Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-01 / nr. 963

us Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Un imperativ al sezonul­ n­. Încheierea semănatului culturilor din prima urgență!­ n aproape toate cooperativele agrico­le și fermele de stat din județ s-a trecut la executarea lucrărilor din campania agricolă de primăvară. U­­măr la umăr — țărani cooperatori și mecanizatori — se străduie să fructifice la maximum timpul bun de lucru, să foloseas­că la întreaga capacitate baza tehnică-ma­terială existentă. Afirmațiile de mai sus se bizuie pe sintetizarea concluziilor pe care am putut să le desprindem din raidul între­­prins în zilele de 24, 25 și 26 martie, prin mai multe­ localități din­ județ. Ulterior," (la 27 martie), am luat parte și la o ședință, ce a avut loc la județ, în care, printre altele, fost luată în discuție și problema campaniei a agricole de primăvară. Punînd în balanță faptele întîlnite de noi pe teren cu cele re­liefate în ședința la care ne-am referit, am constatat cu satisfacție că la C.A.P. Costești se lucrează într-un ritm satisfăcător, în toate sectoarele. La Tîrzii, o cooperativă mereu fruntașă, ne-a intîmpinat o atmosferă de lucru febri­lă, specifică începutului campaniei agricole de primăvară. Se muncea în vie și la livadă, în grădina de legume, se întreprindeau acți­uni al căror scop este să anihileze efectele negative ale fenomenului de erodare a solu­lui, se lucra de>zor la cultura mare. Erau la muncă peste 600 de cooperatori și toți mem­brii secției de­ mecanizare. Ne-am continuat drumul spre cooperativa agricolă, care s-a clasat pe primul loc in întrecerea socialistă desfășurată în 1970 , Blăgești. In sat, aproape că nu aveai Cu cine sta de vorbă. Oamenii se aflau la lu­cru. Reprezentanții conducerii cooperativei, printre care președintele, Smădu Strîmbei, și inginerul șef, Mihai Olaru, tovarășul Nico­­lae Chiosa, secretarul comitetului comunal de partid și, în același timp, primar, treceau — fiecare separat - de la tarla la tarla, să vadă cum se lucrează, ce probleme se mai ridică. Pentru moment, în ceea ce privește campania de primăvară, la Blăgești nu se ridică probleme. Munca se desfășoară cu spor, calitatea reprezentînd o preocupare de căpetenie pentru fiecare tovarăș de aici. Desigur, am întîlnit și alte aspecte, privind lucrările din campanie. Nu lipsesc, bunăoară, nici cele negative. De pildă, de la Agrosem Bîrlad, am aflat că încă erau cooperative care nu-și ridicaseră întreaga cantitate de sămînță. C.A.P. Ferești pretindea ca cele 10.000 kg. de porumb pentru sămînță să-i fie aduse acasă, de către lucrătorii de la Agrosem(1). C.A.P. Schineni, Pădureni și Un­­țești nu formulaseră o astfel de pretenție, iar nici niu se prezentau să-și ridice sămîn­­ța de porumb, în ciuda numeroaselor tele­foane pe care le-au primit de la Bîr­­lad și de la Vaslui. Concomitent, la S.M.A. Tătărăni - potrivit propriilor mărturisiri ale inginerului Mihai Costache, directorul aces­teia — continuau să fie defecte un număr de tractoare și diferite mașini agricole. De ase­menea, o serie de lipsuri există și la Zăpo­­deni, Fălciu, Stănilești, Bozia, Perieni, Gîr­­ceni. Este necesară, în consecință, mai multă preocupare din partea conducerilor formați­unilor de lucru, a cooperativelor și S.M.A.