Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-16 / nr. 899
$ PAGINA 2 Uisiecții la unici muzeu de istorie, organizate în mod științific, asigură vizitatorului posibilitatea de a străbate, retrospectiv, istoria neamului în cel mai important compartiment, a producției materiale. Pentru înțelegerea științifică a evoluției societății omenești, ale aspectelor acestei evoluții, în timp, pe meleaguri vasluiene, se impune ca tematica expoziției muzeului ce se va înființa, să cuprindă toate etapele istoriei ale căror urme se cunosc pe teritoriul județului Vaslui. Astfel, expoziția va cuprinde, tematic, comuna primitivă, începînd cu sfîrșitul paleoliticului superior și va continua, pînă în epoca medievală (sec. XV). Ea trebuie să fie organizată în așa fel, încît viitorul muzeu să se recomande, în primul rînd, ca un muzeu al carpilor (sec. II-III) și al continuității de locuire a acestui ținut, în secolul IV e.n. și să reflecte evoluția societății omenești de la sfîrșitul paleoliticului superior pînă în epoca medievailă (sec. XV). Astfel organizat, muzeul ar putea răspunde, în cel mai înalt grad, activității instructiv-educative, încadrîndu-se, pe plan național, în acel ansamblu de muzee a căror expoziție constituie o verigă unică în prezentarea evoluției culturii materiale străbune. Intrucit, pe teritoriul județului, se întreprind săpături arheologice într-un punct populat de triburi din perioada de sfîrșit a paleoliticului superior (Mălușteni), este necesar ca, în muzeu, să fie reprezentată această veche celulă de viață omenească din mileniul IX—IV î.e.n. De asemenea, trebuie prezentată industria paleolitică a uneltelor din silex, deosebit de importantă pentru cunoașterea și înțelegerea aspectelor de viață materială a triburilor din etapa de sfîrșit a paleoliticului superior. Prin fotografii și mijloace grafice, se pot prezenta și urmele primelor tipuri de locuință, bordee surprinse la Mălușteni — singurele de acest tip, pînă în prezent, în regiunea de sud-est a Moldovei. (Spațiul afectat paleoliticului, în expoziție, se va putea stabili ulterior, în planul grafic). Epoca neolitică va fi reprezentată pe cele trei etape mari: neoliticul de început, respectiv cultura Criș - prin materialele rezultate din cercetările întreprinse la Trestiana, din comuna Grivița, cit și prin materialele provenite din alte așezări din județ și care se găsesc în diferite colecții ; neoliticul dezvoltat, respectiv cultura liniară și cucuteniană, se vor reprezenta prin materiale adunate cu ocazia cercetărilor de suprafață. Avînd în vedere că, în muzeu, vor fi tezaurizate numai elementele de cultură materială din județ, pentru început, se pot expune materialele de la Perieni, Bălteni (Chetrești), Muntenii de Jos, Blăgești, Igești etc. pentru cultura cucuteniană; și de la Durlești, pentru perioada neolitică de sfîrșit (aspectul Stoicani-Aldeni). Pentru epoca neolitică, trebuie reprezentate industria uneltelor de silex și obsidian, (cuțite răzuitoare, vîrfuri de săgeți etc.), olăritul, industria casnică (torsul, țesutul), ocupațiile (vînătoarea, pescuitul, cultura primitivă a plantelor etc.). Vor fi reprezentate și preocupările spirituale ale omului neolitic (cultul fertilității, al fecundității și altele), prin material zoomorf și antropomorf. Epoca metalelor, bronz-fier, va putea fi reprezentată sumar prin materialele care există în colecții particulare deoarece, pînă în prezent, n-au fost întreprinse săpături organizate. Pentru secolele II—III