Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-27 / nr. 831

• PAGINA 2 VREMEA NOUĂ • u­­n tînăr critic, poate cel m­ai de seamă din cu­i s-au afirmat în ultimul pătrar de veac, discu­­tînd cîndva despre „Po­sibilitățile criticii și istoriei li­terare“, făcea un adevărat e­­logiu al lecturii (v. N. Mano­­lescu , „Lecturi infidele“, E.P.L., 1967 p. 184—186). O­­pera literară, spunea criticul, există, dar nu ca un obiect: „existența ei trebuie recrea­tă, făcută sensibilă, adică do­­vedită". Lectura justifică o­pera. Lectura unei cărți es­te privită ca un act de creație, „care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecțiile, confruntările, gene­ralizările, o idee despre lite­ratură — personalitatea noas­tră întreagă". In continuarea acestor idei, s-ar putea zice că nu există o singură „Ciulean­dra" sau un singur „Ion", ci nenumărate cărți cu aceste titluri, adică atîtea citi citi­tori a avut fiecare din roma­nele lui Rebreanu. Ar trebui deci să vedem în cititor un in­terpret­­ inspirat al unei parti­turi date, cel care dă o nouă viață operei, viață conformă cu­ sensibilitatea și modul său de a gîndi. Este o idee a se­colului, aceasta, a participării cititorului la viața operei; se vorbește adesea despre „viața deschisă a operei", operă fiind înțeleasă ca o posibilitate pe care numai lectura o trans­formă în realitate. Cu aceste gînduri, încercînd să descopăr cite ceva despre ceea ce se citește astăzi, des­pre cum se poate veni mai bine în întîmpinarea dorinței de a înțelege și trăi cît mai adînc lumea cărților, am lăsat la o parte cu bună știință unele date"), în alte ocazii folositoare, cum ar fi: numărul cititorilor sau al cărților ci­tite la biblioteca x etc. Am preferat, deci, să discutăm cu cîțiva pasionați ai lecturii, cu cîțiva dintre aceia care, aple­­cîn­du-se peste filele unei cărți, ca, într-o cunoscută poveste din „O mie și una de nopți", trăiesc, în cîteva ceasuri, vieți ai căror ani însumați s-ar nu­măra cu sutele, cu miile.­.. Mai mntâi, o constatare. Di­versitatea gustului pentru li­teratură este deconcertantă? se citește nu numai mniultă li­teratură, dar­ o literatură ex­trem de diversă, din toate ge­­nurile și toate epocile. Intr-o anchetă-fulger printre elevii a două clase a XH-a de la Liceul nr. 2 din Birlad, în le­gătură cu autorii cei mai citiți (întrebarea privea numai lite­ratura acestui secol) s-au de­clarat preferințe pentru : Ma­rin Sorescu (extraordinar de citit!) și Zaharia Stancu, G. Călinescu și Lucian Blaga, Ni­­chita Stănescu și Geo Dumi­­trescu, dar și Nicolae Tăutu, Ion Crînguleanu, Constantin Chiriță. Dintre autorii străini (Agatha Christie bate toate recordurile ...), un elev (S.V.) citește Camus, Sartre, Eugen Sonescu, altul (C.C.) Alain Robbe Grillet, T.S. Elliot și Boris Vian. O elevă din clasa a XI-a, Cringanu Veronica, „preferă clasicii“, fiindcă-i place clari­tatea, simplitatea, perfecțiunea formală; autorii mai noi i se par „dificili", dar are conști­ința că pentru a-i înțelege „trebuie cultură, intuiție, e­­ducație". In sch­imb, o cole­gă de clasă, Mariana Bîlea, citește Nichita Stănescu și... Sorescu, din care ne-a citat cîteva titluri. (Ciudat, unii e­­levi, deși participă în fiecare an la faza pe țară a Olimpia­dei de limbă, Și literatură ro­mâna, nu citesc reviste lite­rare). Dar nu numai elevii citesc mult și de toate. La Fabrica de rulmenți din Bârlad, de pil­dă, standul de cărți este luat cu asalt de fiecare dată ( nnd apar noutăți; cineva îmi spu­nea chiar că vânzarea este aici comparabilă cu aceea dintr-o librărie! Coca Andro­­nache, funcționară la F.R.B., citește