Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-05-16 / nr. 1002
Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Vizita de la ora a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din lila In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicolă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului întîmpinat cu deosebită căldură de este un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviciturii și Apelor. Sînt de față tovarășii Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în muncă pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de partidului pentru Congresul al X-lea al dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) n acest anotimp floral, umanistul militant Mihail Ralea, personalitate culturală de prestigiu național și internațional, patriot pătruns de frenezia acțiunii creatoare, ar fi împlinit 75 ani de viață. Acest conjudețean ilustru (Ralea era feciorul unui magistrat din Huși), înscriind militantismul ca un corolar al activității sale, afirma, încă din 1931, categoric: „timpul contemplației, pare a trecut, trăim sub semnul militantismului“. Desigur, e necesar de subliniat faptul că militantismul său ideologic „nu reprezintă doar simple polemici, fără nici un fundament teoretic“, ci, dimpotrivă, Ralea și-a axat multipla activitate și creație de sociolog, filozof, psiholog și critic literar pe coordonate teoretice, ii/fiint/miimiti/itiiiiuiii/nitrii Din viață și din cărți untiri „care merg adeseori aproape de marxism, dar fără a-i sesiza esența, nucleul". Oricum, realismul concepțiilor sale teoretice, democratismul crezurilor sale, explică pe deplin motivul pentru care „drumul“ umanistului militant Mihail Ralea „s-a interferat cu obiectivele de luptă ale comuniștilor“. La sfîrșit de februarie 1939, în jurul unor mese cu oarecare cupe de vin onest, Mihail Ralea era sărbătorit de întreaga cărturărime românească. Scriitori, artiști, gînditori, reprezentanți ai tuturor categoriilor de intelectuali, se adunaseră la acea agapă omagială pentru a da expresie unor sentimente și unor gînduri ce depășeau sensul ocaziilor aparent similare. Cărturarii români sărbătoreau, atunci, pe Mihail Ralea nu numai dintr-un motiv sentimental, ci dintr-o conștiință care mergea pînă în structurile actinei sociale. Puternicul motiv ? Iată-l: în calitatea oficială pe care o deținea. Mihail Ralea pregătise un statut al scriitorilor, o lege, care intenționa să fie un moment revoluționar, nu numai in viața de stat, ci și în sociologia politică. Constatăm, după atîția ani, că semnificația acelei sărbătoriri nealterată a rămas în mintea și inima noastră. Mihail Ralea, „conducător de cărturari“, înțelegînd condiția umană a scriitorului, orgoliul misiunii lui sociale, legiferase, atunci, atributul fertil și organizator al inteligenței, redînd, astfel, scriitorului, creatorului, domeniile unor drepturi de care fusese sistematic jefuit. La 75 ani de la naștere, am restituit acest fapt petrecut cu peste 30 de ani in urmă, pentru a releva și mai pregnant elementele definitorii in caracterizarea lui Mihail Ralea: generozitatea, crezul in dreptate și democrație, iubirea de om, aspirațiile de veacuri ale omenirii. VAIER MITRU E Creșterea volumului de mărfuri pentru export O caracteristică a industriei vasluiene ste binecunoscut faptul că județul Vaslui se afirmă an de an tot mai pregnant prin creșterea contribuției la asigurarea fondului de mărfuri destinate exportului. Este, evident, o expresie elocventă a economiei sale în plin avînt, consecință a aplicării cu fermitate a politicii partidului și statului nostru de dezvoltare armonioasă, multilaterală a tuturor județelor țării. Acest lucru reliefează, totodată, sporirea și diversificarea continuă a potențialului industrial vasluian, promovarea cu consecvență a progresului tehnic, îmbogățirea substanțială a gamei sortimentale și ridicarea permanentă a calității produselor, într-un cuvînt, valorificarea superioară a resurselor, materiale de care dispunem. Greutatea specifică mereu crescîndă în balanța comerțului exterior reprezintă, așadar, o urmare firească a dezvoltării impetuoase a industriei și agriculturii județului Vaslui, mai ales în ultimii ani. Pentru a avea o imagine cit mai fidelă a aportului întreprinderilor industriale și unităților economice din județul nostru în acest sens, vom apela la prezentarea cîtorva cifre deosebit de semnificative. Astfel, în 1970 volumul produselor exportate de industria republicană a crescut, față de anul 1968, cu 161.000.000 lei, de industria locală cu 1.300.000 lei, de cooperația meșteșugărească cu 2.300.000 lei, de întreprinderile agricole de stat cu 31.600.000 lei, de Inspectoratul silvic județean cu 1.100.000 lei etc. Saltul calitativ și cantitativ înregistrat de economia vasluiană, așa cum reiese clar și din creșterile prezentate mai sus, scoate în evidență ritmul susținut de