Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-01 / nr. 963
us Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean I Un imperativ al sezonul n. Încheierea semănatului culturilor din prima urgență! n aproape toate cooperativele agricole și fermele de stat din județ s-a trecut la executarea lucrărilor din campania agricolă de primăvară. Umăr la umăr — țărani cooperatori și mecanizatori — se străduie să fructifice la maximum timpul bun de lucru, să folosească la întreaga capacitate baza tehnică-materială existentă. Afirmațiile de mai sus se bizuie pe sintetizarea concluziilor pe care am putut să le desprindem din raidul întreprins în zilele de 24, 25 și 26 martie, prin mai multe localități din județ. Ulterior," (la 27 martie), am luat parte și la o ședință, ce a avut loc la județ, în care, printre altele, fost luată în discuție și problema campaniei a agricole de primăvară. Punînd în balanță faptele întîlnite de noi pe teren cu cele reliefate în ședința la care ne-am referit, am constatat cu satisfacție că la C.A.P. Costești se lucrează într-un ritm satisfăcător, în toate sectoarele. La Tîrzii, o cooperativă mereu fruntașă, ne-a intîmpinat o atmosferă de lucru febrilă, specifică începutului campaniei agricole de primăvară. Se muncea în vie și la livadă, în grădina de legume, se întreprindeau acțiuni al căror scop este să anihileze efectele negative ale fenomenului de erodare a solului, se lucra de>zor la cultura mare. Erau la muncă peste 600 de cooperatori și toți membrii secției de mecanizare. Ne-am continuat drumul spre cooperativa agricolă, care s-a clasat pe primul loc in întrecerea socialistă desfășurată în 1970 , Blăgești. In sat, aproape că nu aveai Cu cine sta de vorbă. Oamenii se aflau la lucru. Reprezentanții conducerii cooperativei, printre care președintele, Smădu Strîmbei, și inginerul șef, Mihai Olaru, tovarășul Nicolae Chiosa, secretarul comitetului comunal de partid și, în același timp, primar, treceau — fiecare separat - de la tarla la tarla, să vadă cum se lucrează, ce probleme se mai ridică. Pentru moment, în ceea ce privește campania de primăvară, la Blăgești nu se ridică probleme. Munca se desfășoară cu spor, calitatea reprezentînd o preocupare de căpetenie pentru fiecare tovarăș de aici. Desigur, am întîlnit și alte aspecte, privind lucrările din campanie. Nu lipsesc, bunăoară, nici cele negative. De pildă, de la Agrosem Bîrlad, am aflat că încă erau cooperative care nu-și ridicaseră întreaga cantitate de sămînță. C.A.P. Ferești pretindea ca cele 10.000 kg. de porumb pentru sămînță să-i fie aduse acasă, de către lucrătorii de la Agrosem(1). C.A.P. Schineni, Pădureni și Unțești nu formulaseră o astfel de pretenție, iar nici niu se prezentau să-și ridice sămînța de porumb, în ciuda numeroaselor telefoane pe care le-au primit de la Bîrlad și de la Vaslui. Concomitent, la S.M.A. Tătărăni - potrivit propriilor mărturisiri ale inginerului Mihai Costache, directorul acesteia — continuau să fie defecte un număr de tractoare și diferite mașini agricole. De asemenea, o serie de lipsuri există și la Zăpodeni, Fălciu, Stănilești, Bozia, Perieni, Gîrceni. Este necesară, în consecință, mai multă preocupare din partea conducerilor formațiunilor de lucru, a cooperativelor și S.M.A.urilor care au înregistrat restanțe chiar din primele zile ale campaniei, precum și din partea organelor județene de specialitate, în scopul accelerării ritmului de lucru in toate unitățile și sectoarele. In același timp, se cere ca, pretutindeni, calitatea de care trebuie să se bucure fiecare lucrare efectuată să constituie unul din elementele esențiale ce