cu deosebire proză („poezia nu-mi place!"), lite­ratură de călătorii, de știin­ță popularizată; preferințele sunt greu de rezumat, nu per­mit să identifici o direcție; Emily Bronte, Octav Dessila, Ionel Teodoreanuu, Marin Pre­da, Zovșcenko, Dickens, Mir­­cea Eliade etc. C.A. vede în citit o modalitate de deconec­tare, de recreere, de unde pre­ferința deschisă pentru lectu­ra acelor cărți care nu solicită un efort deosebit , interesant, dovedind că literatura este privită ca un fenomen foarte viu, C.A. nutrește nu numai simpatii, preferințe, ci și anti­patii literare, hotărâc declara­te („nu-mi place­­ de loc, nu-mi spune nimic“). O prefe­rință deschisă pentru clasici mărturisește Ion Patriche, in­giner la aceeași întreprindere, care ne enunță și Un principiu (discutabil, desigur): „Din li­teratura științifică să citești ce e nou, din beletristică ceea ce este vechi, clasic !". To­tuși, în pofida unor rezerve, a parcurs volume de Nichita Stănescu, Sorescu, Cringulea­­nu, Sartre ... Spațiul nu ne îngăduie să reproducem și alte răspunsuri, nu mai puțin semnificative, nu mai puțin demne de inte­res ca acelea transcrise mai înainte. Incercind să găsim cî­­teva idei și impresii caracte­ristice, care să se repete de mai multe ori, privitoare la ceea ce și cum se citește, se comentează sau se înțelege opera de literatură, nu ne va fi de loc ușor. Nici un gen sau specie literară nu este ig­norată, nici o epocă. Impor­tant este că, fără nici un fel de dubiu, există o aspirație generală către o receptare cît mai deplină a literaturii. Ne-am întrebat, însă, ce se face —exceptând sei, radioului preocupările pre­sau televiziunii— pentru a veni în ajutorul ci­titorului, aspirației lui îndrep­tățite pentru o înțelegere și trăire efectivă a operei lite­rare, în ajutorul iubitorului de literatură care se izbește nu o dată de dificultăți ? La a­­ceastă întrebare ne propunem să răspundem într-un material viitor. C. CIOLCA­ N­ Ne-ar fi interesat, în schimb, o statistică asupra cir­culației cărții, însă nici la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu" din Bîrlad, nici la Biblioteca orășenească din Vaslui, nu­ am putut obține vreo informație în acest sens (de clte ori a fost citită o c­ite). Se știe, evident, ce se citește m­ai mult, dar numai in modul general și empiric. E suficient oare ? COLOCVII DESPRE LECTURĂ (I) Duminică, în județ Duminică, la Casele de cultură din Vaslui, Bârlad și Huși, au avut loc primele lecții din cadrul „Studioului artistului amator”, la care au participat numeroși instructori artistici ai formațiilor de amatori ale așezămintelor culturale, ale sindicatelor și cooperației meșteșugărești. Cursurile, teoretice și practice, ale „Studioului...“ se vor desfășura periodic, cuprinzînd patru secții : regie-teatru, dans popular, regie—brigăzi artistice, dirijori — co­r. Filiala din Bârlad a Societății de Științe geografice, care a orga­nizat duminică o călătorie de studii pe itinerariul Bârlad - Huși, a organizat totodată și o sesiune de referate și comunicări, la Liceul „Mihail Kogălniceanu’’ din Huși. Cu această ocazie au prezentat expuneri: prof. V. Cîrcotă, de la Liceul nr. 1 Bârlad („Aspectele pro­blematizării cunoștințelor de geografie"), prof­­ E. Ciocîrlea, de la Școala generală nr. 3. Birlad și prof. Gh. Șușnea de la Casa pionierilor din Huși („Folosirea cercurilor de elevi în culege­rea datelor necesare­ întocmirii monografiei geografice a unei lo­calități"), prof. Gh. Borșa, de la Școala generală nr. 7 Birlad și D. Șendrea, hidrolog — Birlad („Contribuții la studiul hidrologic al bazinului Bîrladului, cu