Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-20 / nr. 979

PAGINA 2 fi Cli Perfecționarea și reciclarea — o necesitate imperioasă V aumul de despre lum­ea cunoștințe­zătoare, ca și înconju­despre om, se dublează a­­proximativ la șapte ani. Pentru a folosi această cople­șitoare avalanșă de Informa­ții, ne vine în ajutor cea mai tînără știință a secolului al XX-lea — cibernetica. Dar mașina,­ oricît de complexă și de Ingenioasă ar fi ea, este tot o creație a omului, nea­vind posibilitatea gîndirii pro­­priu-zise, a inventivității. De aceea, omul contemporan es­te obligat să învețe toată via­ța. Cine declară că­­„și-a ter­minat studiile" se poate con­sidera un om sfîrșit Dinami­ca vieții sociale contemporane este complexă și rapidă și ris­căm să rămînem în urmă, să fim depășiți de mersul inexo­rabil al evenimentelor. De a­­ceea, trebuie să le anticipăm. Cu alte cuvinte , numai pri­vind prospectiv putem fi în pas cu vremea, de unde apa­riția unei noi și foarte se­rioase științe : futurologia, de­finită ca „știință a societății umane în proiectarea ei spre viitor". De aici, o serie de a­­parente contradicții în societa­tea contemporană , pentru a fi actual, trebuie să te pre­gătești pentru viitor ; pentru ^-----T" “ ------~ -------- • wrwwME. u/ts muiiuu­um uqiiuuituiu. m de științe pedagogice a exercita o profesiune com­plexă, trebuie să fii specialist, dar, in același timp, și un om cu o bogată cultură generală. Ne putem întreba, insă, cum este posibil ca un om să acumuleze atîtea cunoștințe, cînd volumul acestora spo­rește atît de vertiginos ? Sistemul nostru nervos are un anumit coeficient de a­­cumulare, peste care, dacă trecem, ne pîndește neuras­tenic. Ce rezultă de aici ? Că spiritul nostru nu trebuie să înregistreze decit acele cunoștințe care pot­­ servi ca bază pentru noi cunoștințe, că sunt necesare sinteze din ce în ce mai largi și o vi­ziune globală asupra lumii ceea ce, un fond, înseamnă o filozofie și că, pentru cu­noștințele de amănunt, ne poate ajuta foarte mult ma­șina. Prin urmare, cultura, din acumulativă, a devenit for­mativă și, totodată, aplicati­vă, aptă de a rezolva promt variatele și complexele pro­bleme ale vieții. Altfel, ris­căm artificializarea și deza­­daptarea cu grave consecin­țe, atît pentru individ, cit și­ pentru societate. Se pune, deci, perfecționare-reciclare, problema De fapt, există doar reciclare, care poate fi pe verticală ori pe orizontală. Perfecționarea este o reciclare pe verticală, de o mai mare sau mai mi­că intensitate a profesiunii este o Schimbarea reciclare mult mai accentuată, uneori structurală. Ca o reacție în­ lanț, per­fecționarea, în genere, atra­ge după sine și perfecționa­rea personalului didactic din școlile unde se predă o nouă tehnică de lucru. Saltul ca­litativ de la cunoașterea teh­nicii vechi, la cea nouă, în­seamnă părăsirea unui ciclu (care presupune o rutină intr-un anumit circuit) și tre­cerea la un alt ciclu superior celui precedent . Reciclări orizontale și chiar paralele se întîlnesc, ade­sea, în întreaga­­ societate contemporană. Trecerea unui lucrător necalificat la o mun­că mai ridicată, calificată, pre­supune urcarea unei trepte, deci, o perfecționare prin re­ciclare. Un exemplu firesc il constituie faptul că, în mo­mentul de­­ față, populația ru­rală care se concentrează la orașe iși schimbă profilul de muncă din