Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-26 / nr. 907

> 4 *) ■s Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. Anul III, nr. 907 Marți, 26 ianuarie 1971 și al Consiliului popular județean 4 pagini, 30 bani 1966-1970, un cincinal bogat în realizări, o treaptă spre noi succese In cincinalul 1966—1970 au fost a­­similate și realizate sute de produse, tipuri, modele, produse care n-au existat înainte în nomenclatorul in­dustriei vasluiene. La capătul a cinci ani de eforturi, susținute cu grijă de conducerea partidului și statului nostru, prin alocarea unor importan­te fonduri de investiții, înregistrăm nu numai cifrele unui bilanț Îmbu­curător, ci și noile dimensiuni atinse de volumul produselor realizate la Vaslui. ! .­­ In pagina a 3-a a ziarului nostru, vă prezentăm, in imagini, cîteva din succesele obținute în județul nostru în anii cincinalului. După un an, la Pogana... î­n moșind, oamenii cătau cu ochi isco­ditori spre tânărul cu statura atletică, care,­­ în ciuda atenției ce i se acorda, privea cu deose­bit interes dealurile aride și sterpe din vecinătatea șoselei. Era liniște și glo­durile tuturor, aproape fă­ră voie se frămintau lntr-o singură Întrebare: „Cine o zir. — Mergeți la... Tresări, își aminti că pe foaia de repartiție era tre­cută Intr-adevăr, localita­tea Pogana. — Da — răspunse el, du­pă un timp. Tăcu, fixindu-și privirea Intr-aiurea. In tot acest timp, autobuzul rula pe as­faltul abia turnat. — Gata, aici se termină —­ spuse, ca din senin, ve­­chinul. — Ce se termină ? — Asfaltul, nu la el vă gândeați ! Pini aici a ajuns, dar peste o lună intră în sat. ” Tânărul zîmbi, își spuse că oamenii din partea lo­cului au un fel al lor de a vorbi cu oaspeții. — Am a­juris. . Din autobuz, tânărul in­giner Octavian Lefter, pen­tru că despre el este vorba, cobori o dată cu seara. Pentru moment își lăsă ce­le două geamantane și privi în lungul drumului. Prive­liștea ce i se desfășura nu era deloc neprimitoare, dar nici nu avea darul să-l entuziasmeze. „Poate din pricina serii“ — își zise. Porni în direcția în care bănuia că se află centrul comunei. — Dar Încotro ? O­mul acela, vecinul din autobuz nu plecase. Stătu­se locului, urmărindu-l cu privirea, și-și dăduse sea­ma că tânărul nu cunoștea localitatea. — La cooperativă ! — A, sunteți inginerul cel nou ! ? — Da. De unde știi ? — Cum să nu, ne-a co­municat și omul înainte Direcția — clipi din ochi, intr-un fei anume. Peste puțin timp, avea să facă cunoștință cu ingine­rii unității Gh. Lesne și V. dorici, care l-au primit cu multă căldură și dragoste, ca pe un tovarăș așteptat, ca pe un coleg adevărat. S-au împărtășit primele im­presii, a primit primele sfa­turi. Și timpul a­­ trecut, iarna biciuindu-i miile de șlichiuri ale Crivățului, va­ra dogorindu-i și arzindu-i fruntea — o veritabilă me­taforă a călirii... Nu de puține ori, In vie, ca și In grădina de legume l-am întîlnit și noi, veșnic preocupat de ceva impor­tant, care „nu suferă ami­­nare“. L-am întinna și deunăzi, la sediul cooperativei, după un an de zile de la sosirea lui, a plecat peste registre și planuri, meditînd asupra unor cifre, ori poate asupra unor metode noi ce se cer aplicate și aici, la Pogana, in satul cu oameni harnici care pe zi ce trece, se con­ C. BUJOR (continuare in pag. a 2-a) Colectivul de muncă al întreprinderii comu­nale Bîrlad este bine­cunoscut în rîndul ce­tățenilor municipiului, pentru activitatea rod­nică pe care o desfă­șoară. Astfel, între­prinderea contribuie permanent la crește­rea prestigiului orașu­lui, îndeplinindu-și și depășindu-și ritmic sar­cinile de plan. Din ca­drul acestui harnic co­lectiv fac parte și mon­­torii Dumitru Paisa și Octavian Moșu, pe ca­re si grația vedeți în foto­­executînd de mai jos, montarea motoarelor în secția compresoare. Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române Unirii Principatelor, „actul energic al întregii națiuni ro­mâne", de la înfăptuirea că­reia am sărbătorit, duminică, 24 ianuarie, împlinirea a 112 ani, i-au fost dedicate, și în județul nostru, numeroase ma­nifestări cultural-artistice, pri­lej de rememorare a unui glo­rios capitol din istoria nea­mului, de cinstire a luptei ce­lor­­ mai progresiste forțe din generația dîrză și entuziastă a epocii unioniste. Casa de cultură din Ne­grești a organizat un concurs gen „Cine știe cîștigă" pe te­ma Unirii urmat de un spec­tacol al artiștilor amatori. La Bîrlad, In­sula Liceului nr. 2, a avut loc un frumos program artistic, susținut de elevii clasei a VIII-a B, îndru­mați de profesoara Lucia Pușcașu, program închinat de micii artiști amatori Unirii Principatelor. In comunele și satele jude­țului, la cămine culturale și în școli, au avut loc, de ase­menea, manifestări consacrate istoricului act înfăptuit la 24 ianuarie 1859. La căminele culturale din Hurdugi și Stăniilești, au a­­vut loc expuneri privind for­marea statului național ro­mân. La Stănilești, formația corală din localitate, dirijată de Ion Pîndaru, a susținut un program cuprinzînd cîntece inspirate din evenimentul U­­nirii, iar formația de teatru, condusă de Elena Idriceanu, a prezentat spectatorilor dra­matizarea povestirii lui Ion Creangă „Moș­lom Roată și Unirea". Un simpozion „Unirea Prin­cipatelor" a avut loc la Vut­­cani, cu concursul profesori­lor Constantin Florea, Emil Gobjilă și V. Vicol. Expuneri, simpozioane, ur­mate de programe artistice ale artiștilor amatori au avut loc la Berezeni, Făl­ciu, Zorleni, Ivănești, Vinderei și în alte comune ale județului. Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republi­cii ședința Stat, prezidată Consiliului de de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consi­liului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, mi­niștri, conducători ai altor or­gane centrale de stat și pre­ședinți ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consi­liului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 no­iembrie 1970, precum și pro­iectul de decret pentru rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Comisiei pentru po­litică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoar­tele comune ale comisiilor pentru politică externă, pen­tru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de­spre examinare decrete, primite din partea Consiliului de Stat. A luat­ cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, pre­ședintele Consiliului de Stat.­ „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliu­lui de prietenie, Stat — Tratatul de colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, sem­nat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune din­tre România și Polonia, al faptului că intre țările noas­tre există vechi legături de prietenie și colaborare care, in anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să con­semneze această realitate, cre­­ind baza juridică pentru dez­voltarea în continuare a re­lațiilor de colaborare și prie­tenie dintre România și Polo­nia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Bulgaria o­­glindește relațiile de bună ve­cinătate și de colaborare în­delungată dintre țările noastre. Această colaborare și priete­nie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat in lupta comună pentru scurtarea jugului stăpînirii străine, pen­tru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colabo­rarea dintre România și Bul­garia se dezvoltă pe o treap­tă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deose­bit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la ci­mentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transfor­marea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și cola­borării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulga­ria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și gu­vernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de cola­borare și cooperare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaborării și co­operării multilaterale cu toa­te țările socialiste baza trai­nică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întă­ririi economice bunăstării fiecărui și ridicării popor, a dezvoltării independente a fie­cărei națiuni socialiste și, tot­odată, temelia consolidării ne­contenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat a­­șează pe baze trainice, pen­tru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, a­­vem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității in Europa, la dez­voltarea colaborării și prie­teniei între toate statele lu­mii. Iată de ce propun Consiliu­lui de Stat să aprobe în una­nimitate și să ratifice aceste tratate". Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul pri­­­­vind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Re­publica Populară Polonă, pre­cum și decretul privind rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutua­lă dintre Republica Socialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dez­baterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcțio­narea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor­, firmelor comerciale și organi­­­zațiilor economice străine; de­cretul privind înființarea, or­ganizarea și funcționarea Mi­nisterului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii­ și Apelor; decretul pentru mo­dificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloa­celor de plată străine, meta­lelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, re­întoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele a­­doptate au fost în prealabil examinate și avizate favora­bil de comisiile permanente de specialitate ale Marii A­­dunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Chemare la întrecere către toate cooperativele agricole de producție din județul Vaslui έntruniți în adunarea ge­nerală a cooperativei a­­gricole din Huși, delega­ții membrilor cooperatori au făcut o analiză am­plă a activități desfășurate in 1970, constatînd că s-au obți­nut importante succese in pro­ducție. Aceasta constituie un prilej de mîndrie pentru con­ducerea cooperativei, pentru toți membrii cooperatori. Răspunzînd chemării la între­cerea socialistă lansată anul tre­cut de cooperativa agricolă din Pochidia, membrii cooperatori, sub conducerea organizației de partid și ajutați de organele a­­gricole județene, amplificîndu-și eforturile, au obținut producții superioare celor planificate, de­­pășindu-se unii indicatori de plan, deși condițiile climatice au fost mai puțin favorabile. Poducțiile au fost depășite cu 21 la sută la porumb și cu 8 la sută la grîu. In legumicultu­ra s-au obținut 300 mii lei ve­nituri peste plan. Succesele înregistrate în anul trecut ne dau garanția că în cooperativa noastră sînt create condiții pentru a înregistra o creștere continuă a producției. Luînd în dezbatere cifrele pla­nului de producție pe anul 1971, adunarea generală este convin­să că baza materială de care dispune cooperativa agricolă, experiența bogată căpătată de membrii cooperatori, de meca­nizatori și specialiști, constituie premise care asigură realizarea integrală a indicatorilor de plan. In acest sens, ne vin în ajutor condițiile materiale și cadrul organizatoric care nu s-au creat prin măsurile adop­tate de partid, pentru îmbună­tățirea activității în agricultură, in spiritul Expunerii tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședin­ța de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, însuflețiți de perspectivele lu­minoase deschise de către Con­gresul al X-lea al partidului și de apropierea celei de-a 50-a aniversări a creării P.C.R., adu­narea generală, exprimînd do­rința vie a tuturor cooperato­rilor, adresează cooperativelor agricole din județul Vaslui che­marea la întrecerea pentru rea­lizarea și depășirea următorilor indicatori de plan : - In sectorul vegetal , prin aplicarea consecventă a tehno­logiilor specifice, participarea activă a tuturor membrilor coo­peratori la executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor ne angajăm ca, la cultura griu­lui, de pe cele 500 hectare cul­tivate, să obținem un spor de producție de 50 tone, revenind cite 2100 kg. in medie la hec­tar, față de 2.000 planificat. La porumb, vom realiza 143 tone peste plan, revenind o depăși­re medie de 250 kg. la hectar. La cultura cartofului vom obține peste plan cite 3000 kg. la uni­tatea de suprafață. In legumi­cultura, de pe cele 90 de hec­tare, vom realiza în plus 40 to­ne ceapă, 42 tone ardei, 120 tone roșii și alte legume, din a căror valorificare vom rea­liza un venit suplimentar de peste 300 mii lei. Din viticul­tură vom da peste plan o pro­ducție de 131 tone struguri, ce­ea ce înseamnă un spor de 700 kg. la hectar, față de plan.