Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-16 / nr. 899

$ PAGINA 2 Ui­siecții la uni­ci muzeu de istorie, or­ganizate în mod științific, asigură vizitatorului posibilitatea de a stră­bate, retrospectiv, istoria neamului în cel mai important compartiment, a­ producției materiale. Pentru înțelegerea științifică a evoluți­ei societății omenești, ale aspectelor a­­cestei evoluții, în timp, pe meleaguri vas­­luiene, se impune ca tematica expoziției muzeului ce se va înființa, să cuprindă toate etapele istoriei ale căror urme se cunosc pe teritoriul județului Vaslui. Ast­fel, expoziția va cuprinde, tematic, co­muna primitivă, începînd­ cu sfîrșitul paleoliticului superior și va continua, pînă în epoca medieva­lă (sec. XV). Ea trebuie să fie organizată în așa fel, încît viitorul muzeu să se recomande, în pri­mul rînd, ca un muzeu al carpilor (sec. II-III) și al continuității de locui­re a acestui ținut, în secolul IV e.n. și să re­flecte evoluția societății omenești de la sfîrșitul paleoliticului superior pînă în epoca medieva­­i­lă (sec. XV). Astfel organizat, mu­zeul ar putea răspunde, în cel mai înalt grad, activității instructiv-educa­­tive, încadrîndu-se, pe plan național, în acel ansamblu de mu­zee a căror expoziție constituie o verigă unică în prezentarea evoluției culturii ma­teriale străbune. Intrucit, pe teritoriul județului, se între­prind săpături arheologice într-un punct populat de triburi din perioada de sfîrșit a paleoliticului superior (Mălușteni), este necesar ca, în muzeu, să fie reprezentată această veche celulă de viață omeneas­că din mileniul IX—IV î.e.n. De asemenea, trebuie prezentată industria paleolitică a uneltelor din silex, deosebit de impor­tantă pentru cunoașterea și înțelegerea aspectelor de viață materială a triburi­lor din etapa de sfîrșit a paleoliticului superior. Prin fotografii și mijloace gra­fice, se pot prezenta și urmele primelor tipuri de locuință, bordee surprinse la Mălușteni — singurele de acest tip, pînă în prezent, în regiunea de sud-est a Mol­­­dovei. (Spațiul afectat paleoliticului, în expoziție, se va putea stabili ulterior, în planul grafic). Epoca neolitică va fi reprezentată pe cele trei etape mari: neoliticul de început, respectiv cultura Criș - prin materialele rezultate din cercetările întreprinse la Trestiana, din comuna Grivița, cit și prin materialele provenite din alte așe­zări din județ și care se găsesc în dife­rite colecții ; neoliticul dezvoltat, respec­tiv cultura liniară și cucuteniană, se vor reprezenta prin materiale adunate cu o­­cazia cercetărilor de suprafață. Avînd în vedere că, în muzeu, vor fi tezaurizate numai elementele de cultură materială din județ, pentru început, se pot expune materialele de la Perieni, Bălteni (Chetrești), Muntenii de Jos, Blă­­gești, Igești etc. pentru cultura cucute­niană; și­ de la Durlești, pentru perioada neolitică de sfîrșit (aspectul Stoicani-Al­­deni). Pentru epoca neolitică, trebuie re­prezentate industria uneltelor de silex și obsidian, (cuțite răzuitoare, vîrfuri de să­geți etc.), olăritul, industria casnică (tor­sul, țesutul), ocupațiile (vînătoarea, pes­cuitul, cultura primitivă a plantelor etc.). Vor fi reprezentate și preocupările spiri­tuale ale omului neolitic (cultul fertili­tății, al fecundității și altele), prin mate­rial zoomorf și antropomorf. Epoca metalelor, bronz-fier, va putea fi reprezentată sumar prin materialele care există în colecții particulare deoare­ce, pînă în prezent, n-au fost întreprin­se săpături organizate. Pentru secolele II—III e.n., se vor ex­pune materiale