Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-14 / nr. 897
PAGINA 2 Pentru așezămintele culturale din județul nostru, ca pretutindeni pe cuprinsul țării, acest început de an stă sub semnul unei efervescențe deosebite, al intensificării și amplificării manifestărilor cultural-educative și artistice menite să contribuie la întregirea cadrului sărbătoresc pe care întregul popor îl pregătește cinstirii marelui eveniment al aniversării semicentenarului P.C.R. Ca și alte domenii de activitate, viața culturală a satelor și orașelor capătă în aceste zile dimensiuni și semnificații noi; sunt inițiate acțiuni impunătoare - spectacole festive, expoziții, simpozioane, premiere teatrale etc. -, unele antrenînd masele cele mai largi ale iubitorilor de frumos; așa sînt concursurile naționale ale artiștilor amatori, bienala de teatru, întrecerea brigăzilor artistice, festivalul cineaștilor amatori și a declanșat luna trecută în județ, cel de-al X-lea Concurs artistic republican al formațiilor muzicale și coregrafice de amatori de la orașe și sate. Concursul al X-lea muzical-coregrafic intitulat „OMAGIU PARTIDULUI", se adresează formațiilor artistice din cadrul sindicatelor, căminelor culturale, caselor de cultură și cooperației meșteșugărești. Colectivele de artiști amatori, instructorii formațiilor, interpreții individuali din județul nostru, prin numeroasele spectacole pe care le vor prezenta cu ocazia celui de-al X-lea Concurs muzical coregrafic - ianuarie - aprilie 1971 — vor participa din plin la crearea atmosferei de entuziastă sărbătoare, închinată gloriosului semicentenar. Formațiilor de amatori li se oferă acum prilejul realizării unor spectacole de ridicată ținută artistică, îmbogățirii repertoriului cu lucrări de valoare din creația românească contemporană, dedicată trecutului revoluționar de luptă al poporului și muncii de edificare a socialismului, sub conducerea partidului, ocazie să includă în repertoriu noi lucrări din patrimoniul clasic, național și universal. Fără îndoială, un concurs de o asemenea amploare va stimula activitatea artistică de la orașe și sate, instaurînd o puternică emulație creatoare în mișcarea artiștilor amatori, va antrena constituirea unor noi colective, afirmarea de noi și numeroase talente, maturizarea formațiilor cu tradiție. In această ordine de idei, ni se pare relevant faptul că dintre formațiile înscrise în actuala fază (necompetițională, de masă) a întrecerii fac parte colective bine cunoscute iubitorilor muzicii și dansului popular, publicului din județ, echipe artistice remarcate in diverse ocazii, cum ar fi : corul casei orășenești de cultură din Huși, fluierașii din Tutova și formația de solzari din Blăgești, fanfara din Valea Mare și Gherghești, orchestrele de muzică populară din Dănești, Duda-Epureni, Murgeni și cea a casei orășenești de cultură din Negrești, cimpoierii din Perieni, corurile căminelor culturale din Stănilești, Solești, Ivănești și Iana, dansatorii din Pîhnești și Dănești, și încă multe alte formații, numeroși soliști vocali și instrumentiști pe care spațiul nu ne îngăduie să-i menționăm cu această ocazie. In județul Vaslui, cel de-al X-lea Concurs organizat de Comitetul județean pentru cultură și artă, Consiliul județean al Uniunii Generale a Sindicatelor, Comitetul județean al Uniunii Tineretului Comunist, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție și Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești — pe lângă asigurarea unui număr cât mai mare de spectacole, care să răspundă exigențelor sporite ale