agricultură, în construcții, transporturi etc. astfel de „reciclări" pot mer­ge foarte departe. Gama noi­lor profesiuni este foarte va­riată și cu totul neașteptată. Căci, cine se putea gindi, a­­cum un sfert de veac, la profesiunea de... cosmonaut . ! De asemenea, reciclarea este cerută, adeseori, și de nepotrivirea dintre aptitudini­le naturale și profesiunea exercitată. Deviza „omul po­trivit, la locul potrivit" înce­pe să fie împărtășită și ri­guros aplicată în toată lu­mea civilizată. Pentru îndru­marea școlară și profesiona­lă se cheltuiesc sume mari in toate țările avansate. Orientarea profesională tre­buie, însă, astfel condusă, ni­cit să deschidă viitorului ce­tățean perspectiva mai mul­­tor profesiuni înrudite, ca să poată răspunde pri­t la toa­te problemele pe care i le ridică viața. Numai așa el va simți că și-a valorificat toa­te resursele naturale, iar so­cietatea va beneficia, prin exercitarea profesiunii lui de un randament cit mai ridi­cat. Dr. Traian N. GHEORGHIU, Filiala Iași a Institutului de științe pedagogice SOCIOLOGA SI * PRACTICA SOCIALĂ“ Culegerea de studii „Sociologia și prac­tica socială", elaborată de oameni de ști­ință din domeniul sociologiei, cercetători sau cadre didactice, activiști de partid sau de stat, a apărut în Editura Politică, la sfirșitul anului trecut sub egida Insti­tutului de filozofie din cadrul Academiei de științe sociale și politice din R. S. R. Volumul demonstrează elocvent că cer­cetările sociologice reprezintă un nou și vast teren de acțiune in munca organe­lor și organizațiilor de partid, in activi­tatea social-politică și cultural-educativă. ■ ; • • ■ •" Lucrarea dovedește că sociologia oferă posibilități și modalități concrete de cu­noaștere exactă a stărilor de lucruri exis­tente, a proceselor și fenomenelor socia­le în dinamica lor, descifrînd științific sensul acestora și conturind, idei argu­mentate, propuneri, pe baza cărora pot fi adoptate hotăriri temeinic fundamen­tate, ferite de riscurile subiectivității și arbitrariului. Reflectînd experiența acumulată prin diverse investigații și cercetări efectuate in ultimii ani, studiile cuprinse, in volum evidențiază diferite, contribuții pe care analizele sociologice le pot aduce la per­fecționarea muncii organelor de partid și a altor instituții sociale. Sunt prezentate, totodată, argumente pentru asimilarea in activitatea social-culturală a metodelor științifice de cunoaștere a realităților, pentru utilizarea tehnicilor sociologice în culegerea și interpretarea obiectivă a in­formațiilor despre viață și activitatea co­lectivă și individuală și pentru funda­mentarea mai temeinică a deciziilor la diferite niveluri, in diverse compartimen­te ale societății noastre. Lucrarea este interesantă atît pentru activiștii de partid și de stat, cit și pen­tru propagandiștii și activiștii culturali, oferind posibilitatea de investigare mai profundă a vieții sociale și, ca atare, și pentru stabilirea unor forme eficiente in munca practică. AVRAM VASILE D0DDQ303D33D D Oj­ta sa na ca ca ca ca ca Duminică, In județ­­ La Căminul cultural din Murgeni, duminică dimineață, a fost organi­zat un reușit spectacol pentru co­­­pii și tineret. După-amiază, în ca­­­­drul ciclului de manifestări organi­ate in cinstea gloriosului semicen­­­­tenar, prof. Toma Pașcanu a pre­­­­zentat expunerea „50 de ani de ac­­­­tivitate a Partidului Comunist Ro­­­­mân".