trebuie urmărite. Forțele și timpul să fie de așa manieră folosite încît, în următoarele 2-3 zile, însămînțarea culturilor din prima urgență să fie încheiată. C. S. VINATORII C.A.P. Costești. Mecanizatorii Vasile Creangă și Vasile Smîntînă însămînțează ultimele suprafețe (din cele 34 ha, planificate) cu mazăre. „A, DA, SATRAM, SIGUR CA V-AM R TIU MARFA LUI Există pericolul ca unii cititori să fie tentați a generaliza exemplele de care ne folosim și, ca atare, să nu le considere doar excepții de la regulile comerciale, unanim acceptate și (aproape) unanim aplicate. Totuși, este vorba de excepții, dar cu atit mai supărătoare prin însăși existența lor. Ne-am obișnuit ca, în unitățile comerțului de stat sau cooperatist, toți cumpărătorii să fie tratați la fel , mărfurile sînt destinate întregii populații, avînd un preț fix, aceeași valoare. In fond, este firesc ca dumneata să ai aceeași posibilitate de a cumpăra ceea ce a preferat și persoana din față sau cea care a intrat direct în fruntea rîndului și a fost servită, cu un zâmbet amabil — cum nici n-ai visa că poate avea un vânzător. Este dreptul dumitale de cetățean de a putea obține tot ce se află în unitatea respectivă pentru vînzuire. Ți-o garantează profundul spirit de echitate, atît de caracteristic societății noastre socialiste. " Cu atît mai mult, șochează situațiile cînd vreun lucrător din comerț refuză să te servească cu marfă despre care, dumneata — cumpărătorul — știi cu siguranță că există în magazin. In fața răspunsului de genul : „nu mai avem, am avut, nu ne-a sosit încă, așteptăm ș.a.m.d.“, poate că bombări nemulțumit, poate că vociferezi (mai rar — doar știi că nu este civilizat !), poate că scrii în caietul de sesizări în speranța că a doua oară totul se va remedia, în sfîrșit Ancheta noastră — reacționezi într-un fel și apoi pleci sperînd că, poate, vei găsi m altă parte. Dar probabil că ai fi revoltat, dacă ai ști că, sub privirea vînzătorului, se ascunde (bine !) un alt răspuns : „marfa asta nu-i pentru tine !". Există puțini asemenea vînzători, insă, din păcate, există, beneficiind de încurajarea, directă sau indirectă, a șefilor ierarhici. Cu alte cuvinte, favoritismul — prezent din ce în ce mai mult doar ca noțiune și nu ca realitate — își mai scoate ici-colo capul hîd, sfidînd o imensă majoritate de oameni și cerînd, evident, contraservicii... Remarcile acestea ne-au fost impuse de câteva situații întîlnite în rețeaua comercială a orașului Vaslui, cea despre care se susține, într-o mulțime de situații, că nu dispune de condiții optime de activitate. Cînd sunt lipsuri în aprovizionare, vine replica : „Știți, aici n-avem condiții, n-avem localuri". Cind un salariat din comerțul acesta este neglijent sau comite abuzuri, vine celălalt răspuns: „Știți, n-avem oameni calificați, n-avem localuri, n-avem... deh !"* (gest cu mina alehamite sau dezarmare). Dar, nu ! Favoritismul în servirea cumpărătorilor este un efect, ale cărui cauze le vom analiza după prezentarea cîtorva situații (în legătură cu care așteptăm răspunsuri precise din partea organelor responsabile) : 1) La unitatea alimentară nr. 1», de lingă gară (responsabilă Petru Carp), organele Inspecției comerciale de stat au găsit în seara zilei de 29 martie a.c., în magazia de ambalaje, o ladă conținînd cutii cu icre de știucă (prețul : 3,50 lei cutia). Deși marfa respectivă fusese adusă in magazie, încă de sîmbătă, 27 martie, și nu fusese expusă în magazin, totuși, fuseseră vîndute deja peste 30 de cutii ! Responsabilul a motivat că lada cu cele 120 de cutii conținînd LIVU NISTOR (continuare în pac, a 2-a) ■ In pagina a 4 * ■ lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. S) GENEVA Ședința Comitetului pentru dezarmare VESTI DIN ÎNTREPRINDERILE JUDEȚULUI Peste 900.000 de lei economii Spiritul inventiv al constructorilor de rulmenți se manifestă la fel de activ ca și pină acum. In registrul cabinetului tehnic au și fost înscrise de la începutul anului curent primele 33 de propuneri de inovații, din care 12 au primit viza de omologare pentru aplicare. Economiile antecalculate ce se vor realiza se cifrează la peste 900.000 lei. „Mărirea capacității de topire cuptoarelor OKB-298", inovație propusă de un colectiv format din inginerii Gh. Mocranschi, Marcel Popescu și maiștrii Nicolae Rainea și Petru Lefter, vizează, așa după cum reiese și din denumirea ei, o sporire a capacității de producție în acest sector. Alte inovații au ca obiect economii de manoperă. Printre acestea se numără și „Modificarea procesului tehnologic de executare a șanfrenelor rolelor WJ 120 și 130", propusă de inginerii Valentin Antohi, Marcu Dimitt și maiștrii Victor Gălescu și Teodor Beldiman, întregim imaginea activității novatoare a metalurgiștilor bîrlădeni cu încă un exemplu: inginerii Ion Javerdeanu, Alexandru Patrichi și muncitorul Dumitru Rusen au creat un dispozitiv de tăiere și extragere rapidă a bobinelor arse din statoare. Îmbunătățesc tehnologia După informațiile primite de la tovarășul Constantin Gîtin, contabilul șef al I.E.I.L. Bîrlad, de la începutul anului 1971 și pînă în prezent au fost înregistrate 15 dosare de inovații în această unitate, cu 10 mai mult față de aceeași perioadă din 1970. Dintre ele remarcăm: „Frezarea simultană a cîte 9 bucăți de buloane auto", aparținînd ing. Traian Oancea, „Dispozitiv pentru îndoit la capete corpurile dozelor" și „Dispozitiv cu aripi egale, necesar confecționării jugurilor pentru ventilatoare", autor muncitorul Aurel Melinte etc. Inovațiile sunt axate pe rezolvarea unor probleme concrete ale producției întreprinderii, aplicarea lor contribuind la îmbunătățirea tehnologiei de fabricație și la obținerea unor însemnate beneficii și economii. Un studiu ale Rezolvarea unor probleme concrete producției, în vederea creșterii producției și a productivității muncii, constituie o preocupare de seamă a colectivului de muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul I.E.I.S. Vaslui. In această direcție, consemnăm că de la începutul anului 1971 și pînă în prezent, 6 dosare de inovații, dintre care 3 se află în faza de execuție, au fost depuse la serviciul tehnic. Este vorba de „îmbunătățirea factorului de putere la unitățile de morârit cu acționare electrică" - autori inginerul Florin Simiuc și tehnicianul Eugen Ene, și de două mașini pentru tăiat tablă (dreaptă și ondulată), aparținînd unui colectiv format din tehnicianul Paul Leuștean și muncitorii Ionel Frunză și Dumitru Hosovschi. Economiile pe care le va realiza întreprinderea numai prin folosirea acestor trei inovații se ridică, conform calculelor estimative, la peste 160.000 lei anual. In interiorul ziarului, PE MARGINEA EXPOZIȚIEI JUDEȚENE DE ARTĂ PLASTICĂ ECRAN ■ SPORT In comuna Vetrișoaia există o stație de radio-amplificare, cu emisiuni săptămînale, a cărei activitate este controlată de un colectiv oarecum restrîns, format din cadre didactice, specialiști în diferite domenii de activitate, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cuvintul rostit aici, în prealabil gindit, apoi fixat în contururi tot mai precise, ajunge în 800 de difuzoare și în tot atîtea case. Că această stație, cu întreg programul ei, are eficiența scontată, nu mai încape îndoială. I—i di ■—i — Mai ales acum, în