dezvoltare, schimbările profunde care au avut loc în ultimul cincinal, transformările esențiale survenite în structura produselor livrate beneficiarilor externi. Remarcăm, de asemenea, creșterea ponderii în cadrul grupelor mari de mărfuri a sortimentelor ce presupun un nivel tehnic ridicat de fabricație. Caracteristică este în această direcție sporirea numărului de rulmenți produși la Bîrlad, a garniturilor de mobilă executate la Vaslui, precum și a confecțiilor purtînd marca fabricilor din Bîrlad și Vaslui etc. Edificatoare sunt și următoarele exemple : producția marfă exportată de Fabrica de mobilă Vaslui în 1970 a fost cu 15.500.000 lei mai mare decît cea din 1968, iar a Combinatului de confecții Vaslui cu 444.000 bucăți confecții. Și în domeniul agricol și al industriei alimentare structura produselor exportate a înregistrat schimbări pozitive, demne de consemnat. Cantitatea de tutun a fost cu 74 tone mai mare în 1970 față de anul 1968, iar a vinului cu 48 vagoane etc. S-au făcut și continuă să se facă progrese însemnate în diversificarea sortimentelor exportate, în îmbogățirea nomenclatorului acestora, ceea ce a contribuit, în ultimă instanță, la atragerea de noi cumpărători, la cîștigarea de noi piețe de desfacere. îmbunătățirea calitativă a produselor a avut drept consecință creșterea solicitărilor beneficiarilor de peste hotare de a se suplimenta contractele încheiate inițial. Anul 1971, primul an din actualul cincinal, pune în fața întreprinderilor industriale și unităților e- V, VASI (continuare în pag. a 3-a) r" ;VM%WMWANW,VAV.V.,AWAW.,MW*,MW>W«Vi,/W^ ín pagina a 4-0 ■ în legătură cu situația din R. A. U. ■ COMENTARIUL ZILEI Conservatorii englezi în pierdere de viteză Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, la Vaslui, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, la care au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului executiv al Uniunii județene, aparatul acestuia și al Casei de pensii, președinții cooperativelor agricole de producție din județ. La lucrările plenarei au mai luat parte, în calitate de invitați, reprezentanți ai unor direcții de specialitate din cadrul Consiliului popular județean, precum și ai unor organizații economice și obștești. La primul punct de pe ordinea de zi, plenara a dezbătut măsurile ce trebuie luate cu privire la aplicarea în viață a prevederilor recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind îmbunătățirea condițiilor de viață ale unem„Raze“ Foto, Radu Gabriel brilor cooperativelor agricole de producție. Participanții la plenară, în discuțiile purtate, și-au manifestat adeziunea deplină față de prevederile hotărîrii, subliniind grija deosebită a conducerii de partid și de stat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al țăranilor cooperatori. Totodată, ei au hotărît ca unitățile cooperatiste să-și sporească contribuția la constituirea fondului Casei de pensii, pentru acordarea pensiilor țăranilor cooperatori și a diverselor ajutoare, contribuție ce se va realiza pe seama depășirii sarcinilor de producție, a valorificării superioare a condițiilor de care dispune fiecare unitate. In continuarea plenarei s-a prezentat o informare asupra stadiului dezvoltării activităților industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări de servicii în C.A.P., luîndu-se totodată măsuri de amplificare a acestor acțiuni care vor constitui una din sursele importante pentru progresul economic al cooperativelor agricole de producție. LUCRATORII DE PE OGOARE IN LUPTA CU TIMPUL! Intensificarea pregătirii utilajelor pentru campania de recoltare Măsurile pe care partidul le-a luat în ultimele luni, în ceea ce privește reorganizarea unităților de mecanizare din agricultură, au creat cadrul adecvat pentru manifestarea inițiativei creatoare, a spiritului de răspundere, organizatoric, în stare să faciliteze punerea în valoare a unor resurse pînă acum insuficient folosite. Dovadă stau, printre altele, în acest sens, rezultatele pe care stațiunile pentru mecanizarea agriculturii din județ le-au obținut pînă acum, atit în privința îndeplinirii planului de venituri, cit și al reducerii celui de cheltuieli. Evident, la baza obținerii succeselor înregistrate în lunile care au trecut din anul curent, stă contribuția comuniștilor, a organizațiilor de partid, a tuturor mecanizatorilor la îndeplinirea sarcinilor pe care perioada actuală le impune. Un rol de seamă au jucat, de asemenea, aprovizionarea cu piesele și materialele necesare, efectuarea în timpul optim și de calitate a lucrărilor solicitate de sezon, asigurarea unor condiții prielnice de muncă pentru perioadele următoare. Dar, potrivit proverbului după care bunul gospodar vara își face sanie și iarna car, am vrut să vedem, în zilele din urmă, în ce măsură, paralel cu efectuarea celorlalte lucrări agricole solicitate de anotimp, stațiunile pentru mecanizare se pregătesc