e.n., se vor expune materiale rezultate din săpăturile de la Poienești (ceramică carpică, obiecte de podoabă etc.), cit și din alte necropole, in curs de cercetare, ca cele de la Țifești (lana) și Mălușteni, urmînd să se întreprindă săpături arheologice în celelalte așezări carpice din județ. Avînd în vedere că elementele de cultură materială autohtonă (carpo-dacică), apărute in complexele de tip Sîntana de Mureș, cercetate în raza județului, sunt foarte numeroase, expoziția va reprezenta această nouă etapă (secolul al IV-lea e.n. și începutul celui următor) prin materiale rezultate din săpăturile de la Valea Seacă - Bîrlad, Bogdănești , Fălciu, Banca, Zorleni etc., reflectind pregnant aspectul continuității elementului autohton și contribuția populației băștinașe la înflorirea culturii materiale pe aceste meleaguri. Secolele al Vl-lea și al Vll-lea, fiind mai slab cercetate, vor fi marcate cu eventuale materiale culese prin cercetări de suprafață. Pentru cultura materială de tip protadridu (sec. IX-X), caracteristică desăvîrșirii etapei de formare a poporului român, se vor expune obiecte rezultate din cercetările efectuate de Muzeul :,Vasile Pârvan" din Bîrlad, la Bogdănești - Fălciu, Vlădeni - Murgeni, Simila, Bîrlad, solicitîndu-se sprijinul Institutului de istorie și arheologie din Iași, care a întreprins cercetări la Epureni, Dodești și în alte localități. Feudalismul timpuriu și dezvoltat (sec. XII-XV) va putea fi reprezentat, sumar, intrucit cercetările pentru această etapă sunt reduse. Cu sprijinul Institutului de istorie și arheologie din Iași, care a întreprins cîteva sondaje la curțile domnești din Vaslui și Huși, s-ar putea suplini lipsa materialelor arheologice, pe moment, pînă cînd cercetările vor fi reluate. Ponderea expoziției, originalitatea ei, o va constitui, deci, prezentarea culturii materiale carpo-dacice din secolele al ll-lea și al lll-lea e.n., reprezentate prin aspectul Poienești. In felul acesta, Muzeul de istorie din Vaslui va fi unic în Moldova, atît prin tematică, cit și prin valoarea materialelor arheologice expuse. Prof. VASILE FALADE Muzeul de istorie din Vaslui—un muzeu al carpo-dacilor ORIZONTANI; 1. Operă sculpturală de mari, cu caracter dimensiuni social; 2. Lucrări de artă — Entuziasm; 3. Au fost reprezentați pe Sculptură sculpturi; 7. Al leului; 8. Puțin aer! — Reprezentări în sculptură; 9. Ca o statuie ! — Cea a lui Michelangelo a bătut necontenit pentru sculptură. VERTICAL; 1. Pentru studiul și documentarea sculptorului — Virtuos în artă ; 2. Aproape opace — „Aruncătorul de suliță" de Covalschi; 3. Delicioase băuturi (fig.); 4. „Gigantul" lui Paciurea —• Element de susținere; 5. Marin Elenescu — împotrivă; 6. Popor antic de la care ne-a rămas celebrul basorelief „Leoaica rănită" ; 7. Numeral (abr.) — Monede în S.U.A. și Canada; 8. împărat, roman ale cărui victorii sunt înscrise pe vestita columnă cu același nume — In umbră; 9. Perioadă de timp — A adera, V. BUSUIOC ,23 45 6*7 Columna lui Traian — Pictor și sculptor român; 4. Parte a piciorului modelată cu migală de sculptor; 5. Ținut în Mongolia -r- Zburătorul legendar reprezentat și în sculptură; 6. Eter! — Spre ea duc aleile mărginite de frumoase Aerofotografia” în protecția plantelor Departamentul de fitopatologie de pe lângă Serviciul agricol național consultativ din Cambridge (Anglia), care a introdus aerofotografia în Anglia, a fost in măsură, pe această bază, să coreleze anumite boli cu unii factori ai mediului ambiant, ca