rezultate din săpăturile de la Poienești (ceramică carpică, obiec­te de podoabă etc.), cit și din alte ne­cropole, in curs de cercetare, ca cele de la Țifești (lana) și Mălușteni, urmînd să se întreprindă săpături arheologice în ce­lelalte așezări carpice din județ. Avînd în vedere că elementele de cul­tură materială autohtonă (carpo-dacică), apărute in complexele de tip Sîntana de Mureș, cercetate în raza județului, sunt foarte numeroase, expoziția va reprezen­ta această nouă etapă (secolul al IV-lea e.n. și începutul celui următor) prin mate­riale rezultate din săpăturile de la Va­lea Seacă - Bîrlad, Bogdănești , Fălciu, Banca, Zorleni etc., reflectind pregnant aspectul continuității elementului autoh­ton și contribuția populației băștinașe la înflorirea culturii materiale pe aceste meleaguri. Secolele al Vl-lea și al Vll-lea, fiind mai slab cercetate, vor fi marcate cu e­­ventuale materiale culese prin cercetări de suprafață. Pentru cultura materială de tip protadridu (sec. IX-X), caracte­ristică desăvîrșirii etapei de formare a poporului român, se vor expune obiecte rezultate din cercetările efectuate de Muzeul :,Vasile Pârvan" din Bîrlad, la Bogdănești - Fălciu, Vlădeni - Murgeni, Simila, Bîrlad, solicitîndu-se sprijinul Institutului de istorie și arheologie din Iași, care a întreprins cercetări la E­­pureni, Dodești și în alte localități. Feudalismul timpuriu și dezvoltat (sec. XII-XV) va putea fi reprezentat, sumar, intrucit cercetările pentru această etapă sunt reduse. Cu sprijinul Institutului de istorie și arheologie din Iași, care a întreprins cîteva sondaje la curțile domnești din Vaslui și Huși, s-ar putea suplini lipsa materialelor arheologice, pe moment, pînă cînd cercetările vor fi reluate. Ponderea expoziției, originalitatea ei, o va constitui, deci, prezentarea cultu­rii materiale carpo-dacice din secolele al ll-lea și al lll-lea e.n., reprezentate prin aspectul Poienești. In felul acesta, Muzeul de istorie din Vaslui va fi unic în Moldova, atît prin t­ematică, cit și prin valoarea materia­lelor arheologice expuse. Prof. VASILE FALADE Muzeul de istorie din Vaslui—un muzeu al carpo-dacilor ORIZONTANI; 1. Operă sculpturală de mari, cu caracter dimensiuni social; 2. Lucrări de artă — Entuziasm­; 3. Au fost reprezentați pe Sculptură sculpturi; 7. Al leului; 8. Pu­țin aer! — Reprezentări în sculptură; 9. Ca o statuie ! — Cea a lui Michelangelo a bă­tut necontenit pentru sculptură. VERTICAL; 1. Pentru studiul și documentarea sculptorului — Vir­tuos în artă­ ; 2. Aproape opac­e — „Aruncătorul de suliță" de Coval­­schi; 3. Delicioa­se băuturi (fig.); 4. „Gigantul" lui Paciurea —• Ele­ment de susține­re; 5. Marin E­­lenescu — împo­trivă; 6. Popor an­tic de la care ne-a rămas celebrul ba­sorelief „Leoai­ca rănită" ; 7. Numeral (abr.) — Monede în S.U.A. și Canada; 8. împărat, roman ale cărui victorii sunt­ înscrise pe vestita columnă cu același nume — In um­bră­; 9. Perioadă de timp — A adera, V. BUSUIOC ,23 4­5 6*7 Columna lui Traian — Pictor și sculptor român; 4. Parte a piciorului modelată cu miga­lă de sculptor; 5. Ținut în Mongolia -r- Zburătorul legen­dar reprezentat și în sculptu­ră; 6. Eter! — Spre ea duc aleile mărginite de frumoase Aerofotografia” în protecția plantelor Departamentul de fitopatologie de pe lângă Serviciul agricol na­țional consultativ din­ Cambridge (Anglia), care a introdus aero­­fotografia în Anglia, a fost in măsură, pe această bază, să co­releze anumite boli cu unii fac­tori ai mediului ambiant, ca tipul și structura solului, irigarea și aplicarea de