referire specială la zona orașului Birlad"). CARNET A apărut albumul „Mo­­delism pentru școlari", e­­di­tat de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. Lucrarea conține planșele și schemele de construcție ale unor micromodele de ra­chete și nave și alte lucrări oferin­d copiilor largi po­sibilități pentru formarea deprinderilor practice, pen­­­tru orientarea lor spre ști­ință și tehnică. Albumul — rod al stră­daniei unor profesori, ma­eștri ai sportului și condu­cători de cercuri de mode­­­­lism — este primul de a­­cest fel în literatura noas­tră de specialitate și întru­nește în Concepția sa expe­riența acumulată în cei pes­te 20 de ani de activita­te a organizației pionieri­lor. Luni la amiază a avut loc la librăria „Dacia" din Capitală festivitatea de deschidere a decadei cărții sovietice, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și artă și Cen­trala cărții, cu prilejul apropia­tei aniversări a Marii Re­voluții Socialiste din Oc­tombrie. S­unt expuse 2.500 de vo­lume —­­ lucrări rusești și sovietice din toate dome­niile traduse în țara noas­­tră, precum și cărți în limba rusă ale autorilor clasici și contemporani. Vă recomandăm — Astăzi, la Casă de cul­tură Vaslui va avea loc des­chiderea cursurilor Universi­tății populare. In noul an de Învățământ vor putea fi au­diate următoarele cursuri: Legislația muncii, Informare tehnico — științifică, Tinere­tul și viața, Pagini din istoria universală a muzicii, Educație sanitară, precum și Un curs­­practic de limba trahceză. Du­pă deschiderea festivă a anu­lui de învățămînt 1970—71, care va avea loc la orele 18.00, cursanții vor avea pri­lejul să audieze primele pre­legeri din cadrul universității populare vasluiene. — Pentru pasionații artei cinematografice din Vaslui a­­nunțăm că la Casa orășeneas­că de cultură se va organiza in curind un cineclub dotat cu aparatură și utilaj modern. Ședința metodică inaugurală va avea loc miercuri, 28 oc­tombrie. — Pe lingă Casa orășeneas­că de cultură din Huși ia­iin­­ță un cenaclu de artă plasti­că unde își vor da intilnire a­­matorii pasionați ai penelului. Deschiderea cenaclului este programată pentru duminică, 1 noiembrie. La sediul Casei municipale de cultură din Bârlad va a­­vea loc joi, 29 octombrie, la ora 18, o nouă ședință de lu­cru a cenaclului literar „A­­lexandru Vlahuță“. Reamin­tim, cu această ocazie, că membrii cenaclului ,„Al. Vla­­huța" pregătesc un nou număr din culegerea „Coordonate bir­­lădene“, care va cuprinde se­lecții din lucrările prezenta­te­ în cadrul cercului literar. Divizia A FOTBAL Recorduri... O dată cu ploile de toamnă au venit și... golurile, Du­minică s-a pornit parcă o întrecere între norii doldori de apă și înaintașii celor 8 divizionare „A". Și dacă norii au închis, mai peste tot... robinetele (probabil, pentru a urmări și ei, în tihnă, jocurile etapei a VIII-a), înaintașii s-au dezlănțuit, înscriind cifra impresionantă de 31 de goluri. E drept, i-au ajutat și apărătorii (Bîtlan — la Iași și Vlad — la Petroșani și­ au marcat în propriile lor porți), însă acest lucru nu poate clinti cu nimic din loc noul record de eficacitate al campionatului pe care, defalcîndu-1, obținem cîte aproape 4 goluri (iarăși record) de fiecare meci. De asemenea, tot în domeniul recor­durilor (deocamdată) se poate înscrie și scorul de 6—0 cu care campioana țării (vrînd parcă să-și încerce forța de per­cuție în vederea returului cu Steaua Roșie Belgrad) a surcla­sat modesta echipă a ceferiștilor timișoreni. Ar mai fi, se pare, un record. .. personal. Steaua a reușit în decurs de 5 zile, să înregistreze două