­­ In sectorul zootehnic , ne propunem să obținem, in medie de la cele 301 vaci furaja­te, o producție de 2000 litri de lapte, de la fiecare vacă față de 1900 cit este planificat. Vom livra statului 350 capete de porci grași, cu 50 mai mult de­cât prevede planul. Prin valori­ficarea tuturor produselor ce se vor obține suplimentar, coope­rativa noastră va realiza în plus un venit de 1.100.000 lei,­ con­tribuind la consolidarea unită­ții și creșterea veniturilor mem­brilor cooperatori. Ne exprimăm hotărîrea de a munci cu însuflețire, pentru a da viață sarcinilor ce ne revin în noul cincinal, și să înfăp­tuim exemplar indicațiile cuprin­se în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, cu pri­vire la îmbunătățirea activității in agricultură. de Asigurăm Comitetul județean partid, conducerea superi­oară a partidului, personal pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, că vom îndeplini exemplar toa­te angajamentele ce ni le-am asumat. Consiliul de conducere al C.A.P. Huși în pagina a 2-a Adunarea generală a scos în evidență noi posibilități de sporire a producției RĂSPUNSUL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA LA AIDE-MEMOIRE-UL GUVERNULUI FInLANDEI După cum s-a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat pu­blicității un Aide-memoire ca­re sugerează inițierea unor consultări cu privire la orga­nizarea conferinței de secu­ritate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în ve­derea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multi­laterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, gu­vernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Fin­landei răspunsul verbal de principiu la problemele pre­zentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răs­punsul scris al guvernului Re­publicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute in do­cumentul finlandez au fost e­­xaminate cu atenție de guver­nul român, în răspuns se a­­rată: „România desfășoară o in­tensă activitate pentru îmbu­nătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate intre toate statele continen­­tului european, pe baza prin­cipiilor unanim recunoscute ale suveranității și indepen­denței naționale, egalității in drepturi, neamestecului in tre­burile interne și avantajului reciproc, a respectării dreptu­lui fiecărui popor de a-și ho­tărî singur soarta, corespunză­tor intereselor și aspirațiilor sale vitale. In concepția gu­vernului R.S. România, secu­ritatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asi­gure dezvoltarea lor pașnică intr-un climat de destindere, înțelegere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, după părerea gu­vernului român, în prezent este necesar să se treacă ne­­întîrziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregă­tirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare în Europa. Con­sultările întreprinse de guver­nul român îndreptățesc apre­cierea că sunt întrunite con­dițiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilate­rale, să se abordeze probleme­le concrete ale pregătirii (continuare fa pag. a 4-a) ÎÎN UNITĂȚILE C.E.C.­­­ DESERVIRE PROMPTA SI CIVILIZATA I­ n cadrul unor consfătuiri cu cititorii, precum și în scrisori sosite la redac­ție, ni se solicită in­formații referitoare la prestările efectu­ate de Casa de Eco­nomii și Consemna­­țiuni pentru marele public. Iată că dăm urmare imediată a­­cestor solicitări prin publicarea interviului realizat cu tov. I. Sîrghie, directorul Direcției județene Vaslui a G.E.C. — Prin alte uni­tăți proprii și man­­­datare asigurați de­servirea publicului din satele, comunele și orașele județului nostru ? — In prezent, în județul Vaslui deser­virea marelui public se realizează prin 183 unități proprii: filiale și agenții oră­șenești, ghișee pen­tru plata produse­lor pe lângă filiale care deservesc 4—6 comune limitrofe ora­șelor, agenții comu­nale C.E.C., ghișee cu gestiuni în marile întreprinderi, unități mandatare cu gestiu­ne în orașe și la sa­te, unități poștale, mandatari cu borde­rou de legătură, ul­timii existînd intr-un număr însemnat de întreprinderi și insti­tuții. In anii 1969 și 1970, am mai înfiin­țat unități proprii C.E.C. la centrele de comună: Costești, Delești, Poenești, Ro­­șiești, Dragomirești, Dănești. Am autori­zat efectuarea de o­­perațiunii C.E.C. la o serie de unități poș­tale, am înființat noi ghișee cu gestiune și am acordat împuter­niciri unui număr în­semnat de mandatari C.E.C. . Prin înființarea­­ acestor noi unități au­ venit în sprijinul populației de la sate. Să ne oprim puțin la efectele acestei mă­suri. — Mai întâi au fost făcute o serie de a­­nalize și consultări cu depunătorii la C.E.C. de la sate. A­­nalizele le-am efec­tuat în colaborare cu organele administra­tive locale și cu con­sultarea comitetelor comunale de partid. A reieșit că unii pro­ducători agricoli în­­tîmpinau unele greu­tăți în deservire, de­oarece, pentru a e­­fectua operațiuni Interviu consemnat de VIOREL LIVEANU (continuare In pag. a 2-a) uiHtiiniin/imt/i/m/uiHinHtimmtiifiH/ffiin Pe teme cetățenești ♦ *

Next