­­urilor care au înregistrat restanțe chiar din primele zile ale campaniei, precum și din partea organelor județene de specialitate, în scopul accelerării ritmului de lucru in toate unitățile și sectoarele. In același timp, se cere ca, pretutindeni, calitatea de care trebuie să se bucure fiecare lucrare efectua­tă să constituie unul din elementele esen­țiale ce trebuie urmărite. Forțele și timpul să fie de așa manieră folosite încît, în urmă­toarele 2-3 zile, însămînțarea culturilor din prima urgență să fie încheiată. C. S. VINATORII C.A.P. Costești. Mecanizatorii Vasile Creangă și Vasile Smîntînă însămînțează ultimele suprafețe (din cele 34 ha, planificate) cu mazăre. „A, DA, SA­TRAM, SIGUR CA V-AM R TIU MARFA LUI Există pericolul ca u­­nii cititori să fie ten­tați a generaliza e­­xemplele de care ne folosim și, ca atare, să nu le considere doar excepții de la regulile co­merciale, unanim accep­tate și (aproape) unanim aplicate. Totuși, este vor­ba de excepții, dar cu a­­tit mai supărătoare prin în­săși existența lor. Ne-am obișnuit ca, în unitățile comerțului de stat sau cooperatist, toți cumpărătorii să fie tratați la fel , mărfurile sînt des­tinate întregii populații, avînd un preț fix, aceeași valoare. In fond, este fi­resc ca dumneata să ai a­­ceeași posibilitate de a cumpăra ceea ce a prefe­rat și persoana din față sau cea care a intrat di­rect în fruntea rîndului și a fost servită, cu un zâmbet amabil — cum nici n-ai visa că poate avea un vânzător. Este dreptul du­­mitale de cetățean de a putea obține tot ce se af­lă în unitatea respectivă pentru vînzuire. Ți-o ga­rantează profundul spirit de echitate, atît de carac­teristic societății noastre socialiste. " Cu atît mai mult, șochează situațiile cînd vreun lucrător din co­merț refuză să te serveas­că cu marfă despre care, dumneata — cumpărătorul — știi cu­­ siguranță că e­­xistă în magazin. In fața răspunsului de genul : „nu mai avem, am avut, nu ne-a sosit încă, aștep­tăm ș.a.m.d.“, poate că bombări nemulțumit, poate că vociferezi (mai rar — doar știi că nu este civili­zat !), poate că scrii în ca­ietul de sesizări în speran­ța că a doua oară totul se va remedia, în sfîrșit Ancheta noastră — reacționezi într-un fel și apoi pleci sperînd că, poate, vei găsi m altă par­te. Dar probabil că ai fi revoltat, dacă ai ști că, sub privirea vînzătorului, se ascunde (bine !) un alt răspuns : „marfa asta nu-i pentru tine !". Există pu­țini asemenea vînzători, insă, din păcate, există, beneficiind de încurajarea, directă sau indirectă,­­ a șefilor ierarhici. Cu alte cuvinte, favoritismul — prezent din ce în ce mai mult doar ca noțiune și nu ca realitate — își mai scoate ici-colo capul hîd, sfidînd o imensă majori­tate de oameni și cerînd, evident, co­ntraservic­ii... Remarcile acestea ne-au fost impuse de câteva si­tuații întîlnite în rețeaua comercială a orașului Vas­lui, cea despre care se sus­ține, într-o mulțime de situații, că nu dispune de condiții optime de acti­vitate. Cînd sunt lipsuri­ în aprovizionare, vine repli­ca : „Știți, aici n-avem condiții, n-avem loca­luri". Cind un salariat­­ din comerțul acesta este neglijent sau comite abu­zuri, vine celălalt răspuns: „Știți, n-avem oameni ca­lificați, n-avem­­ localuri, n-avem... deh !"* (gest cu mina a­lehamite sau de­zarmare). Dar, nu ! Favo­ritismul în servirea cum­părătorilor este un efect, ale cărui cauze le vom a­­naliza după prezentarea cîtorva situații (în legătu­ră cu care așteptăm răs­punsuri precise din partea organelor responsabile) : 1) La unitatea alimenta­ră nr. 1», de lingă gară (responsabilă Petru Carp), organele Inspecției comer­ciale de stat au găsit în seara zilei de 29 martie a.c., în magazia de amba­laje, o ladă conținînd cutii cu icre de știucă (prețul : 3,50 lei cutia). Deși marfa respectivă fusese adusă in magazie, încă de sîmbătă, 27 martie, și nu fusese expusă în magazin, totuși, fuseseră vîndute deja pes­te 30 de cutii ! Responsa­bilul a motivat că lada cu cele 120 de cutii conținînd LIV­U NISTOR (continuare în pac­, a 2-a) ■ In pagina a 4 * ■ lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. S) GENEVA Ședința Comitetului pentru dezarmare VESTI DIN ÎNTREPRINDERILE JUDEȚULUI Peste 900.000 de lei economii Spiritul inventiv al constructorilor de rulmenți se manifestă la fel de ac­tiv ca și pină acum. In registrul ca­binetului tehnic au și fost înscrise de la începutul anului curent primele 33 de propuneri de inovații, din care 12 au primit viza de omologare pentru aplicare. Economiile antecalculate ce se vor realiza se cifrează la peste 900.000 lei. „Mărirea capacității de topire cuptoarelor OKB-298", inovație propu­­­să de un colectiv format din ingine­rii Gh. Mocranschi, Marcel Popescu și maiștrii Nicolae Rainea și Petru Lefter, vizează, așa după cum reiese și din denumirea ei, o sporire a ca­pacității de producție în acest sec­tor. Alte inovații au ca obiect eco­nomii de manoperă. Printre acestea se numără și „Modificarea procesu­lui tehnologic de executare a șanfre­­nelor rolelor WJ 120 și 130", propusă de inginerii Valentin Antohi, Marcu Dimitt și maiștrii Victor Gălescu și Teodor Beldiman, întregim imaginea activității nova­toare a metalurgiștilor bîrlădeni cu încă un exemplu: inginerii Ion Javer­­deanu, Alexandru Patrichi și munci­torul Dumitru Rusen au creat un dis­pozitiv de tăiere și extragere rapidă a bobinelor arse din statoare. Îmbunătățesc tehnologia După informațiile primite de­ la to­varășul Constantin Gîtin, contabilul șef al I.E.I.L. Bîrlad, de la începutul anu­lui 1971 și pînă în prezent au fost în­registrate 15 dosare de inovații în a­­ceastă unitate, cu 10 mai mult față de aceeași perioadă din 1970. Dintre ele remarcăm: „Frezarea simultană a cîte 9 bucăți de buloane auto", aparținînd ing. Traian Oancea, „Dispozitiv pentru îndoit la capete corpurile dozelor" și „Dispozitiv cu aripi egale, necesar confecționării jugurilor pentru ventila­toare", autor muncitorul Aurel Melin­­te etc. Inovațiile sunt axate pe rezol­varea unor probleme concrete ale pro­ducției întreprinderii, aplicarea lor con­tribuind la îmbunătățirea tehnologiei de fabricație și la obținerea unor în­semnate beneficii și economii. U­n studiu ale Rezolvarea unor probleme concrete producției, în vederea creșterii producției și a productivității muncii, constituie o preocupare de seamă a colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul I.E.I.S. Vaslui. In această direcție, consemnăm că de la începutul anului 1971 și pînă în pre­zent, 6 dosare de inovații, dintre care 3 se află în faza de execuție, au fost depuse la serviciul tehnic. Este vorba de „îmbunătățirea factorului de pute­re la unitățile de morârit cu acționa­re electrică" - autori inginerul Florin Simiuc și tehnicianul Eugen Ene, și de două mașini pentru tăiat tablă (dreap­tă și ondulată), aparținînd unui co­lectiv format din tehnicianul Paul Le­­uștean și muncitorii Ionel Frunză și Dumitru Hosovschi. Economiile pe ca­re le va realiza întreprinderea numai prin folosirea acestor trei inovații se ridică, conform calculelor estimative, la peste 160.000 lei anual. In interiorul ziarului, PE MARGINEA EXPOZIȚIEI JUDEȚENE DE ARTĂ PLASTICĂ ECRAN ■ SPORT I­n comuna Vetrișoaia există o stație de radio-amplificare, cu emisiuni săptămînale, a cărei activitate este controlată de un colectiv oarecum restrîns, format din cadre didactice, specialiști în diferite domenii de activitate, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cuvintul rostit aici, în prealabil gindit, apoi fixat în contururi tot mai pre­cise, ajunge în 800 de difuzoare și în tot atîtea case. Că această stație, cu întreg programul ei, are eficiența scon­­­tată, nu mai încape îndoială. I—i di ■—i — Mai ales acum, în campania