înfrîngeri, „încasînd" 7 goluri! Ce să-i faci, dacă nici la Eindhoven și nici la București n-a mai beneficiat de ajutorul unor „cavaleri" gen... N. Cursaru ? Punctul de atracție al etapei l-a constituit, fără îndoială, cuplajul bucureștean. Echipă din Giulești, neținînd seama de situația adversarei sale, Progresul, a jucat fără menajamente, obținînd o victorie clară. Mai concludentă însă, ca manieră de joc și ca scor, a fost victoria formației Dinamo asupra eter­nei sale rivale,Steaua. Dintre celelalte rezultate surprinde, în primul rînd, epi­logul de la Cluj. Deși porneau cu șanse mult mai reduse, fot­baliștii de la C.F.R. și-au învins la limită concetățenii, fapt care le permite acum să-și mai „tragă sufletul" după efor­turile depuse în vederea desprinderii de „talpa" clasamentului. In rest, rezultatele apar normale. Șochează doar scorurile la care au pierdut Steagul roșu Brașov, F. C. Argeș și Sport Club (fost Dinamo) Bacău. REZULTATE TERNCE: Rapid — Progresul 2—0 (1—0); Dinamo București — Steaua 3—0 (2—0); Farul — Sport club Bacău 4—2 (2—0); C.F.R. Cluj — Universitatea Cluj 2—1 (1—1); Petrolul — Steagul roșu 4—0 (2—0); Politehnica — Universi­tatea Craiova 2—0 (0—0); U.T.A. — C.F.R. Timișoara 6—0 (1—0); Jiul — F.C. Argeș 4—1 (1—0). CLASAMENTUL : 1. Dinamo București 8 5 2 1 14 - 7 — 12 2. U.T.A. 8 5 1­2 13 - 4 - 11 3. Politehnica Iași 8 4 2 2 15 - 11 — 10 4. Rapid 8341 6-3 — 10 5. Petrolul 8 4 2 2 12 - 10 — 10 6. Farul 8 4 2 2 15 - 14 - 10 7. Univ. Craiova 8 4 1 3 6-8—9 8. Steaua 8 3 2 3 13 - 13 - 8 9. Steagul roșu 8323 4-7—8 10. Univ. Cluj 8­3­1 4 11 - 10 - 7 11. Jiul 831 4 9- 10 -7 12. C.F.R. Cluj 831 4 9- 13 -7 13. Sport club Bacău 8 3 0 5 16 - 14 — 6 14. Progresul 8224 6- 10 —6 15. f. C. Argeș 8 1 3 4 10 - 15 - 5 16. C.F.R. Timișoara 8 1­0 7 4 - 14 2 F­­ f­ragmentul din ma­gistrala cuvintare a președintelui Nicolae Ceaușescu, rostită la sesiunea jubiliară Organizației Națiunilor U­­­­nite, fragment în care emi­nentul conducător al Româ­niei socialiste pledează cu arzătoare fermitate pentru „intaptuirea dezarmării ge­nerale", ne-a readus în me­morie nu numai cunoscuta operă scu­rt tatălâ a lu \­ucctici, ,,Sîi transformăm săbiile jn­ pluguri" (repro­dusă in miniatură se află pe reversul medaliei jubiliare a O.N.U.) dar ne-a amintit în același timp și de emoționantul desen politic „Dezarmare", al artistului cetățean Aurel Jiquidi, pic­tor sensibil care milita pen­tru o artă combativă, lega­tă de inspirațiile poporului. Menționăm faptul că publi­carea acestui desen in care „un muncitor Hinge in mod simbolic o pușcă", a fost interzisă de cerizutti vre­mii. Desigur, „semnificația este profundă : clasa munci­toare era in fruntea luptei Împotriva războiului fas­­cist“. Născut la 25 octombrie 1896 (și decedat in februa­rie 1962) Aurel Jiquidi a fost feciorul caricaturistu­lui, desenatorului satiric Const. Jiquidi, activă pre­zență combativă. In pagini­le majorității publicațiilor politice și umoristice pro­gresiste din ultimul pătrar al secolului trecut. Continuând, „în noile con­diții ale veacului nostru, pe o treaptă valorică superi­oară și cu un orizont mult mai larg“, arta combativă a părintelui său, Aurel Ji­quidi, „a ajuns în chip fi­resc pe frontul luptelor so­ciale și politice, militînd cu arma puternică a desenu­lui“, el răm­ânîn­d „ca unul dintre pictorii cetățeni con­știenți de rolul obștesc al artistului“ In săptămînalul progresist „Cuvintul liber“, bunăoară, numeroasele desene ale lui Jiquidi constituie o grafică realmente activă, militantă, ele „transformindu-se in­ manifeste, in apeluri luptă, ele reprezentînd de o cronică vie a