tipul și structura solului, irigarea și aplicarea de îngrășăminte. Aerofotografierea sistematică a unor regiuni deosebit de susceptibile la mana cartofilor a permis identificarea unor focare de infecție de la care boala se răspîndește. S-a asigurat astfel un control mai bun asupra bolii, indicîndu-se operativ unde și cînd pot fi aplicate măsurile de combatere cele mai adecvate. JAPONIA. Această legumă (asemănătoare cu un castravete) a crescut în grădina unui cetățean japonez. Ea măsură 1,6 m și pare să crească din ce în ce mai mult. 0 , escintind in strivechiul Vaslui care, acum, e un imens șantier, am simtit pe loc o sete ciudată in git și o foame puțin bizară in stomac. Prietenul meu s-a gîndit cîteva momente, apoi mi-a spus : „Am găsit. Mergem la restaurant, minerim și bem un vin ca să ne treacă boala asta“. Ideea mi s-a părut cit se poate de ingenioasă, așa că propunerea a fost acceptată în unanimitate. Am poposit deci la restaurantul din piață. Nici n-am intrat bine și am zărit pe unul din perei un anunț excelent desenat, care ne spunea: „Servim, la cerere, țuică Hartă". — Bravo ! ne-am zis: Pe gerul ăsta nici că se poate ceva mai nimerit. Și, luînd loc la -1 masă, am cerut ostpătăriței două țuici fierte. — N-avem, a venit candid răspunsul. — Dar acolo scrie că serviți.. „ — Avem, dar n-avem ... Țuică avem, dar n-avem... indicații să o tăcem... Hai« ioi decit pe geruri mai mari. — Aoleo!, a spus prietenul meu. Te pomenești că astăzi, Hind 13 ianuarie, n-avem noroc. Și i-a cerut apoi ospătarei să ne dea ceva de mîncare. — Chilcă cu ceapă !. ■— Altceva ! — Chiftele de săptămîna trecută și mici la... ghiată, de alaltăieri. Altceva nimic ... — Bine. Ne-a trecut pofta. De băut ce aveți ? fc Dealurile Prutului“. Și ne-a adus „Dealurile Prutului“ pe masă. — Belească ! — ? — Băbească ? — ? — Dealu Mare ? — ? Cotești ? — Bine, lasă Prutul pe masă. Și am început să bem , dealurile. Beam și ne uitam pe pereți. Ne uitam pe pereți și rîdeam ! „Nu servim clienți în stare de ebreitate", „Cîntâiul cu muzica interzis“ (adică cu vocea se permejt „Rugăm nu consumați semințe în local“. (Formidabil parcă am fi pe stadion). Am băut un „deal" și jumătate, apoi ne-am hotărit să mîncăm totuși. Am traversat micile dealuri de pămînt din jurul șantierului viitorului hotel turistic și ne-am pomenit la modernul restaurant... Am luat foc îmbrăcați în paltoane, cu căciulile pe cap și am așteptat. In jurul teracotei imense, ospătarii stăteau lipiți cu muștele pe hîrtia încleiată. Cu multă greutate s-a desprins de acolo o ospătăriță. ■— Ceva de mîncare ? — Da. Creier. Adică nu . ..creierul ni s-a terminat. Fripturi, însă ... — O listă de bucate a— Nu. Așa ceva n-am avut și nici nu avem. V-am spus fripturi. — Bine, He și fripturi. Dar cu ceva varză murată, castraveți, gogoșari... — N-avem decit gogonele. — Fie și gogonele, dar adu-ne un vin mai acătării. Doar suntem în Moldova, în țara vinurilor ! — Da. Vă putem servi „Dealurile Prutului“. Altceva n-avem... ...Și uite așa am băut din nou „dealurile“. Nimic de zis. Nu sunt chiar de nebăut, dar nu strica un vin de Huși, un Cotnărel... Oare cei ce răspund de alimentația publică locală consumă acasă doar.., gogonele și „Dealurile Prutului" . N-am crede! Lingă masa noastră, vreo opt consumatori se uitau triști la inscripția „Condica de sugestii și reclamații“. Sub inscripție nu era nici o condică. Voiau să reclame,,, gogonetele. N-au reușit. Au rugat să vină responsabilul. Dar responsabilul nu apărea. Și atunci mi-am amintit de o replică dintr-o piesă shakesperiană : „E ceva putred în Danemarca !