îngrășăminte. Aero­­fotografierea sistematică a unor regiuni deosebit de susceptibile la mana cartofilor a permis iden­tificarea unor focare de infecție de la care boala se răspîndește. S-a asigurat astfel un control mai bun asupra bolii, indicîndu-se operativ unde și cînd pot fi a­­plicate măsurile de combatere cele mai adecvate. JAPONIA. Această legu­mă (asemănătoare cu un castravete) a crescut în grădina unui cetățean ja­ponez. Ea măsură 1,6 m și pare să crească din ce în ce mai mult. 0 , escintind in strive­­­­chiul Vaslui care, a­­cum, e un imens șantier, am simtit pe loc o sete ciudată in git și o foame puțin bizară in stomac. Prietenul meu s-a gîndit cîteva momente, apoi mi-a spus : „Am găsit. Mergem la restaurant, min­erim și bem un vin ca să ne treacă boala asta“. Ideea mi s-a părut cit se poate de ingenioasă, așa că pro­punerea a fost acceptată în unanimitate. Am poposit deci la restaurantul din piață. Nici n-am intrat bi­ne și am zărit pe unul din­­ pere­i un anunț excelent desenat, care ne spunea: „Servim, la cerere, țuică Hartă". — Bravo ! ne-am zis: Pe gerul ăsta nici că se poate ceva mai nimerit. Și, luînd loc la -1 masă, am cerut os­t­pătăriței două țuici fierte. — N-avem, a venit can­­did răspunsul. — Dar acolo scrie că serviți.. „ — Avem, dar n-avem ... Țuică avem, dar n-avem... indicații să o tăcem... Hai« ioi decit pe geruri mai mari. — Aoleo!, a spus priete­nul meu. Te pomenești că astăzi, Hind 13 ianuarie, n-avem noroc. Și i-a cerut apoi ospătarei să ne dea ceva de mîncare. — Chilcă cu ceapă !. ■— Altceva ! — Chiftele de săptămîna trecută și mici la... ghia­­tă, de alaltăieri. Altceva ni­mic ... — Bine. Ne-a trecut pof­ta. De băut ce aveți ? fc Dealurile Prutului“. Și ne-a adus „Dealurile Prutu­lui“ pe masă. — Belească ! — ? — Băbească ? — ? — Dealu Mare ? — ?­­ Cotești ? — Bine, lasă Prutul pe masă. Și am început să bem , dealurile. Beam și ne ui­tam pe pereți. Ne uitam pe pereți și rîdeam ! „Nu ser­vim clienți în stare de ebre­­itate", „Cîntâiul cu muzica interzis“ (adică cu vocea se perm­ejt „Rugăm nu consumați semințe în local“. (Formidabil­­ parcă am fi pe stadion). Am băut un „deal" și jumătate, apoi ne-am hotărit să mîncăm­ totuși. Am traversat micile dealuri de pămînt din jurul șantierului viitorului hotel turistic și ne-am pomenit la modernul restaurant... Am luat foc îmbrăcați în pal­toane, cu căciulile pe cap și am așteptat. In jurul teracotei imense, ospătarii stăteau lipiți cu muștele pe hîrtia încleiată. Cu multă greutate s-a desprins de a­­colo o ospătăriță. ■— Ceva de mîncare ? — Da. Creier. Adică nu . ..creierul ni s-a terminat. Fripturi, însă ... — O listă de bucate a­— Nu. Așa ceva n-am a­­vut și nici nu avem. V-am spus­­ fripturi. — Bine, He și fripturi. Dar cu ceva varză murată, castraveți, gogoșari... — N-avem decit gogo­nele. — Fie și gogonele, dar adu-ne un vin mai acătării. Doar suntem­ în Moldova, în țara vinurilor ! — Da. Vă putem servi „Dealurile Prutului“. Altce­va n-avem... ...Și uite așa am băut din nou „dealurile“. Nimic de zis. Nu sunt chiar de ne­băut, dar nu strica un vin de Huși, un Cotnărel... Oare cei ce răspund de a­­limentația publică locală consumă acasă doar.., go­gonele și „Dealurile Prutu­lui" . N-am crede! Lingă masa noastră, vreo opt consumatori se uitau triști la inscripția „Condica de sugestii și reclamații“. Sub inscripție n­u era nici o condică. Voiau să recla­me,,, gogonetele. N-au re­ușit. Au rugat să vină res­ponsabilul. Dar responsabi­lul nu apărea. Și atunci mi-am amintit de o replică dintr-o piesă shakesperiană : „E ceva putred în Danemar­ca !