u­nei perioade istorice, un îndreptar al o­­piniei publice spre țelurile democrației, libertății și pă­cii". Desene de mare calitate artistică cum sunt cele in­titulate : „Viitorul șomer", „Ucenicii", „Tipografie ile­gală", „Percheziția", „Bă­taia", „Eliberarea din inchi­­soare", „Vrem pace­", „In­ternaționala" —, semnifica­tivă imagine — simbol a unității și forței muncitoare— „conțin clasei un mesaj uman de înaltă ținu­tă socială și morală“, oa­menii din desenele agita­torice ale lui Jiquidi „avînd ochii aprinși, ca în natură, avînd minte, voința și bi­ruință“ Ne aducem aminte că în regimul burghez, critica plastică încerca să facă din Aurel Jiquidi un „umorist", vorbind mai cu seamă de „desene umoristice". Adevărat , în opera lui Jiquidi putem descoperi un Hton de autentică sensibi­litate. Desenele semnate de Aurel Jiquidi dovedesc da­ruri „de poezie a nuanțe­lor“, freamăt de umanitate atentă. Îndurerată, revolta­tă, uneori ele emană accen­te lirice. Prin contrast însă, demascarea din desenele sale se manifestă intens „divulgând" cu vigoare toa­te tarele unei societăți im­provizate și corupte, unei burghezii intrate în descom­punere. E drept că sufletul lui Aurel Jiquidi, in tendin­țele lui esențiale, „credea cu intensitate in frumos, în frumosul omenesc, in jus­tiția socială, în capacitatea de progres a umanității“. Cu treizeci de ani în Ur­mă, tăceam menajului de artiști Ana și Aurel Jiquidi, o vizită. O pereche „care se completa“ piuă și pro­fesional: ea Sculptoriță, el pictor. — Vezi mapa asta de aici de lingă noi ? Conține pro­iectele frescei din restau­rantul Pavilionului româ­nesc al Expoziției interna­ționale de la Paris, lucrare decorativă concepută îm­preună cu soția mea. Am lucrat amîndoi vreme de 6 luni. in realizarea ei teh­nică, am folosit un roșu peste tot, ca fond. Peste a­­cest tonei, au fost puse e­­lemente cu alb, aur și ar­gint. Efectul a fost neaștep­tat, aceste culori fiind intr-o apropiată colaborare. Am amintit, atunci, lui Aurel Jiquidi, despre „Ex­poziția copilului", organiza­tă la sala „Dalles“ în luna mai 1936, manifestare artis­tică de mare succes, in ca­re copiii, „Armata soarelui", reprezentau, acolo, pe pa­nouri, „un simbol al tine­reții și al speranței, al do­rului de viață năvalnic“. „In adevăr, sublinia Aurel Jiquidi, copiii alcătuiesc un capitol special, in activi­tatea mea plastică, în sen­sibilitatea mea grafică și sufletească. Am intenția să dau o carte pentru copii..."1 La ziua de naștere a a­­cestui desenator militant care, în septembrie 1918, împreună cu pictorul Sabin Popp, își deschidea, la Vas­lui, întîia sa expoziție. —■ prima sa manifestare publi­că — sa ne amintim și de faptul major că în ultimă perioadă a vieții sale, „cu sentimentul omului chinuit de boală“, Aurel Jiquidi scria următoarele : „Doresc ca in ciuda anilor și sufe­­rinței mele, să pot fi pre­zent cu cit mai multe lu­crări la toate manifestările organizate de stat, în scopul propagandei și educației maselor, lucrări din care să se vadă ce­ mai lumi­nos contribuția și activita­tea artistului, care sprijine și dorește realizată ideea construirii socialismului". După ani și ani, în ope­ra lui Aurel Jiquidi, mesaj uman de înaltă ținută so­cială și morală, regăsim un desenator militant, comen­tator plastic de o rară vi­goare a expresiei satirice, de o rară eficacitate, de un­ superior nivel artistic, care ne sugerează și astăzi „ceea ce trebuie total îmbrățișat și apărat : umanitatea, omul copiii,­ pacea, libertatea democrația". VALER MITRU Desenatorul militant Balanță cu... bilanț Ștefan Trandafir, cioban la ter­ma nr. 6 a