­­ Activități cultural-educative va­­­riate, bogate in conținut și, in ace­­­lași timp, atractive, au fost orga­­­nizate la noua Casă de cultură a­­ sindicatelor din Birlad. Dimineața a fost consacrată celor mai mici cetățeni ai orașului, invitați la au­dierea unor interesante lecturi li­terare, „Copiii și lumea basmelor“. După-amiază a avut loc întilnirea­­ membrilor cercului filatelic, in ve­­­­derea organizării unei expoziții de­­­­dicate aniversării semicentenarului­­ partidului, al cărei vernisaj va avea loc duminica viitoare. Dintre cele­lalte acțiuni, mai remarcăm organi­zarea unui reușit concurs-fulger de șah. La Casa orășenească de cultură din Huși, prof. Giorgică Țoncu, de k ) la Liceul agricol din localitate, a r­e prezentat expunerea: „Coordonate 1 . ale dezvoltării agriculturii în jude­­­­­­țul Vaslui“. i­­­mpnică expoziția de cărți și docu­­­­­­mente „Lupta eroică a comuniștilor 1 ’ români împotriva fascizării țării", 1 . al cărei vernisaj a avut loc recent. ^ l Expoziția este organizată la sediul 1 ? Bibliotecii municipale „Stroe Bello- ’­­ eseu“.­­ ) Vă recomandăm: l S Marți, 20 aprilie : Montajul lite­­­­­­rar-muzical „Aceasta este țara l­u mea“ — la Casa orășenească de­­­­ cultură Vaslui ; expunerea „Istoria­­ poporului român — izvor de adine i patriotism“, la Casa orășenească­­ de cultură Negrești ; gală de filme­­ realizate de cine­amatorii hușeni în­­ vederea participării la cel de al­­ II-lea Festival republican al cineaș­­­­tilor amatori („Explozia“, „Jurnal ^ 70", „Pași“) — la Casa de cultură a orașului Huși. Miercuri, 21 aprilie . Expunerea „Activitatea desfășurată de P.C.R. în rîndurile armatei în perioada­­­­ fascizării țării“, prezentată de­­ Galavan Sava — sala Consiliului popular al orașului Negrești ; au­diție muzicală — Mozart și Haydn­­ — la Casa de cultură a orașului ■ Vaslui. Joi, 22 aprilie: Expunerea „Fi­guri de eroi uteciști“, prezentată de prof. Georgeta U­rsu — la Casa­­ de cultură­­ din Bîrlad ; ședința de lucru a cenaclului literar „Vasile­­ Alecsandri“ — la Casa de cultură orașului Vaslui ; expunerea „P. C. R. — continuatorul ideilor­­­­ marxist-leniniste" și vizionarea chia­­r filmului „V. I. Lenin“ — la Liceul­­ „Mihail Kogălniceanu“ din Huși. ^ Vineri, 23 aprilie : Simpozionul ^ „Condițiile istorice ale creării ■ Partidului Comunist Român“ , Negrești. i ! Sâmbătă, 24 aprilie: Montajul li­­t­i­terar-muzical „Partid — părinte al­­­­ bucuriei" — la Școala generală nr.­­ 1­1 din Huși ; vizionarea filmului do­­­­o­cumentar „Vaslui 70“, realizat de­­­­ membrii cineclubului de la Casa­­­i orășenească de cultură din Vaslui I­I — la Liceul „Mihail Kogălniceanu“­­­­ din Vaslui , expunerea „Participa­­r k­rea tineretului la înfăptuirea insu­­­­r­recției armate din August 1944" —­­ la Casa orășenească de cultură din­­ Negrești. P­ublicații apărute pe teritoriul ju­dețului Vaslui — foi literare, poli­tice sau de cultură și artă, fie că au acoperit o perioadă de timp mai îndelungată, fie că au strălucit nu­mai o clipă — ating între 1870 și 1971, impresionantul număr de circa 250. Cea mai veche publicație se înregistrează la Bîrlad. Este vorba de foaia săptămînală „Sămănătorul", apărută la 27 septembrie 1870. Primul număr se deschide cu un redacțional intitulat „Ceea ce credem noi". In ansamblu, publicația bîrlădeană a jucat un rol pozitiv în animarea