de primăvară, programele trans­mise au avut, pentru noi toți, o importanță deosebită — ne spu­ne tov. Gh. Iacob, primarul co­munei. Lăsînd deoparte expuneri­le pe tematici de specialitate, a­­mintim doar faptul ca ori de cîte ori se ivește o problemă deosebită, la a cărei rezolvare trebuie să participe o parte sau toți cetățenii comunei, știm ce avem de făcut... Pînă la a face legătura între cele afirma­te mai sus și rezultatele bune din produc­ție, obținute mai ales în ultimii ani în Ve­trișoaia, mai avem doar un singur pas, în­semnatele succese economice însă, înregis­trate în această comună, nu trebuie nea­părat puse pe seama acestei modalități „tehnice" de lucru. Mai relevant ni s-a părut faptul că cei 34 de oameni, care lu­crează pe tot atîtea tractoare din cadrul secției de mecanizare locale, sunt din Ve­trișoaia. Dacă adăugăm la acestea hărnicia, devenită acum proverbială, a oamenilor de aici, apoi grija cu care primarul se stră­duiește să nu scape nimic din ceea ce se cheamă bună gospodărire a comunei și in­teres sporit pentru toate problemele ce-i revin, munca plină de entuziasm a tineri­lor specialiști care își tutelează cu com­petență sectorul lor de activitate, — nu va constitui pentru nimeni un prilej de mirare, faptul că, în momentul­ de față, Vetrișoaia se numără printre cooperativele agricole de producție fruntașe ale județu­lui nostru. Doar cîteva argumente: în 1968 au fost planificate 2.000 kg. porumb-boabe □­aaaaaaaaciaaa Vetrișoaia la hectar și s-au obținut 2.600; la grîu, au fost planificate 1.800 kg. și s-au obținut a­­proape 2.000; la floarea-soarelui, cele 1.300 kg. planificate s-au „transformat" în 1.600 kg. la hectar. Intr-un alt sector și într-un alt an : în 1970, G.A.P. Vetrișoaia dispune de o fermă pentru îngrășat taurine, care numără aproape 1.600 de capete. La ace­eași fermă, în 1971, planul de contractări a fost realizat pe primul trimestru în pro­porție de peste 125 la sută, ceea ce, valo­ric, înseamnă o depășire substanțială a sumei de 1.600.000 lei. — Vom da și mai multă atenție sectoru­lui taurin, precizează medicul veterinar Mircea Bosînceanu. Sîntem siguri că nu vom greși nici de această dată. Am aflat mai tîrziu că interlocutorul nos­tru se referea, de fapt, la o fermă specia­lizată pentru creșterea vacilor cu lapte, în care se vor investi aproximativ 6.000.000 lei. A nu vorbi de alte realizări sau obiec­tive propuse, de tot ce au întreprins și în­treprind oamenii Vetrișoaiei, ar însem­na să prezentăm lucrurile doar pînă la jumătatea lor. Localnicii țin la realizările lor și vor să fie cunoscute și de alții: o școală cu 4 săli de clasă în­ centrul de comună, data nu de mult în funcțiune, o brutărie comunală — aflată în proiect, școală construită recent în satul­­ Bumbăta, o baie comunală — prevăzută a se da în folosință în 1972, un sediu S.M.A. — con­struit în 1970 și altele. A nu se uita­ teatrul de vară, care se va termina peste cîteva luni și nici cei 2.000 m de trotuar prin cen­trul comunei, la care se vor mai adăuga in acest an încă 1.000 metri. ... Chiar din primul moment, cînd intri în Vetrișoaia, ai la îndemînă un semn al strădaniei și hărniciei oamenilor de aici , de o parte și de alta a șoselei, un grîu, de acum înalt, începe să se plece ușor in bă­taia vîntului. Parcă puțin mai des și mai înalt ca în alte părți! Același verde închis, tonic, domină zeci de hectare. In acest an, oamenii Vetrișoaiei vor strînge rodul a peste 900 hectare de grîu. Ar urma, nu în ordinea importanței lor, cele 1.100 hectare de porumb, 100 hectare de orz, 200 hecta­re floarea-soarelui și altele. Recoltele fru­moase se bănuiesc încă de pe acum. Ele sînt, de fapt, așteptate