“. Tot ce se poate. Și de necaz am pornit-o iar pe „Dealurile Prutului“ — singurele „Dealuri“ din tot județul! Dacă mai venim pe aici, rămîne Vasluiul oraș de... cîmpie. Că dealurile le-am consumat. RUSALIN MUREȘANU „Dealurile Prutului“ — le-am băut cu litru i foileton veți ? 0uminită 31 mai, orele 15 și 23 de minute... momentul în care regiunea estică a Perului a fost zguduită de cea mai mare catastrofă naturală din istoria emisferei vestice. Verbul folosit nu e o figură de stil. Cutremurul de la 31 mai, succedat de alte 194 mișcări seismice profunde, a afectat o suprafață de 128.700 km2 (aproximativ egală cu suprafața Belgiei, Olandei și Danemarcei), distrugînd complet 15 localități și, parțial, cîteva zeci de sate și orășele cocoțate pe pantele pitorești ale Anzilor, Cordilierilor Albi și Cordilierilor Negri și a ucis între 50.000 70.000 de persoane. Dar poate că efectul cel mai turlburător al acestui cataclism constituie faptul că au fost suficiente doar cîteva vrirmte pentru ca regiuni întregi ale țării să-și schimbe complet geografia, într-un fel de joacă absurdă și tragică a Pământului de-a munții și de-a apele. La 6.850 de metri înălțime în munții peruvieni există aproximativ 200 de lacuri și, cînd pămîntul a început să tresalte, digurile lor au înecat pantele, distrugând localități întregi. Peste orașul Yungay, avalanșa s-a năpustit cu o viteză de 300 km./h acoperindu-l cu un strat de mii de peste 15 metri grosime. Dealuri și munți s-au prăbușit ca niște castele din cuburi. Alte dealuri și alți munți au țâșnit din pămînt. „Oamenii dispăreau în crăpăturile solului care se rula ca un covor, povestește unul puținii supraviețuitori dintre Rîul Santa a dispărut, pur și simplu, pe o bună parte a cursului său. Cei cîțiva rămași în viață nu mai recunoșteau ținutul. Localități întregi fuseseră înghițite de pămînt, iar peste ele s-au așternut munți mari de piatră, care au îngropat tot ceea ce acolo exista înainte...". 12 noiembrie... In Pakistanul oriental, regiunile din Golful Bengalului, îmbătate în lumina moale a unui asfințit odihnitor, se pregăteau pentru somn, în vreme ce Oceanul își azvîrlea plictisit apele spre țărm ; nimeni nu bănuia zbuciumi de mai târziu. Doar la serviciile meteorologice de pe litoral se știa că fusese detectat un ciclon care se îndrepta spre Golful Bengalului, dar specialiștii n-au dat alarma de gradul 10, cum se procedează în asemenea cazuri, neîncrezîndu-se fie în forța prăpădului anunțat, fie în eficacitatea alertei în rîndurile unei populații numeroase și sărace, lipsite de mijloacele necesare pentru asigurarea rapidă a oamenilor și a bunurilor lor. Vârtejul a fost copleșitor. Vântul, a cărui viteză a depășit 200 km./h, s-a jucat pur și simplu cu casele localnicilor, construite în majoritate din bambus și pămînt și acoperite cu frunze de cocotier. Clipele din virf ale ciclonului au fost și momentele culminante ale fluxului marin. Tragica coincidentă a avut drept prim rezultat formarea unor valuri gigantice, de peste 20 metri, care s-au prăvălit peste case și ogoare, transformind 14 insule din Golful Bengal și regiuni întregi din Pakistanul de est într-un ocean de noroi, mormînt colectiv pentru zeci sau sute de mii de persoane. Cifra exactă a victimelor nu se știe precis (s-a spus 300.000, s-a spus 700.000) și probabil că nu se va ști precis câți din cei 2.230.000 de locuitori ai celei mai mari