publicului, își propune să prezinte într-o lumină cît mai adecvată tezaurul creației populare de pe aceste meleaguri, să valorifice la un mod elevat frumusețile autentice ale folclorului local. Remarcăm, aici, inițiativa Casei județene a creației populare de a organiza, simultan și in sprijinul actualului concurs muzicalcoregrafic, o „ștafetă folclorică", care va străbate întreg județul, urmînd a se materializa in ,caietele ștafetei"; în aceste caiete, pe baza unui chestionar, vor fi înregistrate creațiile folclorice cele mai reprezentative pentru fiecare localitate, numele unor artiști populari de talent etc. Formațiilor artistice de amatori li se vor putea furniza astfel extrem de prețioase sugestii de repertoriu; pe lîngă aceasta, „caietele ștafetei" vor mai folosi ca material documentar pentru detectarea unor teritorii folclorice de maxim interes (în legătură cu investigarea cărora Casa jude................................. țeană a creației populare va forma și trimite pe teren brigăzi complexe de specialiști. Deocamdată, asistând numai la faza de debut a concursului etapa județeană, fiind programată să aibă loc luna viitoare, în cîteva centre cu participarea formațiilor selecționate de către corisia județeană de organizare nu se pot face observații de amănunt, privind autenticitatea interpretării, acuratețea stilului unor ansambluri, finisarea spectacolelor etc. Ceea ce se impune însă cu evidență este efortul, pasiunea pe care artiștii amatori de la orașe și sate le angajează în pregătirea spectacolelor, abordarea unui repertoriu valoros, capabil să contribuie la cultivarea sentimentului de dragoste pentru patria socialistă, pentru bogățiile și frumusețile ei, pentru prezentul și viitorul ei luminos. Spectacolele muzicale și coregrafice, din cadrul concursului al X-lea - alături de alte manifestări cultural-educative de amploare — vor releva, în întreg județul, intensele preocupări ale așezămintelor de cultură, de a cinsti prin acțiuni de prestigiu evenimentul istoric al creării Partidului Comunist Român, drumul de luptă revoluționară al clasei muncitoare și al poporului nostru, succesele obținute sub conducerea partidului în opera de construcție a societății socialiste multilateral dezvoltate. C. CONSTANTIN fi în cinstea semicentenarului P. C. R. Cel de-al X-lea Concurs muzical-coregrafic OMAGIU PARTIDULUI ii \ î » * j Duminică, la Huși [* | Spectacole ! ! din cadrul fazei județene a Bienalei ii de teatru ! „I. L. Caragiale“ | ' Duminică, în sala cinemmatografului din Huși, în *cepînd de la ora 9, vor îi avea loc primele spectacole in cadrul fazei jude- * *țene a celui de al VI-lea !a Festival bienal de teatru " I .I.L. Caragiale". Vor prezenta spectacole formațiile de teatru de la: căminul I cultural Pădureni (cu J . ,Deșteaptă pămîntului" de la V. I. Popa), căminul culttural Vetrișoaia („LogodnaI de duminică" de George I . Stoian), căminul cultural * I Stănilești („Năpasta" de » I.L. Caragiale"), căminul cultural Hurdugi („Deș- - * teapta pămîntului" de V.I. I . Popa), căminul cultural * Duda-Epuneri („Logodna de 1 duminică" de G. Stoian) ; ; * Casa orășenească de cul-t țură din Huși se va preezenta, în cadrul actualei I faze a festivalului, cu re •> * circaton. | | Matineul teatral de dușminică, de la Huși, se va încheia cu prezentarea a •u nui act din piesa de teatru „Pentru fericirea patpariului", de Aurel Baran» I 1ga și Nicolae Moraru. In | Í interpretarea unui colectiv * de la Casa orășenească d« ■ I cultură din Huși. Specta * cotele cele mai valoroase, I ca și cele mai reușita în» 