pentru campania de vară. Am discutat, în acest scop, printre alții, cu inginerul Ion Doican, directorul Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii de la Zăpodeni, cu Constantin Furcoi, șeful secției de mecanizare de la Oșești, Vasile Hriscu, instructor al Comitetului județean de partid, Nicolae Patriciu, președintele cooperativei agricole din Rînzești, comuna Fălciu, Mircea Mâiugă, inginer șef la cooperativa agricolă din Văleni de Vaslui, Dumitru Săracin, inginer șef la întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii. Concomitent, am vizitat atelierele întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii, ale unor stațiuni și secții de mecanizare. Concluzia generală care se impune, în urma investigațiilor noastre, este că, în numeroase locuri, se depun eforturi susținute pentru ca lucrările din campania agricolă de vară să-i găsească, pe mecanizatori, suficient de bine pregătiți. Stau mărturie, în această direcție, situațiile pe care le-am întilnit la Solești, Văleni de Vaslui, Ferești, Costești, Oltenești și Tîrzii sau în stațiunile pentru mecanizare de la Bogdănești, Rîșești, Gura Idrici, Negrești. In localitățile amintite, reparațiile multora dintre combinele, tractoarele și restul utilajelor care urmează să fie folosite în campania de vară, se află într-un stadiu avansat. Totodată, însă, nu este mai puțin adevărat că nu sunt puține nici secțiile de mecanizare — chiar unele stațiuni nu sunt scutite de asemenea apreciere — în care continuă să se manifeste deficiențe inadmisibile. Exemplul de la Cozmești de C. S. VINATORU (continuare in pag. a 3-a) Pentru campania de vară din anul curent, tractoriștii din S.M.A.uri au sarcini deosebite. In acest scop, potrivit planului de dotări, urmau să fie primite de către stațiunile de mecanizare 41 de combine de înaltă productivitate „Gloria" și 25 de prese de balotaj. Datorită preocupării manifestate față de îndeplinirea acestor prevederi, pînă acum au sosit 15 combine și 11 prese de balotaj. Acestea au și intrat în dotarea stațiunilor Bogdănești, Codăești, Ciocani, Deleni de Vaslui, Moara Grecilor, Tutova, Alexandru Vlahuță, Băcești, Grivița, Gura Idrici, Huși, Murgeni. A S In dotarea S.M.A.-urilor din județ | Alte mașini moderne i Execută întreținerea culturilor După cum ne informează corespondentul nostru, inginerul VASILE SIMON, țăranii cooperatori din comuna Dănești, după cele cîteva zile de repaos, prilejuit de căderea abundentă a precipitațiilor, și-au reluat activitatea în cîmp, într-un ritm accelerat, în vederea recuperării restanțelor înregistrate la lucrările de întreținere a culturilor de prășitoare. Datorită unei judicioase organizări a proceselor de lucru, floarea-soarelui a fost prășită mecanic, pe o suprafață de 170 de hectare, din 230 existente, în timp ce, la porumb, prășitul mecanic se află abia la început. Din 1200 de hectare cultivate, doar 70 au fost lucrate cu cultivatoarele. De aici, desprindem ca o necesitate de prim ordin, intensificarea prin toate mijloacele, și la această cultură, a ritmului de lucru! * Codăești, 15 mai a.c. Inginera MARGARETA JESCU ne transmite telefonic: „Paralel cu lucrările agricole de sezon, specifice culturilor mari, anuale, cooperatorii, inginerii și tehnicienii din unitatea noastră desfășoară în toate sectoarele de activitate o muncă intensă, în vederea executării la timp și de calitate a lucrărilor specifice sectorului hortiviticol. Astfel, sapa mare, la vie, a fost aplicată pe o suprafață de 70 de hectare, din cele 91 existente în cooperativă. De asemenea, în aceste zile, ne pregătim intens în vederea executării stropitului I, destinat combaterii infecției cu mană. In grădină am terminat de plantat — datorită promptitudinii cu care țăranii cooperatori au știut să răspundă solicitărilor noastre — cele 10 hectare de roșii și șase de ardei prevăzute în planul anual de producție. Lucrări finite se pot considera și cele 20 de hectare de ceapă, prășite în proporție de sută la sută. Străduindu-ne să aplicăm toate măsurile agrotehnice în limitele prevăzute de timp, sperăm să obținem, nu numai producțiile planificate, ci și însemnate depășiri". Combaterea dăunătorilor, o problemă încă actuală în agricultura de stat — informează tehniciană MIRIMIA — combaterea dăunătorilor la culturile de prășitoare este o problemă, mereu în atenția specialiștilor, întrucît stadiul actual de dezvoltare a plantelor (talia lor) oferă mari posibilități insectelor fitofage de a degrada culturile. Așa se explică acțiunea largă întreprinsă de întreprinderile agricole de stat din Vaslui, Bîrlad și Huși, cu scopul de a stăvili acești autentici invadatori ai plantelor de cîmp, desfășurată pe o suprafață totală de 8.500 de hectare (6.400 de hectare, la porumb și 2.100 de hectare la floarea-soarelui). C. P. In curînd, vor fi date în folosință, la Vaslui, noi blocuri de locuințe, cu magazine moderne la parter.