acti­vității culturale de luminare a maselor, a încurajat inițiativele valoroase in do­meniul învățămîntului și a stimulat în­clinațiile spre literatură. După Paloda l­­ _______________________ terară și Făt-Fru­­mos anul 1908 aduce un nou re­viriment cultu­ral pe­­ meleagu­rile acestui ținut, prin apariția luii august, tot la Bîrlad, a revis­tei „de limbă, literatură și artă popu­lară“, intitulată sugestiv Ion Creangă. Revista debutează cu articolul program „Ținta noastră“, din care cităm : „Vrem laolaltă cu alte publicații de acest fel, să sporim tot mai mult cunoașterea minu­natelor produceri ale poporului, adevă­rate comori de gîndire și simțire, de­ cre­dinți și de datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nos­tru. Oricine vrea să cunoască poporul de­plin, așa cum este el, trebuie să cerce­teze cu de amănuntul aceste comori ale sale. Și­ s at­t de bogate aceste comori, atît de minore și de felurite și, mai ales s-au dat la iveală atît de puține din ele, că ar trebui încă multe publicații care să lucreze cu stăruință și cu folos pe a­­cest ogor, pe cit timp civilizația nu va fi stins (sic!) lumina vechilor noastre da­tini. Ne facem și noi datoria“. In continuare se face apel în special la învățători, („cari totdeauna au făcut jertfe pentru ridicarea poporului") să pu­nă umărul și aici, „să arătăm prin însăși producțiile noastre cine suntem­“. Revista își asumă obligația, de a pu­blica povești, cîntece, descîntece, legen­de, credințe, ghicitori și „tot ce-i făcut de popor în limba sa curată și neprefă­­cută“. Motivînd titlul, comitetul de redacție scria : „Am botezat revista noastră „Ion Creangă“ pentru că în scrierile acestui țăran din Humuleștii Neamțului, căruia i-au fost dragi cu ochii traiul și obice­iurile de la țară, se arată mai bine și mai cu meșteșug sufletul țăranului Român". întemeietorii publicației sunt : Gh. T. Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, L. Mrejeriu, T. Pamfile, C. Rădulescu Godin și alții. Printre colaboratori se numără : Gr. Coatu (din Banca), N. L. Kostake (din Bîrlad), I. Neculai (Coropceni — Vaslui), I. Antonovici (Bîrlad), dar și I. Urban Jarnik, marele folclorist de la Praga. Revista era citită cu interes atît în ța­ră cit și peste hotare. Scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea o numea „foarte prețioasa revistă“, iar filologul german Weigand adresîndu-se redactorilor — îi încuraja spunîndu-le că felul cum este dirijată, află toată aprobarea sa. In sfîr­șit, Alexandru Vlahuță scria cu mîndrie : „Era o cinste pentru Bîrlad și o comoară de învățături“. Revista „Ion Creangă“ avea următoa­rele compartimente : I. Articole diferite, II. Povești, III. Povestiri și legende, IV. Botanică populară, V. Datine și credin­țe, VI. Boale la oameni, leacuri și des­cîntece, VII. Boale la vite, leacuri și des­cîntece, VIII. Vrăji și farmece, IX. Ura­ții, X. Cîntece bătrînești, XI. Colinde, XII. Cîntece, XIII. Vorbe adînci, XIV. Glume, jitii, taclale etc. _______________________ Pe parcursul îndelungatei sale apariții (10 volu­me pînă în 1920), la rubricile ,­­ a­­mintite s-au mai adăugat și altele ca : „O samă de cuvinte", „Ghici­tori“, „Bocete", „De-ale copiilor“ etc. Subliniind aportul original al publica­ției bîrlădene la dezvoltarea folcloristi­cii românești, Gh. Vrabie scria : „Foarte importante sînt capitolele ce cuprind Vorbe adin ei și O samă de cuvinte. Cele dinții privesc literatura paremiologică — proverbe și zicale, — Ion Creangă fiind singura publicație care inițiază, și stimu­lează adunarea acestora ; cele din urmă sunt explicații date de popor unor ter­meni vechi ori mai degrabă regionali, de mare importanță pentru lingviști“ („Fol­cloristica română", pag. 288). ION ALEX. ANGHELUȘ Taraful Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Pull Mint icoanaoiziciairiacziaaiaal „Pui, pui, pui...