clay Bellazzoni — 33 puncte, Dennis Hűlme — 27 puncte, Jack Brabham (Australia), Jack Stewart (Anglia) — 25 puncte etc. Ma,MLäM*imMMHsi!aaseaa0eeiHlMataMiMtLMStgäßasüLLMLäK»iiMiMJeaMMMMäiäiiitiSiääJneM*äi»äJiLi/äimMni£äiiitt£figiffSS^ta. sB».v4aastaea0aäsaaaaetaaaaaaaaaaäaaaa**aaäMatäajiaaagi!tliSiaaMäaäii*igL£tlteäiBa'gMMä£aä£a*aggMJ0§äJl£ßaaMi2ajiMäteiJM, *aaaetaäaaaaäsaaäaa***äagääaaaaattMaaaiäMär*ataat* O mamă își caută fiul Maria Căldăraru din comuna Boțești, ne-a trimis o Scrisoare disperată. In rezumat, iată cam despre ce este vorba , fiul ei a plecat de acasă, in urmă cu mai bine de un an, l-a scris, cam după o săptămână, de la Lupeni. De atunci nu mai știe nimic despre el. Investigațiile noastre la Miliția orașului Lupeni s-au soldat cu următorul rezultat : că Ștefan Moișanu „S-a constatat (fiul Măriei Căldăraru - n.n.) a locuit, intr-adevăr, la Lupeni, in str. Școala profesională de mineri, baraca 5/1. De la data de 2 octombrie 1969, insă, este plecat din localitate. N-a lăsat nici o adresă". Din unele informații culese, el se află in prezent Undeva pe teritoriul județului Vaslui. De aceea, rugăm cititorii care il cunosc să-i reamintească că are o mamă care il caută, il caută nu pentru a-i cere bani sau alt sprijin material, ci pentru că folosim cuvintele din scrisoarea Măriei Caldăraru - „mă doare inima și plîng mereu după el, că așa-i orice mamă pentru copiii ei. De aceea vă rog, dacă-i aflați, spuneți-i să treacă pe acasă să mă vadă și să-l văd său măcar să-mi scrie“. O rugăminte care ar trebui onorată de fiul rătăcitor. „Dreptul“ rechematului Altfel spus dreptul inițiului care-și face expunerea de motive in fața unui om care trebuie să decidă. La acest „drept“ s-a gîndit și Ioan Pilă din Mînjești, lucrător la secția timplurie a cooperativei de consum Vaslui, cind i-a reclamat pe responsabilul Ion Buruiană că nu-i repartizează lucrări și materiale, pentru că are amenajat ia domhiuiliul său, un atelier particular (cu calfe și ucenici), care-i aduce un frumușel venit ilicit. Ancheta făcută de iecoop Vaslui a stabilit, insă, că cele reclamate de petiționar nu sunt juste. Ion Pilă nu se prezenta la lucru, fapt pentru care au fost aduși de la Tanacu doi lucrători pentru a putea fi onorate comenzile ; totodată, potrivit prevederilor Legii 22/1959, S.P nu are dreptul la gestiune proprie; Ia controalele efectuate de către cooperativa de consum Vaslui la secția condusă de Ion Buruiană nu s-au găsit nici un fel de nereguli Și nici acei pomeniți... salariați ai „patronului". De unde se vede că minciuna are picioare scurte, iar „dreptul" reclamantului poate fi tradus printr-un proverb : .Fiecare pasăre pe limba ei piere". Taxa, vă rog Nicolae Munteanu, tractorist la ,M.A. Crivești, avea un vis mai schi , să fie taxator la I.R.T.A.. Cum, insă, lucra la secția de mecanizare de la C.A.P. Perieni și acolo nu era autobaza și-a zis că ar putea să fie taxator, dacă s-ar găsi ceva... recuzită și decor. Și-a pus o șapcă, zicînd că-i chipiu, iar tractorul, fără să-l dea de trei ori peste capca-n povești, l-a transformat cu tot cu remorcă un autocamion numai bun de efectuat transporturi clandestine. Și a început cu particularii. De La Vasile Roșca, de pildă, a încasat 209 de lei. De la Vasile Buhuș - 75. Și tot așa mereu. La sfîrșitul curselor, un milițian, tot cu chipiu, i-a completat „foaia de parcurs" , abuz in serviciu. Și l-a „taxat" cu... 8 luni închisoare corecțională, numai mustrare. Cum, insă, îl stăpînea giadul să verifice dacă e mai greu un kilogram de lină decit unul de caș - a furat, in vară, și niște brînză , vreo 12 kg. Ce i-a prisosit peste cele patru kilograme cu care voia să facă proba la problema care-l frămînta, le-a vîndul lui Mihai Pascaru din Murgeni. Tocmai cind constatase că 4 kg. de lină du aceeași greutate cu 4 kg, caș și ii ieșise la chit balanța, au venit milițienii care i-au spus că a ieșit numai bine bilanțul. Pe 7 luni. Mult mai simplu! Cadrele didactice din Stănilești s-au gîndit să-și procure lemne pentru foc solicitînd consiliului popular comunal sprijin in acest sens. A fost întocrziit un tabel, vizat și parafat cum se cuvine, și înaintat apoi Sectorului de exploatare forestieră Huși. Aceasta, în urmă cu două luni. Se solicita aprobarea necesară pentru cumpărarea de lemne din pădurea Dobrina situată numai la câțiva kilometri de Stănilești. Răspunsul a sosit cu viteză de... runele și sursa astfel : „Nu se aprobă". Cauză ? Numai cei de la Sectorul de exploatare forestieră o cunosc. Acum, cadrelor didactice din Stănilești nu le-a rămas decit să aștepte terminarea lucrărilor agricole de toamnă pentru ca C.A.P.-U. să se poată furniza mijloace de transport EU care să-și aducă lemnele necesare tocmai de la depozitul de combustibil din orașul Huși. Și cind te gindești că s-ar fi putut și altfel, mult mai simplu ! Rubrică realizată de C. PASCU și A. RADU ȚIU iie sie ADUNATE țI REDATE ® .................................................«mmmmmmMim i