'terpretări (recări), potrivit aprecierilor juriului vor fi promovate în faza următoare « Bienalei. J I Difuzarea filmului la sate poate deveni un act de cultură lături de alte mijloace rapide de informare — presă, radio, televiziune — cinematograful a pătruns până la cele mai Îndepărtate colțuri ale țării — ne-am obișnuit să considerăm a șaptea artă drept unul dintre cele mai accesibile mijloace de comunicare între oameni, să socotim activitatea de difuzare a filmului un adevărat act de cultură. In ultima vreme, acțiunea de reorganizare, pe plan național, a rețelei cinematografice se înscrie pe linia unor susținute eforturi de îmbunătățire a muncii cu filmul la orașe, dar mai ales în mediul rural. lor Vremea caravanecinematografice, deplasindu-se de la un sat la altul și instalîndu-și „priza" pe unde se putea, a trecut de mult și noi am rămas doar cu amintirea unui eroic pionierat, insă difuzarea filmului la sate, pe așa-numita rețea de „16 mm“ ridică, încă, o serie de probleme, cele mai multe de ordin organizatoric. Deși, cu începere de la 1 noiembrie 1870, a luat ființă la Vaslui din cadrul Întreprinderii cinematografice județene un depozit de filme pe 16 mm, ce asigură în permanență 0 la timp un număr suficient de pelicule, pe rețeaua Cinematografelor sătești din județ se fac simțite unele deficiențe datorate în primul rând lipsei de preocupare din partea celor care lucrează direct cu filmul la sate. Deși printre cei care activează la cinematografele sătești, există destui oameni pasionați de munca pe care o fac, destui pentru care filmul nu este numai o marfă, ci și un bun spiritual care trebuie pus în circulație, sunt numeroase cazurile când operatorul .de film rămâne un simplu funcționar, care-și limitează activitatea la un număr prestabilit de ore de proiecție săptămînal. Mai mult chiar, lipsa de preocupare față de activitatea de zi cu zi, neintreținerea aparatelor, manipularea neatentă a peliculelor duce la deteriorarea acestora — și, o dată trecut mai departe, filmul nu mai poate fi oferit spectatorilor in condiții tehnice normale. Iată două exemple de dată recentă: la Corni — Huși (operator, Iosub Brențescu) filmul american „marșița nopții" — în copie nouă — a ajuns să prezinte, după numai două zile, mari defecțiuni, care au scurtat simțitor durata de utilizare a peliculei. La fel s-au petrecut lucrurile și la Tîrzii (operator: Mihalache Gheorghe) cu filmul „Să ucizi o pasăre cântătoare“ — toate acestea când este bine știut că o copie își acoperă cheltuielile și poate fi scoasă din circulație abia după 250 de proiecții. Un alt aspect puțin îmbucurător este, în unele locuri, slaba conlucrare dintre operatorii - proiecționiști și cei care răspund, la nivelul comunelor, de activitatea culturală, în condițiile in care nu toate cinematografele sătești dispun de un local propriu și Ulmul se „dă" într-o sală a căminului cultural sau la școală, într-o încăpere rezervată — în afara orelor de clasă — activității culturale, se întîmplă de multe ori ca operatorul să fie nevoit să programeze la întîmplare spectacolele, „strecurîndu-se“, printre celelalte activități ale căminului, dintre care unele mai puțin „culturale" — nunți, baluri etc. Dar, atît timp cît în cadrul căminului cultural programarea a două sau chiar trei filme, săptămînal, este considerată drept activitate culturală, ne întrebăm în ce măsură se străduiesc directorii de cămine să transforme această acțiune din simplu divertisment în activitate cu caracter educativ. In alte cazuri directorii de școală refuză categoric să pună la