“. Tot ce se poate. Și de necaz am pornit-o iar pe „Dealurile Prutului“ — singurele „Dealuri“ din tot județul! Dacă mai venim pe aici, rămîne Vasluiul o­­raș de... cîmpie. Că dea­lurile le-am consumat. RUSALIN MUREȘANU „Dealurile Prutului“ — le-am băut­­ cu litru i foileton veți ? 0­uminită 31 mai, orele 15 și 23 de minute... momentul în care re­­­giunea estică a Peru­lui a fost zguduită de cea mai mare catastrofă natu­rală din istoria emisferei ves­tice. Verbul folosit nu e o figură de stil. Cutremurul de la 31 mai, succedat de alte 194 mișcări seismice profun­de, a afectat o suprafață de 128.700 km­2 (aproximativ e­­gală cu suprafața Belgiei, O­­landei și Danemarcei), distru­­gînd complet 15 localități și, parțial, cîteva zeci de sate și orășele cocoțate pe pantele pitorești ale Anzilor, Cordilie­­rilor Albi și Cordilierilor Negri și a ucis între 50.000 70.000 de persoan­e. Dar poate că efectul cel mai tur­­l­burător al acestui cataclism cons­tituie faptul că au fost suficiente doar cîteva­­ v­rirmte pentru ca regiuni în­tregi ale țării să-și schimbe complet geografia, într-un fel de joacă absurdă și tragică a Pământului de-a munții și de-a apele. La 6.850 de metri înălțime în munții peruvieni există aproximativ 200 de lacuri și, cînd pămîntul a în­ceput să tresalte, digurile lor au înecat pantele, distrugând localități întregi. Peste ora­­șul Yungay, avalanșa s-a nă­pustit cu o viteză de 300 km./h acoperindu-l cu un strat de mii de peste 15 metri grosi­m­e. Dealuri și munți s-au pră­bușit ca niște castele din cu­buri. Alte dealuri și alți munți au țâșnit din pămînt. „Oamenii dispăreau în crăpăturile so­lului care se rula ca un co­­vor, povestește unul puținii supraviețuitori­ dintre Rîul Santa a dispărut, pur și sim­plu, pe o bună parte a cursu­lui său. Cei cîțiva rămași în viață nu mai recunoșteau ți­nutul. Localități întregi fuse­seră înghițite de pămînt, iar peste ele s-au așternut munți mari de piatră, care au în­gropat tot ceea ce acolo e­­xista înainte...". 12 noiembrie... In Pakis­tanul oriental, regiunile din Golful Bengalului, îmbătate în lumina moale a unui as­fințit odihnitor, se pregăteau pentru somn, în vreme ce O­­ceanul își azvîrlea plictisit a­­p­ele spre țărm ; nimeni nu bănuia zbuciumi de mai­ târ­ziu. Doar la serviciile meteo­rologice de pe litoral se știa că fusese detectat un ciclon care se îndrepta spre Golful Bengalului, dar specialiștii n-au dat alarma de gradul 10, cum se procedează în aseme­nea cazuri, neîncrezîndu-se fie în forța prăpădului anun­țat, fie în eficacitatea alertei în rîndurile unei populații numeroase și sărace, lipsite de mijloacele necesare pen­tru asigurarea rapidă a oame­nilor și a bunurilor lor. Vâr­tejul a fost copleșitor. Vântul, a cărui viteză a depășit 200 km./h, s-a jucat pur și sim­plu cu casele localnicilor, construite în majoritate din bambus și pămînt și acope­rite cu­­ frunze de cocotier. Clipele­­ din virf ale ciclonului au fost și momentele culmi­nante ale fluxului marin. Tra­gica coincidentă a avut drept prim rezultat formarea unor valuri gigantice, de peste 20 metri, care s-au prăvălit pes­te case și ogoare, transfor­mi­nd 14 insule din Golful Bengal și regiuni întregi din Pakistanul de est într-un o­­cean de noroi, mormînt colec­tiv pentru zeci sau sute de mii de persoane. Cifra exac­tă a victimelor nu se știe pre­­cis (s-a spus 300.000, s-a spus 700.000) și probabil că nu se va ști precis câți din cei 2.230.000 de locuitori ai celei mai mari și mai populate, del­te din lume au fost, în acele 15 ore de groază, absorbiți