și mai populate, delte din lume au fost, în acele 15 ore de groază, absorbiți de oceanul în fierbere sau sugrumați de noroi. Catastrofele naturale din Peru și Pakistan sunt unice în istoria secolului, bilanțul pierderilor umane și materiale e tragic, cu suferințe poate inimaginabile pentru populația afectată, cu consecințe serioase pentru evoluția economică a țărilor respective. Dar după gîndul pios acordat dispăruților, după ce stropii Dl IA YUNGAY IA DACCA de apă s-au zvîritat pe obraz sau pe ramuri, oamenii își adună puterile și reconstruiesc. Apele, norii, pămîntul pornesc cîteodată împotriva oamenilor și uneori distrug. Enorm, copleșitor.. Dar pînă la urmă învinge viața, omul. Și poate că aceasta este esențial. Ca și faptul că, în lupta lor pentru viață, locuitorii celor două Pompei uri contemporane, dar la fel de tragice ca și cel de demult, nu au fost singuri. Cea mai mare parte a statelor lumii le-au trimis ajutoare cu adevărat prietenești. Mii de organizații și-au pus umărul întru sprijinirea țărilor devastate, către populația sinistrată s-au întins din toate regiunile lumii ,mâini prietenești, care nu cunoșteau decât limbajul emoționant al solidarității umane, minunata solidaritate umană, bucuria binefăcătoare și tonică a certitudinii de a nu te ști singur. VENERA ANGHEL ____________ S.U.A. Un dulgher din Darwin posedă un ghem imens de lire ce cîntărește 4 tone și jumătate și pe care a început să-l adune din 1950. Olimpiada GIOVANnI PAPINI, scriitor, istoric literar și profesor universitar, a fost întrebat de un tînăr care pretindea că are talente scriitoricești. — Profesore, spuneți-mi și mie cum se poate scrie mai bine ? Papini și-a frecat barba și a spus: — Cel mai bine și mai sigur este de la stingă la dreapta, și dacă e posibil, șezind pe scaun. ★ ALDO FABRIZZI a fost invitat la o școală superioară din Roma la o conferință despre bătrînețe, ținută de mari profesori universitari, medici și specialiști în geriatrie. La un moment dat, actorul a fost rugat să-și spună și el părerea. — Bâtrinețea, a spus el, este o perioadă in viața bărbatului und acesta poate discuta cu femeile probleme științifice fără pericolul ca ele să se îndrăgostească de el. ★ ORSON WALES, vestitul actor și regizor, a turnat un film în Italia și nu se știe din ce cauză a plecat supărat de acolo. Intorcîndu-se la Londra, a declarat în cadrul unui interviu: — In Italia toți oamenii sînt actori și, cu foarte puține excepții, chiar foarte buni. Nenorocirea este că aceste excepții au fost angajate in teatru și cinematografie. anecdotelor El ? • vim. Ea : — Mergeți drept înainte, nu riscați nimic; clinica este chiar la capătul piftiei ! Noi doi nu ne potriva nu te potrivești tu !. VARIETĂȚI i ’ s George Belkampf, pompier din Londra, s-a căsătorit cu d-ra Birt, artistă ia un circ. Despre ei se poate spune intr-adevăr că tocul dragostei a fost cel care i-a unit, d-ra Birt își uimește spectatorii in 3 ghitind flăcăui. * 1 Cineastul american Josseph Strick a anunțat că J intenționează să realizeze m Ulm in întregime turnat și proiectat cu ajutorul laserelor. El va obține astfel un efect de relief in trei dimensiuni fără ca spectatorii să fie nevoiți să poarte ochelari speciali. Joseph Strick puține acum la punct camera 1 ) și proiectorul așa incit, in 3 ) timp de un an, să poată prezenta un Ulm realizat prin noua metodă. ’ s ★ V Celebrul „Empire State" nu mai este deja cel mai y ■inalt edificiu din lume. i ) După ce a fost cunoscut J Í timp de 40 