campania de primăvară, programele transmise au avut, pentru noi toți, o importanță deosebită — ne spune tov. Gh. Iacob, primarul comunei. Lăsînd deoparte expunerile pe tematici de specialitate, amintim doar faptul ca ori de cîte ori se ivește o problemă deosebită, la a cărei rezolvare trebuie să participe o parte sau toți cetățenii comunei, știm ce avem de făcut... Pînă la a face legătura între cele afirmate mai sus și rezultatele bune din producție, obținute mai ales în ultimii ani în Vetrișoaia, mai avem doar un singur pas, însemnatele succese economice însă, înregistrate în această comună, nu trebuie neapărat puse pe seama acestei modalități „tehnice" de lucru. Mai relevant ni s-a părut faptul că cei 34 de oameni, care lucrează pe tot atîtea tractoare din cadrul secției de mecanizare locale, sunt din Vetrișoaia. Dacă adăugăm la acestea hărnicia, devenită acum proverbială, a oamenilor de aici, apoi grija cu care primarul se străduiește să nu scape nimic din ceea ce se cheamă bună gospodărire a comunei și interes sporit pentru toate problemele ce-i revin, munca plină de entuziasm a tinerilor specialiști care își tutelează cu competență sectorul lor de activitate, — nu va constitui pentru nimeni un prilej de mirare, faptul că, în momentul de față, Vetrișoaia se numără printre cooperativele agricole de producție fruntașe ale județului nostru. Doar cîteva argumente: în 1968 au fost planificate 2.000 kg. porumb-boabe □aaaaaaaaciaaa Vetrișoaia la hectar și s-au obținut 2.600; la grîu, au fost planificate 1.800 kg. și s-au obținut aproape 2.000; la floarea-soarelui, cele 1.300 kg. planificate s-au „transformat" în 1.600 kg. la hectar. Intr-un alt sector și într-un alt an : în 1970, G.A.P. Vetrișoaia dispune de o fermă pentru îngrășat taurine, care numără aproape 1.600 de capete. La aceeași fermă, în 1971, planul de contractări a fost realizat pe primul trimestru în proporție de peste 125 la sută, ceea ce, valoric, înseamnă o depășire substanțială a sumei de 1.600.000 lei. — Vom da și mai multă atenție sectorului taurin, precizează medicul veterinar Mircea Bosînceanu. Sîntem siguri că nu vom greși nici de această dată. Am aflat mai tîrziu că interlocutorul nostru se referea, de fapt, la o fermă specializată pentru creșterea vacilor cu lapte, în care se vor investi aproximativ 6.000.000 lei. A nu vorbi de alte realizări sau obiective propuse, de tot ce au întreprins și întreprind oamenii Vetrișoaiei, ar însemna să prezentăm lucrurile doar pînă la jumătatea lor. Localnicii țin la realizările lor și vor să fie cunoscute și de alții: o școală cu 4 săli de clasă în centrul de comună, data nu de mult în funcțiune, o brutărie comunală — aflată în proiect, școală construită recent în satul Bumbăta, o baie comunală — prevăzută a se da în folosință în 1972, un sediu S.M.A. — construit în 1970 și altele. A nu se uita teatrul de vară, care se va termina peste cîteva luni și nici cei 2.000 m de trotuar prin centrul comunei, la care se vor mai adăuga in acest an încă 1.000 metri. ... Chiar din primul moment, cînd intri în Vetrișoaia, ai la îndemînă un semn al strădaniei și hărniciei oamenilor de aici , de o parte și de alta a șoselei, un grîu, de acum înalt, începe să se plece ușor in bătaia vîntului. Parcă puțin mai des și mai înalt ca în alte părți! Același verde închis, tonic, domină zeci de hectare. In acest an, oamenii Vetrișoaiei vor strînge rodul a peste 900 hectare de grîu. Ar urma, nu în ordinea importanței lor, cele 1.100 hectare de porumb, 100 hectare de orz, 200 hectare floarea-soarelui și altele. Recoltele frumoase se bănuiesc încă de pe acum. Ele sînt, de