de oceanul în fierbere sau sugrumați de noroi. Catastrofele naturale din Peru și Pakistan sunt unice în istoria secolului, bilanțul pierderilor umane și materia­le e tragic, cu suferințe poa­te inimaginabile pentru popu­lația afectată, cu consecințe serioase pentru evoluția eco­nomică a țărilor respective. Dar după gîndul pios acordat dispăruților, după ce stropii Dl IA YUNGAY IA DACCA de apă s-au zvîritat pe obraz sau pe ramuri, oamenii își a­­dună puterile și reconstruiesc. Apele, norii, pămîntul por­nesc cîteodată împotriva oa­menilor și uneori distrug. E­­norm, copleșitor.. Dar pînă la urmă învinge viața, omul. Și poate că aceasta este e­­sențial. Ca și faptul că, în lupta lor pentru viață, locu­itorii celor două Pompei­ uri contemporane, dar la fel de tragice ca și cel de demult, nu au fost singuri. Cea mai mare parte a statelor lumii le-au trimis ajutoare cu ade­vărat prietenești. Mii de or­ganizații și-au pus umărul în­tru sprijinirea țărilor devas­tate, către populația sinistra­tă s-au întins din toate re­giunile lumii ,mâini priete­nești, care nu cunoșteau de­cât limbajul­­ emoționant al solidarității umane, minunata solidaritate umană, bucuria binefăcătoare și tonică a cer­titudinii de a nu te ști sin­gur. VENERA ANGHEL ______­___­___ S.U.A. Un dulgher din Darwin posedă un ghem imens de lire ce cîntărește 4 tone și jumătate și pe care a început să-l adune din 1950. Olimpiada GIOVANnI PAPINI, scriitor, is­toric literar și profesor universitar, a fost întrebat de un tînăr care pre­tindea că are talente scriitoricești. — Profesore, spuneți-mi și mie cum se poate scrie mai bine ? Papini și-a frecat barba și a spus: — Cel mai bine și mai sigur este de la stingă la dreapta, și dacă e posibil, șezind pe scaun. ★ ALDO FABRIZZI a fost invitat la o școală superioară din Roma la o conferință despre bătrînețe, ținută de mari profesori universitari, me­dici și specialiști în geriatrie. La un moment dat, actorul a fost rugat să-și spună și el părerea. — Bâtrinețea, a spus el, este o perioadă in viața bărbatului u­nd a­­cesta poate discuta cu femeile pro­bleme științifice fără pericolul ca ele să se îndrăgostească de el. ★ ORSON WALES, vestitul actor și regizor, a turnat un film în Italia și nu se știe din ce cauză a plecat supărat de acolo. Intorcîndu-se la Londra, a declarat în cadrul unui interviu: — In Italia toți oamenii sînt ac­tori și, cu foarte puține excepții, chiar foarte buni. Nenorocirea este că aceste excepții au fost angajate in teatru și cinematografie. anecdotelor El ? • vim. Ea :­­ — Mergeți drept înainte, nu riscați nimic; clinica este chiar la capătul piftiei ! Noi doi nu ne potri­­va nu te potrivești tu !. VARIETĂȚI i ’ s George Belkampf, pom­­­­pier din Londra, s-a căsă­­­­torit cu d-ra Birt, artistă i­­a un circ. Despre ei se­­ poate spune intr-a­devăr­­ că tocul dragostei a fost­­ cel care i-a unit, d-ra Birt­­ își uimește spectatorii in­ 3 ghitind flăcăui.­­ *­­ 1 Cineastul american Jo­­s­seph Strick a anunțat că J intenționează să realizeze­­ m­ Ulm in întregime tur­­­­nat și proiectat cu ajuto­­­­rul laserelor. El va obți­­­­ne astfel un efect de re­­­­lief in trei dimensiuni fă­­­­ră ca spectatorii să fie­­ nevoiți să poarte ochelari­­ speciali. Joseph Strick pu­­ț­i­ne acum la punct camera 1 ) și proiectorul așa incit, in 3 ) timp de un an, să poată­­­­ prezenta un Ulm realizat­­ prin noua metodă. ’ s ★ V Celebrul „Empire State"­­ nu mai este deja cel mai y ■­inalt edificiu din lume. i ) După ce a fost cunoscut J Í timp de 40 de ani ca cel­­­­ mai înalt zgîrie-nori de pe­­ ) planetă, un alt turn vn ? i construcție îl va deposeda 3 de acest titlu, atingînd ș­i 418 m. înălțime, adică cu 3­­ doi metri mai mult decit 3 í „Empire State". Noul turn­­­­ construit în insula Man­­­­hattan, la trei km. distan­­­­ț­ță de „Empire State“ va f­­i fi folosit ca principal celn 1­i­tru comercial al New York-­­­­ ului. Aici se vor instala 3­­ birourile comerciale ale p- u ' nor întreprinderi interna­­­­­­tionale, vor fi organizate 3 t expoziții, congrese și con­­­­­­­ferințe de specialitate,. t s * 1 ! La crearea colecției sale­­­­ de nave miniaturale, nines- V l zeul Stanislav Kendzerski­­ 1 din Lodz (R. P. Polonă) s-a­u­­ folosit doar de... chibri­­­­­­turi. Timp de 25 ani, neo-­­ 1 bișnuitul pasionat a folosit 7­­ peste 600.000 chibrituri cu * ( ajutorul cărora ar confecția- 3 nat nave de diferite mo­­­­dele și mărimi în întregime­­ din chibrituri, inclusiv od­­­­goanele și pînzele. i MINI­A­TURI Scandalagii... Noua familie mutată compunea aici șe din soț, sofie și un copil. Nu aveau pisică, cline, ca­nari, nici radio, papagali, nici magnetofon, nimic în afară de un televizor, pe cum îl priveau seară Stropul de ploaia privea cu jind spre pămînt, re­­gretînd că nu e și el cu­ un ocean sau măcar cu­ o mare. Dar se dez­­lănțui o furtună, o rupere de nori și fu aruncat di­rect intr-o mare. Luat de valuri și purtat de colo pe­de seară, ca toa­tă lumea. După cîteva zile de la apariția lor în bloc, la organele responsabile cu ordinea publică so­si o reclamație scrisă cu dichis, pe patru pagini, în care se arăta că tot blocul su­nă­colo ajunse la mal. Era fericit că scapă de primej­dia pierzaniei. La mal însă, marea îl izbea nemiloa­să de stînci. O dată, de zeci de ori, de sute de ori, stropul își ve­dea cu ochii sfîr­șitul. Cînd se vă­zu pierdut de-a mai poate avea liniște din prici­na zgomotelor pro­­­duse de această familie de scanda­lagii. Sosire la fata locului, or­ganele nu avură cu cine sta de vorbă, iar televi­zorului nu-i mer­gea sonorul. Toți membrii familiei erau surdo-muți, binelea, își mai adună o dată toa­te forțele și se lovi singur cu capul de­ o pia­tră colțuroasă, re­gretând că n-a dorit să pice lin­gă o floare. Ce rost avea să se­­stindă la mare, cind el nu era decit un strop? — se tângui și muri. M. ECOVOIU Stropul ADNOTĂRI ! ANUNȚ Atenție, pericol de moarte ! Supraviețuitorii vor fi amendați. DIN ADRESA UNUI INSPECTOR ECONOMIC Aflînd că nu au doi, m-am prezentat personal la fața lo­cului. FINAL DE SCRISOARE (eroare) Am oroarea să vă asigur de toată stima mea ii­ j ! FORMALITĂȚI Atențiune ! Pentru cazurile de deces, e necesar să anun­­ț țață cu o lună înainte cel puțin. SEMNE PARTICULARE | Individul are doi ochi negri, dintre care unul lipsă, INDEMINARE (dintr-un roman polițist)­­ Cu o mină îi înfipse cuțitul, iar cu cealaltă îi spuse . O CULME A CRUZIMII După ce și-a ucis nevasta, a îngropat-o de vie) ȘI SECUNDELE?... ! Vreți să-mi spuneți la ce oră pleacă trenul de 6,32 ? DINTR-O TEZĂ LA ROMÂNA Realitatea depășește întotdeauna fricțiunea Î55 SCRISOARE CĂTRE O FABRICA DE MAȘINI DE SCRIS Domnul- director. Vreau să vă informez că mașina de­­ scris pe care mi-ați livrat-o are un mic defect... SCRISOARE A UNUI ZGIRCIT CĂTRE O REVISTA Dacă mai publicați bancuri despre zgârciți, să știți cd | n-am să mai împrumut de la bibliotecă revista dv..*. EXACTITATE ! Și-a tratat superiorul de tîmpit, fapt dovedit adevărat * la anchetă. 1 DIN REGULAMENTUL UNEI ȘCOLI . Toți elevii se vor tunde la frizeria școlii în ordine alfaî­­­a­betică, începînd cu cei care au părul­ mai lung;

Next