“ . Au răgușit reprezentanții co­operativei agricole din Bin­­zești, comuna Fălciu, de cînd iși tot strigă pe la Vaslui, Iași, Brașov, și Huși, cei 5.000 de pui care urmau să fie livrați unității încă de la începutul primului trimestru al anului in curs. Degeaba insă ! De la Vaslui au fost date asigurări că puii le vor fi livrați ba azi - ba mRne, ultimul termen fiind jumătatea lunii aprilie. A trecut insă și aceasta, iar puii nicăieri. In locul acestora, se primesc mereu refuzuri de contracte. In sfîrșit, o dată cu răgușirea celor de la Binzești,­­ reprezentanții de resort din ca­­­drul Direcției generale județe­ne pentru agricultură, indus­trie alimentară, silvicultură și ape pot fi mulțumiți. Liniștea nu se va mai fi tulburată. Me­dicii au prezis că râgușeala va ține cel puțin pînă la va­ră. Deci, odihnă plăcută . Nu se poate spune că anu­miți tovarăși din­­ cooperația de consum nu sunt bogați in idei. Năstrușnice, nurn vorbă, dar idei totuși. Poftim o mos­tră, Toader Epureanu a ieșit cu o lipsă în gestiune de 13.000 de lei. In loc să insta­leze un alt gestionar și să a­­dopte asemenea măsuri nncit surprizele de felul celei amin­tite să fie pe viitor evitate, iar prăvălia să funcționeze in continuare, spre a putea asi­gura aprovizionarea cetățeni­lor din satele Căpătești, Le­­oști și Davidești, comuna Pă­­dureni, reprezentanții coopera­tivei de consum din Huși au hotărît să desființeze prăvălia amintită. Nădăjduim, totuși, că se va găsi cineva care să de­monstreze celor in cauză că nu orice sugestie năstrușnică trebuie materializată. L Sugestie năstrușnică \\ auaaaaaa i­ca ca cai VREMEA NOUĂ După partida din tur, cînd metalurgiș­­tii­ bîrlădeni fuseseră învinși la Bucu­rești, mai mult de arbitrul Th. Viting de­cit de rapidiști, nu aveam nici un dubiu asupra rezultatului meciului ce s-a dis­putat duminică. Rămînea de aflat numai scorul, pe care calculul hîrtiei îl arăta sever, și modul cum va acționa echipa bîrlădeană, începînd cu ultimul semn de întrebare, trebuie să spunem că, în sfîr­șit, am văzut o echipă formată din 15 oameni, și nu ca pînă acum doar cîțiva soliști acompaniați cu chiu cu vai de coechipieri. Duminică linia de trei sfer­turi bîrlădeană a fost în vervă deosebită, acționînd inspirat și în viteză, creînd fa­ze deosebit de spectaculoase, care au a­­dus balonul în dese rînduri în imediata apropiere a buturilor adverse. Liniile dinapoi și-au adus și ele o contribuție sporită față de celelalte partide din re­tur, rapidiștii neavind nici măcar o sin­gură dată posibilitatea să se apropie de linia „22". Mai slabă, în comparație cu a oaspe­ților, ni s-a părut grămada bîrlădeană, majoritatea baloanelor fiind cîștigate de bucureșteni. Totuși atunci cînd a fost necesar — deci, era posibil — bîrlădenii au „scos“ din grămadă și au înscris. In ceea ce privește recuperarea baloanelor din mar­gine, gazdele au fost superioare, Zada­­rojnîi