dispoziție sala de clasă, motivîndu-și refuzul în cele mai diferite și, cîteodată, puțin plauzibile teluri. O altă dificultate —■ pe care ne-o semnalau, recent, mai multe scrisori primite de la cititori — este greutatea cu care se obțin de la consiliile populare mijloace de transport pentru deplasarea aparatelor de proiecție în satele componente ale comunelor, ii invităm pe cei direct interesați în această problemă să recitească H.C.M. nr. 962/1954 — capitolul referitor la „Organizarea și funcționarea cinematografelor sătești". Pentru a încheia, lăsîndu-i pe cei în drept să tragă concluziile necesare, am vrea să menționăm că există destule comune în județul nostru unde se face simțit efortul de a apropia spectatorii de cinematograf, de educa, și prin acesta mijloc, publicul. La Berezeni, Băcani, Zorleni, Codăești, Dumești, Fălciu — ca să cităm numai cîteva dintre unitățile fruntașe — realizările, concretizate în numărul de spectatori și de pelicule difuzate, sînt rezultatul valorificării unor condiții bune de lucru dar și al colaborării strînse dintre toți cei pe care i-am putea denumi, cu un termen mai cuprinzător, „ factori responsabili“. SILVIA ȘTEFANESCU îndepliniri de planul „Dragă redacție, este pentru prima dată sind mă adresez dv„ știind că sunteți în măsură să-mi dați un răspuns concret* ** ne-a scris, printre altele, tovarășul Neculai Maftei, gestionar la magazinul din satul Călugăreni, aparținind „Ștefan de cooperativa de consum cel Mare”. Intr-adevăr, dumnealui are nevoie de un răspuns concret la situația pe care o relatăm : în ziua de 30 decembrie 1970, N. M. s-a prezentat la biroul cooperativei de consum, pentru a preda 2.200 lei, rezultați din vintatea mărfurilor. Insă nu ne spune dumnealui »» pentru «să nu-și îndeplinise planul I« fondul social (cu 1ß* lei) și la vânzare de cărți (cu 5W lei). Ion Ungureanu, președintela cooperativei, i-a reținut sumele respective «Un banți proveniți de la vânzarea de mărfuri. Motivarea , așa este dispoziție din partea U.I.C.C. Vaslui (I). Fără îndoială că gestionarul respectiv ar fi trebuit să-și îndeplinească planul și la fond social și la vinzare de carte, dar, dacă n-a făcut-o, de ce s-au transferat banii dintr-un domeniu în altul ? Aceasta nu seamănă a : 1) dezinformare (ar rezulta că și fondul social și vinzarea de carte au fost îndeplinite să ne bucurăm, totul este în regulă) ; 2) precedent și invitație la eventuale „trăsături dintr-un condei" ? î BARCELONA 13 (Agerpres). Peste 10.000 de spectatori au urmărit la Barcelona întîlnirea internațională amicală de fotbal dintre echipa locală Espanol și formația Rapid Viena. La capătul unui joc echilibrat scorul a fost egal: 1—1 (1—1). MELBOURNE 13 (Agerpres). In turul trei al probei de simplu bărbați din cadrul turneului internațional de tenis de la Sydney, jucătorul sovietic Aleksandr Metreveli l-a eliminat cu 6—3, 6—2, 6—4 pe australianul Merv Rose. Alte rezultate : Zednik (Cehoslovacia) — Keldie (Australia) 3—6, 6—3, 6—4, 3—6 7—6; Dent (Australia) — Rouget (Franța) 7—6 6—1, 6—7, 7—6; Bledcher (Australia) — Ball (Australia) 6—1, 6—2, 6—3. In turneul feminin, Olga Morozova (U.R.S.S.) a învins-o cu 1—6, 6—3, 6—2 pe Kerry Harris (Australia), iar Gail Chantreau (Franța) a dispus cu 6—2, 5—7, 6—3 de Helen Gourlay (Australia). MOSCOVA 13 (Agerpres). După o zi de odihnă, turneul internațional feminin de șah de la Celiabinsk a continuat cu desfășurarea partidelor din runda a 10-a. Lidera clasamentului, maestra sovietică Elena Rubțova, a obținut o nouă victorie, cîștigînd Brigitte Hoffmann (R.D. Germmană). Kviatoslava Brezova (Cehoslovacia) a învins-o pe Klara Skeghina (U.R S.S.), iar Vesmina Șikova (Bulgaria) pe Galina Vinokurova (U.R.S.S.). A fost consemnată remiza în partida dintre jucătoarele sovietice Tamara Belova Rimma Bilunova. Celelalte parșitide, printre care și cea dintre Margareta Juncu (România) și Olga Ignatieva (U.R.S.S.), s-au întrerupt. In clasament continuă să conducă Elena Rubtova cu 8 puncte, urmată de Klara Skeghina — 6,5 puncte (1), Rihmia Bilunova — 6,5 puncte etc. Margareta Juncu ocupă locul 9 cu 3 puncte și o partidă întreruptă. PRAGA 13 (Agerpres). Pe trambulina de la Spindleruv Mlyn (Cehoslovacia) s-a desfășurat un concurs internațional de sărituri cu seimurile la care au participat sportivi din Elveția, R.D. Germană, Iugoslavia, Norvegia, Polonia, România, Ungaria Cehoslovacia. Victoria a reveșiit elvețianului Hans Schmid cu un total de 233,7 puncte (cele mai bune sărituri ale sale au măsurat 80,5 și 82 m). Cunoscutul campion cehoslovac Jimi Raska a ocupat locul doi cu 223,8 puncte, fiind urmat de Rudolf Hoehnl (Cehoslovacia) — 218,4 puncte, Gerhard Usbek (R.D .Germani) — 195,4 puncte etc. Concurenții români Nicolae Lupu și Anghel Biriș au ocupat locurile 48 (153,1 puncte) și respectiv 52 (141,2 puncte). WASHINGTON 13 (Agerpres). — Curtea Supremă a S.U.A. a aprobat în principiu apelul boxerului Cassius Clay, care a fost condamnat pe o perioadă de 5 ani, deoarece a refuzat să facă serviciul militar. In felul acesta, fostul campion mondial va avea drepturi depline de a lupta oficial la 3 martie la New York în meciul cu Joe Frazier, actualul deținător al centurii, întîlnirea se va desfășura la Madison Square Garden, din New York. Aflînd rezultatul apelului său, Cassius Clay a declarat: „Acum sunt un om liniștit și pot să mă concentrez în pregătirile mele cu mult calm. Eu voi demonstra tuturor că sunt adevăratul campion al lumii". SPORT Pe scurt Unul din noile blocuri>ricin Dumbrava din Bîrlad. cu 60 de apartamente din cartierul Ste- ORIZONTAL: 1. Gîndaci de culoare albastră — Țepi; 2. Specii de întări — Coadă de lăcustă I.; 3. Albina care depune ouăle — Arma albinei; 4. La telefon — Insectele! 5. Nuni — Gindăcei lungăreți și subțiri; 6. Insectă leneșă— Acela; 7. încuie I — Diminutiv feminin — Ager; 8. Insecte asemănătoare furnicilor; 9. II dau și insectele — Măreți; 10. Fuge ca tăunul cu paiul —• La rădașcă I — și la albină f; 11. Aici am văzut „Libelula" — Un punct pe apă. VERTICAL: 1. Specie de păianjen mare; 2. Fluturi a căror larve cauzează mari pagube — Intersecție ; 8. învelișurile în care se înfășoară larva unor insecte — Insectă dipteră; 4. In grafit I — Cărăbuși, greieri, furnici... 5. Nume masculin Cîntecul greierului — Intemă I ; 6. Gala G orizon- GAZE t.al — L-a trimis pe greiere la furnică; 7. Cozi de greieri! —Insectă ce roade lemnul — Curelușă de meșină; 8. Munte în Togo — Nu mai are; 9. Insecte coleoptere ; 10. Țețe ! — A forța — Celui de apă i se mai spune și libelulă; 11. E aproape de muscă la box — Insectă ... dulce. Cuvinte rare: ALU. LEONTE COCOȘ VREMEA NOUĂ 0 Pe drumul... (urmare din pag. n ) Printre problemele principale rezolvate de colectivul de conducere al fabricii se înscrie modernizarea fluxului tehnologic In comparație cu proiectul Inițial, mai buna dotare a locurilor de muncă cu mașini speciale, moderne, aplicarea unor metode eficiente de lucru, toate acestea contribuind la creșterea productivității muncii. Așa se face că numai în anul 1970 s-au realizat 1.255.000 de confecții. Produsele de calitate superioară realizate au contribuit