cu nerăbdare de toți cei care le veghează și le-au vegheat ani de-a rîndul. Cine știe dacă la toamnă, nu se va spune, ca în atîtea alte dăți: „în­că un an, încă o treaptă...". V. NOUR icni □ □ [UNK] [UNK] [UNK] IMPORTANTE REALIZĂRI OBȚINUTE PRIN MUNCA VOLUNTARĂ PATRIOTICA După cum este cunoscut, în județul nos­tru se desfășoară anul acesta o vastă ac­țiune de muncă voluntar-patriotică, în ve­derea efectuării unor însemnate lucrări de îmbunătățiri funciare. In acest sens, pînă pe data de 27 martie a.c. au fost plantate 52 ha. cu puieți în cadrul fondului fores­tier de stat, 32 ha. în pădurile comunale și 39 ha. de terenuri degradate aparținînd consiliilor populare comunale. Evidențiem­: comunele Ivănești, Coroiești, Roșiești, Bog­­dănești, Băcești etc. Prima etapă a întrecerii patriotice se va încheia la 1 mai. Grivițenii raportează în­că de pe acum că, în perioada care s-a scurs de la începutul anului, au efectuat prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 200.000 de lei, depășind angaja­mentul luat inițial pentru această etapă. Astfel, au fost amenajate șanțuri în sa­tul Grivița, de o parte și de alta a șoselei, pe o distanță de 2 km., au fost plantați 600 de pomi și completate cu arbuști orna­mentali golurile de pe marginea șoselei, s-au amenajat (din tuburi de ciment) mai multe podețe în fața consiliului popular, la dispensar, școală și la alte instituții (ur­­mînd să li se mai facă doar reparații), a început pregătirea peluzelor pentru flori. Printre alte inițiative ale sătenilor din Grivița se înscrie și construirea, în satul Grăjdeni, a unei cișmele și a unei punți peste pîrîul Jeraveț. Maistrul j constructor­i m­i-am văzut niciodată un om < Imf atît de pornit împotriva re- i­la­­peziciunii cu care se scurge <­­­u timpul. Stăpinit de tui­ne­­astîmpăr continuu, acest băr­ f­i­bat neobosit, in pofida copleșitoa­­­­relor sale griji, poartă, totuși, în permanență pe buze un zîmbet plin de bunătate și de optimism. Se nu­mește Constantin Rădulescu și este maistru principal la Șantierul 5 din municipiul Bîrlad. Pe unde a trecut el și oamenii săi au rămas mindrele construcții care împodobesc astăzi orașul: clă­direa poștelor și telefoanelor, a corpului administrativ de la Liceul nr. 1, cu sălile sale ornate în stuc și marmură, dispensarul dublu u­­man și­ cabinetele stomatologice, Blocul tineretului, Școala generală nr. 1 și încă multe altele, la care însemnări trebuie să adăugăm, neapărat, Casa de cultură a sindicatelor, o adevă­rată bijuterie arhitectonică în cel mai autentic stil modern. Am stat îndelung de vorbă cu maistrul Constantin Rădulescu. Este o plăcere să-l asculți povestindu-i despre profesiunea de constructor, pe care o consideră (și încearcă să te convingă) drept cea mai frumoa­să din lume. „Ce poate fi mai fru­mos — ne spune el — decit să dai oamenilor cămine calde, luminoase, confortabile, in care civilizația in­tră cu toate prerogativele ei­?“. Am aflat că, în ultimii ani mai ales, a lucrat cu echipa de zidari condusă de Angh­el Benea. O ech­i­pă compactă, formată din 14 zidari, care nu-și schimbă componența și care reușește să execute lucrări complexe. De fapt, zidarii se îm­part, în limbajul curent al con­structorilor, în „roșari“ și „fața­­diști“. Echipa lui Anghel Benea, este de fațadiști, dar lucrează în terasit, cezarom, praf de piatră, și chiar „la roșu“. Au fost în cariera maistrului Con­stantin Rădulescu și lucrări care au cerut nu numai perspicacitate, ci și e­­forturi deosebite. Fotografiile au ră­mas singurele mărturii ale lucrărilor de la magazia de semințe din ca­drul Fabricii de ulei. Lucrările e- CONSTANTIN CLISU (continuare în pag. a 3-a) <

Next