și apoi Gherasim, care l-a înlocuit pe primul, neavind adversari. In general, partida a fost spectaculoa­să, acțiunile bîrlădenilor bazîndu-se în special pe jocul la mînă, cu multe gră­mezi spontane și șarje rapide ale aripi­lor și mai ales ale lui Ciorici, care a fost într-o vervă deosebită. Cu o priză mai bună la balon, fără vîntul care și-a pus pecetea asupra rezultatului și mai ales fără publicul bîrlădean, care s-a do­vedit a fi lipsit de sportivitate, arbitrul St. Cristea oprind din această cauză de cîteva ori partida, scorul la care s-a ter­minat meciul ar fi fost altul, bineînțeles tot în favoarea gazdelor. Oricum, el nu reflectă cu fidelitate diferența de valoa­re a echipelor care s-au înfruntat, bîrlă­­denii dovedindu-se nu numai superiori din punct de vedere tehnic și fizic, ci fiind și singurii care au gîndit, au con­dus jocul. Rapidiștii au făcut un joc de apărare, supranumeric, bazîndu-se nu­mai pe forța șuturilor lui Marinescu și Drăgan, care au abuzat de posibilitățile pe care le oferă stadionul bîrlădean, mul­te baloane fiind trimise în tribune sau... prin vecini. Punctele au fost marcate de Matei (min. 30, încercare) și Ciorici — două în­cercări și un drop (min. 33 — 48 și 57),­­­ Bădină și Zadarcjnîi, nereușind să transforme niciuna din încercări. Dacă pentru primele două, ei au mari scuze, vîntul opunîndu-se transformării, pentru cea din min. 57 Bădină nu poate găsi nici­ o motivare, mai ales că Ciorici după o cursă debordantă culcase balonul chiar în centrul terenului de țintă rapidist. Oaspeții au înscris prin Titel Marinescu, care a transformat impecabil 3 lovituri de pedeapsă (min. 51, 69 și 80). Ștefan Cristea — București — a con­dus bine următoarele formații : RUL­MENTUL — Bădină, Matei, Bogos, Con­stantin, Manase, Zadarcjnîi, Mititelu, Brad, Filip, Ciorici, Rainea, Chir­iță, Mun­­teanu, Nedelcu, Ignat; RAPID : Bica, Vlaicu, Tom­a, Fusu, Mitan, Mihalache, Foda, Zamfir, Stanciu, Ivan, Buzoianu, Marinescu, Drăgan, Trafirescu, Ghel­u. C. P. Celelalte rezultate : Politehnica Iași Dinamo 3—6 (3—0); Știința Petroșani — Agronomia Cluj 12—3 (6—0); C. S. M. Sibiu — Farul Constanța 0—0 ; Steaua —­ Constructorul 17—11 (S—6); Grivița Ro­șie — Universitatea Timișoara 9—6 (0—0); Divizia A Rulmentul­­ Rapid București 12-9 (64)) CLASAMENTUL: 1. Grivița Roșie 15 13 6­2 246 : 63 41 2. Steaua 15 12 1­2 282 : 79 43 3. Dinamo 15 11 1­3 218: 52 38 4. Știința Petroșani 15 8 3 4­1.09 : 81 34 5. Universitatea Timișoara 15 5 4 6 107 : 97 29 6. Agronomia Cluj 15 5 3 7 87 :154 28 7. Farul Constanța 15 5 2­8 105 :149 27 8. Rulmentul Bîrlad 15 6 0 9 87 :204 27 9. Politehnica Iași 15 4 2­9 86 :121 25 10. C. S. M. Sibiu 15 4 2­9 44:168 25 11. Rapid București 15 4 1 10 112 :195 24 12. Constructorul 15 2­2 10 87 :207 22 Etapa următoare (a XVI-a, 25 aprilie) : Rapid — Grivița Roșie, Rulmentul Bîrlad — Știința Petroșani, Agronomia Cluj — Farul Constanța, Steaua — C. S. M. Sibiu, Dinamo — Constructorul. ..U“ Timișoara — Politehnica Iași. FOTBAL DIVIZIA C Al zecelea meci nul! Rulmentul Bîrlad—Metalul Plopeni (0-0) Stadionul Tineretului. Timp admirabil de joc (puțin vînt), spectatori circa 3.000. Formații: Grigoraș, Moșneagu, Nicu­­lescu, Bălan (din minutul 75, Popescu), Vieru — Toși, Frunză, Poale lungi, Co­­dreanu, Petrini (din minutul 66 Dum­bravă), Chiuș — RULMENTUL, Șerban, Mitu, Grecu, Giles, Oniță, Alexiu, Plă­­ieșu, Petre, Necula, Negoiță, Florea — METALUL. Arbitri: Ion Dumitrescu — București, la centru (slab), Ion Stana și Constantin Dumitrevici — ambii din Bacău — la linie (bani). Numai amintind raportul de corriere (18—1 în favoarea Rulmentului) ne pu­tem da seama că s-a jucat doar la o sin­gură poartă —■ a oaspeților. Formația din Plopeni în cele 90 de minute de joc, n-a făcut altceva decit să demonstreze ce în­seamnă. .. antijocul. Apărătorii Metalu­lui (și foarte des oaspeții s-au apărat cu 8—9 jucători) au „tras de timp“, trimi­țând exasperant de multe mingi afară din teren, întîrziind apoi repunerea lor. In­tr-un cuvînt oaspeții au practicat un joc obstructionist, lipsit de spectaculozitate, foarte departe de ceea ce ne așteptam din­ partea unui lider. La celălalt „pol“ s-a situat echipa „Rul­mentul“. Gazdele au dominat copios și au creat multe ocazii de gol ; au șutat des la poartă, dar din păcate, imprecis. Numai fundașul lateral Moșneagu a șu­tat de 12 ori, de puțin pe lungă sau pes­te poartă ! La realizarea scorului „alb" al partidei a contribuit însă și portarul oaspeților, Șerban, care s-a remarcat de­seori respingînd ori reținînd baloane di­ficile. De pildă, în minutul 47, Poalelungi a executat o splendidă „foarfecă“ în ca­reul de 6 m., însă portarul din Plopeni a reținut balonul. Deși se afla cu picioa­rele în interiorul porții, balonul nu de­pășise cu toată circumferința sa linia por­ții. Deci, nu a fost gol, așa cum reclamau unii spectatori. Situații extrem de favo­rabile de a marca, au mai ratat și alți jucători bîrlădeni : Popescu (minutul 76), Poale lungi (minutul 68) , Chiuș (minutul 33 și 45), Frunză (minutul 7, 28, 40). Dar, după cum toată lumea știe foarte bine, ratările nu se trec în clasament, ci nu­mai. .. golurile și goluri n-au marcat. Astfel, Rulmentul realizează cel de al zecelea meci nul în actualul campionat, un record în materie. „Meciul“ de dumi­nică scoate în evidență, poate mai preg­nant ca oricînd, imprecizia în șut a a­­tacanților bîrlădeni. Nu avem pretenție ca toate fazele de atac să se termine cu goluri. Ar fi o absurditate. Dar nici să se greșească de atîtea ori ținta. Ar fi ele frumoase fazele de fotbal în cîm­p, dar sînt și mai frumoase atunci cînd se în­cheie cu­ goluri­­ în încheiere, să motivăm calificativul slab acordat arbitrului bucureștean Dan Dumitrescu. Conducătorul jocului a ig­norat complet legea avantajului (în două cazuri, înaintașii bîrlădeni și o dată oas­peții au fost opriți din acțiuni clare, de a înscrie, acordîndu-li-se în schimb lovi­turi libere, fără importanță). N-a luat măsuri ferme împotriva jocului dur, prac­ticat de unii jucători ai ambelor echipe , n-a sancționat jocul periculos, obstrucții­le și, peste toate acestea, în minutul 63, n-a acordat o lovitură de pedeapsă de la 11 m., în favoarea Rulmentului, la un henț evident, comis în careu de Mitu, fundașul din Plopeni a sărit la o minge înaltă cu capul, însă a boxat balonul cu... mina. B. CORNIȘA corespondent ca caca cai Pe scurt MOSCOVA 19 (Agerpres) La concursul internațional de gimnasti­că artistică desfășurat la Riga, reprezentan­ta României, Maria Preda, a obținut un re­zultat bun: 9,35 puncte, situîndu-se printre primele clasate la exercițiile libere cu mingea. In clasamentul final (patru probe), Maria Preda a ocupat locul 7 cu 36,2 puncte. Victoria a revenit gimnastei