fapt, așteptate cu nerăbdare de toți cei care le veghează și le-au vegheat ani de-a rîndul. Cine știe dacă la toamnă, nu se va spune, ca în atîtea alte dăți: „încă un an, încă o treaptă...". V. NOUR icni □ □ [UNK] [UNK] [UNK] IMPORTANTE REALIZĂRI OBȚINUTE PRIN MUNCA VOLUNTARĂ PATRIOTICA După cum este cunoscut, în județul nostru se desfășoară anul acesta o vastă acțiune de muncă voluntar-patriotică, în vederea efectuării unor însemnate lucrări de îmbunătățiri funciare. In acest sens, pînă pe data de 27 martie a.c. au fost plantate 52 ha. cu puieți în cadrul fondului forestier de stat, 32 ha. în pădurile comunale și 39 ha. de terenuri degradate aparținînd consiliilor populare comunale. Evidențiem: comunele Ivănești, Coroiești, Roșiești, Bogdănești, Băcești etc. Prima etapă a întrecerii patriotice se va încheia la 1 mai. Grivițenii raportează încă de pe acum că, în perioada care s-a scurs de la începutul anului, au efectuat prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 200.000 de lei, depășind angajamentul luat inițial pentru această etapă. Astfel, au fost amenajate șanțuri în satul Grivița, de o parte și de alta a șoselei, pe o distanță de 2 km., au fost plantați 600 de pomi și completate cu arbuști ornamentali golurile de pe marginea șoselei, s-au amenajat (din tuburi de ciment) mai multe podețe în fața consiliului popular, la dispensar, școală și la alte instituții (urmînd să li se mai facă doar reparații), a început pregătirea peluzelor pentru flori. Printre alte inițiative ale sătenilor din Grivița se înscrie și construirea, în satul Grăjdeni, a unei cișmele și a unei punți peste pîrîul Jeraveț. Maistrul j constructori mi-am văzut niciodată un om < Imf atît de pornit împotriva re- ilapeziciunii cu care se scurge <u timpul. Stăpinit de tuineastîmpăr continuu, acest băr fibat neobosit, in pofida copleșitoarelor sale griji, poartă, totuși, în permanență pe buze un zîmbet plin de bunătate și de optimism. Se numește Constantin Rădulescu și este maistru principal la Șantierul 5 din municipiul Bîrlad. Pe unde a trecut el și oamenii săi au rămas mindrele construcții care împodobesc astăzi orașul: clădirea poștelor și telefoanelor, a corpului administrativ de la Liceul nr. 1, cu sălile sale ornate în stuc și marmură, dispensarul dublu uman și cabinetele stomatologice, Blocul tineretului, Școala generală nr. 1 și încă multe altele, la care însemnări trebuie să adăugăm, neapărat, Casa de cultură a sindicatelor, o adevărată bijuterie arhitectonică în cel mai autentic stil modern. Am stat îndelung de vorbă cu maistrul Constantin Rădulescu. Este o plăcere să-l asculți povestindu-i despre profesiunea de constructor, pe care o consideră (și încearcă să te convingă) drept cea mai frumoasă din lume. „Ce poate fi mai frumos — ne spune el — decit să dai oamenilor cămine calde, luminoase, confortabile, in care civilizația intră cu toate prerogativele ei?“. Am aflat că, în ultimii ani mai ales, a lucrat cu echipa de zidari condusă de Anghel Benea. O echipă compactă, formată din 14 zidari, care nu-și schimbă componența și care reușește să execute lucrări complexe. De fapt, zidarii se împart, în limbajul curent al constructorilor, în „roșari“ și „fațadiști“. Echipa lui Anghel Benea, este de fațadiști, dar lucrează în terasit, cezarom, praf de piatră, și chiar „la roșu“. Au fost în cariera maistrului Constantin Rădulescu și lucrări care au cerut nu numai perspicacitate, ci și eforturi deosebite. Fotografiile au rămas singurele mărturii ale lucrărilor de la magazia de semințe din cadrul Fabricii de ulei. Lucrările e- CONSTANTIN CLISU (continuare în pag. a 3-a) <