I.A.S. Fălciu, a sustras, în primăvara acestui an, 4 kg. de lună, de la întreprindere. A primit (De la trimisul nostru special) Privind prin prisma rezulta­telor obținute pînă acum de Olimpia Rm. Sărat, partida pierdută de echipa bîrlădeană — cu scorul de 1—0 — pare onorabilă și înd­ulosul fireas­că. Să nu uităm , că, duminica trecută, această echipă o învin­sese pe Șoimii pe terenul din Buzău ș i că pînă acum, O­­limpia nu a suferit decit un singur eșec, Iasă-ne puși în situația de a considera în­­frlngerea Rulmentului ca norma­lă. Și, totuși, trebuie să o spu­nem, pe teren, diferența de valoare dintre cele două e­­chipe a fost intr-adevăr de uni gol, dar nu în favoarea gaz­delor ci a bîrlădeneori?!). Că această diferență nu a fost concretizată și pe tabela de marcaj este altceva. Edcînd o socoteală sumară a ocaziilor de gol, a șuturilor pe spațiul porții sau a numărului de cornete (5—2 in favoarea Rulmentului), nu putem trage concluzia că vreuna dintre e­­chipe și-a dominat în mod net adversara. Putem însă so­coti că balonul a fost mai mult in posesia oaspeților, că aceștia au dat dovadă de mai multă claritate în construirea atacurilor (au făcut-o mai simplu, dar mai încet decit adversarii lor), dar și unii și alții s-au „bîlbîit“ în fața por­ții lipsindu-le „omul de gol". Vîntul puternic care a tra­versat in permanență terenul a îngreuiat conducerea balo­nului, a imprimat deseori tra­­iectatorii curioase șuturilor care depășeau 10—15 m. Pă­călit de vin­, Voican i-a per­mis lui Carol Ritz (Olimpia) să preia mingea, expediată de la circa 40 m. și, cu o lovi­tură de cap să înscrie peste G­rigor­aș, de la aproximativ 6 m. Al treilea factor, care a micșorat șansele bîrlădenilor de a concretiza diferența de experiență și maloare în­ fa­voarea lor, a fost arbitrajul slab prestat de brigadă de ar­bitri, formată din Tiberiu La­­dăuu (Făgăraș) și Gh. Iones­­cu, M. Diaconu (Brașov). Partida, în general, nu s-a ridicat totuși la un­ nivel ca­litativ deosebit, ambele echi­pe greșind nefiresc de mult. Considerăm de aceea că, chiar și în condițiile în care s-a desfășurat acest meci, biriă­­denii ar fi putut obține cel puțin jumătate din punctele puse în joc dacă ar fi acțio­nat mai hotârît încă din pri­mele minute ale partidei. Au fost folosite următoare­le formații: Cosor — Lăzăres­­cu, Jantea, Ciurumelea, Io­­nescUi Albină, Cristescu, Jan­­tea A., Ritt, Oancea, Bugan, — OLIMPIA t Grigoraș, Be­­ngovschi, Balan, Vieru, Muș­­neagu, Voican, Postolache (min. 46 Danciuc), Poalelungi, Popovici S., (min. 70 Codrea­­nu), Dascălu și Popovici V. — RULMENTUL. C. PETRESCU DIVIZIA C Olimpia Rm. Sărat- Rulmentul Bîrlad 1-0 (1-0) ^ Constructorul UJ» HPH vei V fji ATt ■bbSMI Bîrlad - Constructorul Suceava 6-5 (3*0) „Cincisprezecelea bîrlădean a oferit, duminică, suporterilor lor prima victorie, din aceas­tă ediție a campionatului. Ce-i drept, sucevenii s-au do­vedit mai tenaci, au creat mai multe acțiuni spectaculoase pe linia de treisferturi, dar în fa­zele de finalizare au ratat si­tuații deosebit de favorabile. Este suficient să amintim o­­cazia lui Munteanu, din min. 34, care, ajuns în imediata apropiere a terenului de țintă bîrlădean a scăpat balonul din mînă, pe care l-a recuperat apoi Mihalcea (Constructorul Bîrlad). Gazdele au reușit să contra­careze fiecare acțiune a con­structorilor suceveni și, în a­­celași timp, au concretizat pu­ținele lor ocazii de a înscrie. Astfel, Mihalcea, după ce ra­tează o lovitură de pedeapsă dintr-o situație extrem­ de fa­vorabilă (min. 5), își în­dreaptă greșeala un minut mai tîrziu, cind transformă­­ impe­cabil o altă