so­vietice Alfia Nazmutdinova cu 38,75 punc­te. A doua concurentă româncă, Sabina Șerbănescu, a ocupat locul 15 cu 35,35 puncte. Ambiție Poate nu știți că pomiculto­­rii de la Ivânești de Vaslui și Ursoaia sunt ambițioși. V-o spu­nem noi, spre ținere de min­te. Poftim și o mostră. Cu toa­­te că s-a încălzit de atita timp, iar prin livezile pe care cooperativa agricolă respecti­vă le posedă s-a arat, pomii nu au fost totuși dezveliți în­că. Unii puneau faptul pe sea­ma „spiritului de economie" al pomicultorilor, în sensul de a nu fi nevoiți, la toamnă, să protejeze din nou livezile îm­potriva rozătoarelor, și să con­sume noi norme. Adevărul este însă altul. Cei de la Ivânești cu vecinii de la Ursoaia au hotărît să se pună unii pe alții la încercare, spre a vedea ca­re va fi ultimul. Și, ambiția este ambiție, ce să-i faci ? ! închiriem sala de dans! Noi, onor mai marii peste cei prin mina cărora trebuie să treacă legumele trufandale produse de fermele de stat, pină cînd ajung in sacoșa gos­podinei, aducem la cunoștin­ța tuturor nobila noastră în­deletnicire din ultimele sâptă­­mîni : organizarea petre­cerii timpului liber. Ne-am inaugurat noua misiune prin a închiria o admirabilă sală de dans. Este vorba de parterul magazinului I.A.S. Vaslui. N­ in­­chiriem ieftin și oricînd, fiindcă tot nu se găsește gestionar, pentru a-l reda scopului ini­țial propus. Așa că, decit să stea gol, tot mai bine cu ce­va muzică și distracție. Și apoi este un prilej cînd, reprezen­tanții unităților producătoare de legume, care-și valorificau marfa prin intermediul maga­zinului amintit, pot să se mai odihnească. Da, de ce ne pri­viți bănuitori ? Să se odih­nească. Cum ? Uite așa, ca noi, daca nu cumva sunt mai bogați la capitolul inventivi­tate. Coincidențe.. ren Gheorghe Z. din Vaslui de­cu multa insistență, din partea lui, o adeverință precum că lucrase in luna octombrie 1969 (fiind detașat) la Huși, in cadrul Șantierului 4 insta­lații. Din punct de vedere al răspunsului, persoana (sau per­soanele) care răspundeau de hirtia și ștampilele respective au considerat că nu este lipsit de interes ca tovarășul cu ce­rerea să mai aștepte puțin, in speranța că astfel poate va deveni un temperament mai calm. Stringența cererii neavînd nimic comun cu temperamen­tul,o nouă cerere adresată de Gh. Z. a poposit la I.J.C.M. ca ca ca ca ca ca ca ca c. Vaslui, de astădată, prin inter­­n­­mediul redacției De unde li s-a înapoiat cu un răspuns ți de-ți vine să revezi complet, iu o materie de coincidențe și po­triviri fatale, întreaga mitolo­gie greacă. Adică, cererea lui Gh. I. pleca, prin curier de la „Vremea Nouă" la I.J.C.M. pe 12 februarie inutil, deoarece —­ ați­ ghicit, formidabilă coin­cidență — adeverința in cau­ză luase drumul poștei exact cu o zi înainte. Lucru de ma­re mirare ce i-a obligat pe a­­ceeași responsabili de hîrtie și ștampilă să ne trimită un răspuns după exact 25 de zi­le. Pasămi­te, tot pe bază de­­"j calmare a temperamentului sau s* poate, date fiind și alte situa­ fi­­ii de genul celor de mai sus, “ la I.J.C.M. se pune bazele unei mitologii noi în materie de coincidențe. Rubrică realizată de G. SLAVIC­I S. PETRESCU 00D0QD D ra ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ra ca ca ca. ca ca □ [UNK]nia apaaaanaaanna ca ca ca ca ca ca ca ca ra n DD D D ' """i—■ t.-,T I—CI L..'| J CU Itiuim'll.l Cm f 't K

Next