la mărirea numărului de beneficiari interni, ajungind la sfîrșitul anului 1970 la 36. Mărfurile fabricii vasluiene trimise la export, în anul care a trecut, s-au ridicat la o valoare de peste 17 mii. Iei valută. La obținerea acestor succese o contribuție însemnată au avut-o și inovatorii, care, prin crearea unor modele cu un consum mai mic de materiale, au adus importante economii. Să cităm doar inovația tovarășilor Ioan Ursu și Eugen Popeac, referitoare la reducerea serjului de la costumele bărbătești cu un centimetru pe costum. Această inovație a adus fabricii o economie ante- calculată de circa 216.000 lei. ‘ Nu putem trece cu vederea aportul inovatorilor Constantin Barbu, Petru Aspltanet, Constantin Maftei, Constantin Gîlcă, șefului de sector Mihai Costăchescu și al altora, care, prin inovațiile și raționalizările lor, au adăugat numai în 1970, la valoarea economiilor, fabricii circa 200.000 de lei. Noul cincinal — etapă importantă în accelerarea procesului de producție, în îmbunătățirea întregii activități economice, pune în fața colectivului Fabricii de confecții sarcini noi. Una dintre ele urmărește mărirea capacității întreprinderii prin crearea cinci secții noi, cu 600 de muncitori, și care va spori producția actuală a unității cu un volum de confecții în valoare de 94 milioane lei. Sub conducerea organizației de partid, colectivul fabricii vasluiene este hotărît ca și un viitor să pună un accent deosebit pe aspectul calitativ al produselor, astfel ca raportul său la dezvoltarea economică a județului nostru să capete o amploare și mai mare. f Pierderea urinei în timpul somnului de noapte sau incontinența nocturnă de urină, mai poartă și numele de turn, enurezis enurezis nocintantium. Sunt copii care pierd urina și în timpul zilei și această boală se numește enurezis diurn, dar ea se întllnește cu mult mai rar. In enurezisul nocturn, copilul, la aproximativ două ore după ce a adormit sau în prima jumătate a nopții, inundă patul în care doarme cu urina pe care o pierde. Această formă de urinare se poate repeta în fiecare noapte sau la intervale neregulate. Enurezisul nocturn apare, de obicei, pe la 6—7 ani (e mai frecvent la băieți decât la fete) și, în general, dispare (uneori fără tratament) la virsta de 12— 13 ani, deci la virsta pubertății. Alteori, poate persista până la adolescență și cu totul rar dincolo de adolescență. Copiii entretici sunt mai debili, mai triști. Ei se culcă, seara, obosiți de alergătura de peste zi și dorm profund. Se știe că, în primele ore de somn, crește cantitatea de urină și ea se adună în vezica urinară. Dar copilul nu se trezește și atunci se urinează în pat. Dacă la prima constatare mama e înțelegătoare și găsește o scuză, la repetare insă ea începe să amenințe copilul că îl va pedepsi și, deseori dimineața, îl ridică din patul ud nu numai cu... vorba. In acest fel, în seara următoare, copilul se va culca cu teamă pentru că se așteaptă să fie din nou pedepsit dacă mama lui va găsi iarăși așternutul ud. Și, doar copilul nu e cu nimic vinovat. De altfel, nu de puține ori acești copii, internați în spital pentru o vreme, nu mai limrinează de loc, pentru ca imediat ce revin în mediul familial, să prezinte din nou simptomele anterioare. Copiii bolnavi de enurezis sunt, uneori, descendenți ai unor părinți alcoolici sau cu afecțiuni de natură stfilitică. Alteori, însă, copiii sunt epileptici. De asemenea, copiii mai pot fi purtători ai unor cauze organice, ca: ano sfatul MEDICULUI marii de dezvoltare a organelor genito-urinare, leziuni sau iritații a