lovitură de­ pe­deapsă, de astă dată din­tr-un unghi dificil. Deci, 3—0. Sur­prinși, sucevenii șarjează pu­ternic, insă nu reușesc pînă la sfîrșitul reprizei să înscrie. După pauză, scorul este ri­dicat la 6—0 de către Cristea­­ (min. 45), care reușește, după cursă frumoasă, să culce balonul în terenul de țintă su­cevean. Mihalcea nu reușește însă să transforme. Profiriu are și el ocazia de a mări avan­tajul echipei sale, dar ratează transformarea u­nei lovituri de pedeapsă de la circa 20 de tiletri, perpendicular pe bu­turi. Cu 8 minute înaintea fluierului final, Sucevenii în­scriu o încercare, prin Mun­­teanu. Scor final 6—5 pentru Constructorul Bîrlad. REMUS DAN Moresp. Pe scurt LJUBLJANA 26 (Agerpres) O dată cu decernarea me­daliilor de aur în probele fe­minine pe echipe și la in­dividual, s-a încheiat prima parte a campionatelor mon­diale de gimnastică de la Lju­bljana. Titlul de cam­pioană a lumii a revenit sportivei sovietice Ludmila Turișceva cu 77,05 puncte, urmată de Erika Zuchold (R.D. Germa­nă) — 76,45 puncte și Zinaida Voronina (U.U S.S.) — 76,15 puncte. Campioana României, Elena Ceampelea, s-a clasat pe locul 17 cu 74,30 puncte. Pe echipe a cîștigat U.R.S.S. — 380,65 puncte. Medalia de argint a revenit echipei R.D. Germane — 377,75 puncte, iar Cea de bronz selecționatei Cehoslovaciei cu 371,90 punc­te. . O frumoasă comportare a avut echipa României, clasa­tă pe locul 5 cu 364,50 puncte. * Peste 150.000 de spectatori au urmărit pe autodromul de la „Magdalena Mixhuca" din Ciudad de México ultima probă din cadrul campiona­­tului mondial de automobi­lism dotată cu „Marele pre­miu al Mexicului". Victoria a revenit sportivului belgian Jack Ickx, care, la volanul unei mașini „Ferrari", a par­­­curs 65 de ture (325 km) în 1 l­ 53' 28" 86/100. El a sta­bilit un nou record al cursei cu o medie orară de 174,600 km (vechiul record era de 170,043 km și aparținea lui Denn­is Hulme). Cel mai ra­pid tur a fost realizat tot de Ickx, cronometrat pe 5 km în 1' 43" 11/100. Campion mondial a fost declarat post mortem austriacul Jochen fiind t cu­ 45 de puncte. Pe locurile următoare în clasa­mentul final s-au situat Jack Ickx — 40 puncte, Clay Be­­llazzoni — 33 puncte, Dennis Hűlme — 27 puncte, Jack Brabham (Australia), Jack Stewart (Anglia) — 25 punc­te etc. Ma,MLäM*imMMHsi!aaseaa0eeiHlMataMiMtLMStgäßasüLLMLäK»iiMiMJeaMMMMäiäiiitiSiääJneM*äi»äJiLi/äimMni£äiiitt£figiffSS^ta. sB».v4aastaea0aäsaaaaetaaaaaaaaaaäaaaa**aaäMatäajiaaagi!tliSiaaMäaäii*igL£tlteäiBa'gMMä£aä£a*aggMJ0§äJl£ßaaMi2ajiMäteiJM, *aaaetaäaaaaäsaaäaa***äagääaaaaattMaaaiäMär*ataat* O mamă își caută fiul Maria Căldăraru din comuna Boțești, ne-a trimis o Scrisoare disperată. In rezumat, iată cam despre ce este vorba , fiul ei a plecat de acasă, in urmă cu mai bine de un an, l-a scris, cam du­pă o săptămână, de la Lupeni. De atunci nu mai știe nimic despre el. Investigațiile noastre la Miliția orașului Lupeni s-au soldat cu ur­mătorul rezultat : că Ștefan Moișanu „S-a constatat (fiul Măriei Căldăraru - n.n.) a locuit, intr-a­devăr, la Lupeni, in str. Școala profesională de mineri, baraca 5/1. De la data de 2 octombrie 1969, insă, este plecat din localitate. N-a lăsat nici o adresă". Din unele in­formații culese, el se află in pre­zent Undeva pe teritoriul județulu­i Vaslui. De aceea, rugăm cititorii care il cunosc să-i reamintească că are o mamă care il caută, il caută nu pentru a-i cere bani sau alt sprijin material, ci pentru că­­ folosim cuvintele din scrisoarea Măriei Caldăraru - „mă doare ini­ma și plîng mereu după el, că așa-i orice mamă pentru copiii ei. De aceea vă rog, dacă-i