de ani ca cel mai înalt zgîrie-nori de pe ) planetă, un alt turn vn ? i construcție îl va deposeda 3 de acest titlu, atingînd și 418 m. înălțime, adică cu 3 doi metri mai mult decit 3 í „Empire State". Noul turn construit în insula Manhattan, la trei km. distanțță de „Empire State“ va fi fi folosit ca principal celn 1itru comercial al New York- ului. Aici se vor instala 3 birourile comerciale ale p- u ' nor întreprinderi internationale, vor fi organizate 3 t expoziții, congrese și conferințe de specialitate,. t s * 1 ! La crearea colecției sale de nave miniaturale, nines- V l zeul Stanislav Kendzerski 1 din Lodz (R. P. Polonă) s-au folosit doar de... chibrituri. Timp de 25 ani, neo- 1 bișnuitul pasionat a folosit 7 peste 600.000 chibrituri cu * ( ajutorul cărora ar confecția- 3 nat nave de diferite modele și mărimi în întregime din chibrituri, inclusiv odgoanele și pînzele. i MINIATURI Scandalagii... Noua familie mutată compunea aici șe din soț, sofie și un copil. Nu aveau pisică, cline, canari, nici radio, papagali, nici magnetofon, nimic în afară de un televizor, pe cum îl priveau seară Stropul de ploaia privea cu jind spre pămînt, regretînd că nu e și el cu un ocean sau măcar cu o mare. Dar se dezlănțui o furtună, o rupere de nori și fu aruncat direct intr-o mare. Luat de valuri și purtat de colo pede seară, ca toată lumea. După cîteva zile de la apariția lor în bloc, la organele responsabile cu ordinea publică sosi o reclamație scrisă cu dichis, pe patru pagini, în care se arăta că tot blocul sunăcolo ajunse la mal. Era fericit că scapă de primejdia pierzaniei. La mal însă, marea îl izbea nemiloasă de stînci. O dată, de zeci de ori, de sute de ori, stropul își vedea cu ochii sfîrșitul. Cînd se văzu pierdut de-a mai poate avea liniște din pricina zgomotelor produse de această familie de scandalagii. Sosire la fata locului, organele nu avură cu cine sta de vorbă, iar televizorului nu-i mergea sonorul. Toți membrii familiei erau surdo-muți, binelea, își mai adună o dată toate forțele și se lovi singur cu capul de o piatră colțuroasă, regretând că n-a dorit să pice lingă o floare. Ce rost avea să sestindă la mare, cind el nu era decit un strop? — se tângui și muri. M. ECOVOIU Stropul ADNOTĂRI ! ANUNȚ Atenție, pericol de moarte ! Supraviețuitorii vor fi amendați. DIN ADRESA UNUI INSPECTOR ECONOMIC Aflînd că nu au doi, m-am prezentat personal la fața locului. FINAL DE SCRISOARE (eroare) Am oroarea să vă asigur de toată stima mea ii j ! FORMALITĂȚI Atențiune ! Pentru cazurile de deces, e necesar să anunț țață cu o lună înainte cel puțin. SEMNE PARTICULARE | Individul are doi ochi negri, dintre care unul lipsă, INDEMINARE (dintr-un roman polițist) Cu o mină îi înfipse cuțitul, iar cu cealaltă îi spuse . O CULME A CRUZIMII După ce și-a ucis nevasta, a îngropat-o de vie) ȘI SECUNDELE?... ! Vreți să-mi spuneți la ce oră pleacă trenul de 6,32 ? DINTR-O TEZĂ LA ROMÂNA Realitatea depășește întotdeauna fricțiunea Î55 SCRISOARE CĂTRE O FABRICA DE MAȘINI DE SCRIS Domnul- director. Vreau să vă informez că mașina de scris pe care mi-ați livrat-o are un mic defect... SCRISOARE A UNUI ZGIRCIT CĂTRE O REVISTA Dacă mai publicați bancuri despre zgârciți, să știți cd | n-am să mai împrumut de la bibliotecă revista dv..*. EXACTITATE ! Și-a tratat superiorul de tîmpit, fapt dovedit adevărat * la anchetă. 1 DIN REGULAMENTUL UNEI ȘCOLI . Toți elevii se vor tunde la frizeria școlii în ordine alfaîabetică, începînd cu cei care au părul mai lung;