acestor organe, anomalii de dezvoltare a șirei spinării sau purtători de paraziți intestinali, de oxiuri etc. Tratamentul în cazul acestei boli va fi aplicat numai după ce medicul a examinat copilul, pentru a indica astfel un tratament legat de cauza ce determină infirmitatea. In afară de tratamentul recomandat de specialist, e necesar să i se instituie copilului o restricție de lichide spre seară, să fie pus să urineze înainte de a se culca, după cum e util să fie trezit noaptea pentru a urina la oră determinată. In anumite cazuri, se aplică și un tratament operator. In general, copilului bolnav de enurezis nocturn trebuie să i se creeze un climat în care conflictele familiale să fie evitate, să nu constituie ținta unor ironii, să nu fie pedepsit, ci ajutat. Prof. dr. N. OBLU Clinica de neurochirurgie Iași Enurezisul nocturn Pauze nedorite Din păcate, suntem puși în situația de a face o nouă referire la cinematografele sătești. Considerăm că orice spectator dorește să vizioneze în condiții optime filmul pentru care a plătit bilet de intrare. Și aceasta, chiar dacă proiecția filmului respectiv are loc într-o sală de cinematograf modern, de cămin cultural sau într-o sală de clasă. Proiecția trebuie să fie bună. Or, se pare că există o anume opinie, greșită, că, la sate, se pot face rabaturi calitative în acest sens. Exemplificămi, transcriind relatarea unor spectatori din satul Lacul Babei, comuna Bogdana . intr-una din seri, operatorul cinematografic a venit in sat împreună cu un prieten ; după încasarea banilor pentru biletele de intrare, a început și filmul ; la un moment dat, pelicula s-a rupt ; pauză fortuită, deci era de așteptat ca operatorul să intervină imediat, însă acesta lipsea de lungă aparate , probabil că se afla prin vreo sală de clasă ; prietenul său nu a reușit să remedieze defecțiunea apărută. Ne interesează mai puțin amănuntele și urmările „pauzei de film" din satul Lacul Babei, dar ținem să sesizăm întreprinderea cinematografică asupra necesității ca filmele să poată fi vizionate în cele mai bune condiții, oriunde vor fi proiectate, în oricare din orașele sau satele județului nostru. La swmummin Cunoașteți - nu ? - sentimentul de mulțumire cînd constatați că, la o cerere sau un raport trimis către conducerea unei instituții ori întreprinderi, ți se răspunde la timp și, mai ales, in așa fel incit îți creează convingerea că nu ai scris în zadar. Este genul de răspuns : „Aveți dreptate. Se vor lua măsuri ca situația relatată de dv. să fie schimbată ș.a.m.d.". Iar prestigiul acelei conduceri de întreprindere sau instituție crește cu atît mai mult cu cît măsurile anunțate sunt luate intr-adevăr, și la timp. Mai există, însă, și așazisele „adrese calde”, în care cetățeanul solicitant este anunțat că „se vor lua măsuri". Cînd ? începe așteptarea, apoi o nouă sesizare, un nou raport... Iată . Nicu Savin lucrează în vagonul poștal care circulă între Crasna și Huși. Neavînd nici un fel de instalație de încălzire, celor care lucrează în vagon ie vine foarte greu (acum este iarnă) să prelucreze expedițiile poștale. In urma mai multor rapoarte adresate Direcției de poștă și telecomunicații din județul Vaslui și Direcției regionale C.F.R. Iași, din partea ultimei i se răspunde lui Nicu Savin că „se vor lua măsuri". Răspunsul este cald, însă măsuri concrete nu au fost luate, cel puțin pină la data de 8 ianuarie 1971. în mod logic, vagonul poștal nu poate fi încălzit de... căldura unor birouri în care a fost conceput un răspuns formal. Rubrică realizată de LIVIU NISTOR Adrese „calde“ * $