aflați, spuneți-i să treacă pe acasă să mă vadă și să-l văd său măcar să-mi scrie“. O rugăminte care ar trebui onorată de fiu­l rătăcitor. „Dreptul“ reche­matului Altfel spus­­ drept­ul inițiului care-și face expunerea de motive in fața unui om care trebuie să decidă. La acest „drept“ s-a gîn­­dit și Ioan Pilă din Mînjești, lucră­tor la secția timplurie a coopera­tivei de consum Vaslui, cind i-a re­clamat pe responsabilul Ion Buru­iană că nu-i repartizează lucrări și materiale, pentru că are amenajat ia domhiuiliul său, un atelier parti­cular (cu calfe și ucenici), care-i aduce un frumușel venit ilicit. An­cheta făcută de i­ecoop Vaslui a stabilit, insă, că cele reclamate de petiționar nu sunt juste. Ion Pilă nu se prezenta la lucru, fapt pentru care au fost aduși de la Tanacu doi lucrători pentru a putea fi o­­norate comenzile ; totodată, potri­vit prevederilor Legii 22/1959, S.P nu are dreptul la gestiune proprie; Ia controalele efectuate de către cooperativa de consum Vaslui la secția condusă de Ion Buruiană nu s-au găsit nici un fel de nere­guli Și nici acei pomeniți... sala­riați ai „patronu­lui". De unde se vede că minciuna are picioare scurte, iar „dreptul" reclamantului poate fi tradus printr-un proverb : .Fiecare pasăre pe limba ei piere". Taxa, vă rog Nicolae Munteanu, tractorist la ,M.A. Crivești, avea un vis mai­­ schi , să fie taxator la I.R.T.A.. Cum, insă, lucra la secția de me­canizare de la C.A.P. Perieni și a­­colo nu era au­tobaza și-a zis că ar putea să fie taxator, dacă s-ar găsi ceva... recuzită și decor. Și-a pus o șapcă, zicînd că-i chipiu, iar tractorul, fără să-l dea de trei ori peste cap­ca-n povești, l-a trans­format cu tot cu remorcă un auto­camion numai bun de efectuat transporturi clandestine. Și a înce­put cu particularii. De La Vasile Roșca, de pildă, a încasat 209 de lei. De la Vasile Buhuș - 75. Și tot așa mereu. La sfîrșitul curselor, un milițian, tot cu chipiu, i-a comple­tat „foaia de parcurs" , abuz in serviciu. Și l-a „taxat" cu... 8 luni închisoare corecțională, numai mustrare. Cum, insă, îl stă­­pînea giadul să verifice dacă e mai greu un kilogram de lină decit u­­nul de caș - a furat, in vară, și niște brînză , vreo 12 kg. Ce i-a prisosit peste cele patru kilograme cu care voia să facă proba la pro­blema care-l frămînta, le-a vîndul lui Mihai Pascaru din Murgeni. Tocmai cind constatase că 4 kg. de lină du aceeași greutate cu­ 4 kg, caș și ii ieșise la chit balanța, au venit milițienii care i-au spus că­­ a ieșit numai bine bilanțul. Pe 7 luni. Mult mai simplu! Cadrele didactice din Stănilești s-au gîndit să-și procure lemne pentru foc solicitînd consiliului popular comunal sprijin in acest sens. A fost întocrziit un tabel, vi­zat și parafat cum se cuvine, și înaintat apoi Sectorului de exploa­tare forestieră­­ Huși. Aceasta, în­ urmă cu două luni. Se solicita a­­probarea necesară pentru cumpă­rarea de lemne din pădurea Do­­brina situată numai la câțiva ki­lometri de Stănilești. Răspunsul a sosit cu viteză de... runele și sursa astfel : „Nu se aprobă". Cauză ? Numai cei de la Sectorul de ex­ploatare forestieră o cunosc. Acum, cadrelor didactice din Stănilești nu le-a rămas decit să aștepte ter­minarea lucrărilor agricole de toamnă pentru ca C.A.P.-U. să se poată furniza mijloace de transport EU care să-și aducă lemnele nece­sare tocmai de la depozitul de combustibil din orașul Huși. Și cind te gindești că s-ar fi putut și alt­fel, mult mai simplu ! Rubrică realizată de C. PASCU și A. RADU ȚIU iie si­e ADUNATE țI REDATE ® .................................................«mmmmmmMim i

Next