Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-20 / nr. 979
PAGINA 2 fi Cli Perfecționarea și reciclarea — o necesitate imperioasă V aumul de despre lumea cunoștințezătoare, ca și înconjudespre om, se dublează aproximativ la șapte ani. Pentru a folosi această copleșitoare avalanșă de Informații, ne vine în ajutor cea mai tînără știință a secolului al XX-lea — cibernetica. Dar mașina, oricît de complexă și de Ingenioasă ar fi ea, este tot o creație a omului, neavind posibilitatea gîndirii propriu-zise, a inventivității. De aceea, omul contemporan este obligat să învețe toată viața. Cine declară că„și-a terminat studiile" se poate considera un om sfîrșit Dinamica vieții sociale contemporane este complexă și rapidă și riscăm să rămînem în urmă, să fim depășiți de mersul inexorabil al evenimentelor. De aceea, trebuie să le anticipăm. Cu alte cuvinte , numai privind prospectiv putem fi în pas cu vremea, de unde apariția unei noi și foarte serioase științe : futurologia, definită ca „știință a societății umane în proiectarea ei spre viitor". De aici, o serie de aparente contradicții în societatea contemporană , pentru a fi actual, trebuie să te pregătești pentru viitor ; pentru ^-----T" “ ------~ -------- • wrwwME. u/ts muiiuuum uqiiuuituiu. m de științe pedagogice a exercita o profesiune complexă, trebuie să fii specialist, dar, in același timp, și un om cu o bogată cultură generală. Ne putem întreba, insă, cum este posibil ca un om să acumuleze atîtea cunoștințe, cînd volumul acestora sporește atît de vertiginos ? Sistemul nostru nervos are un anumit coeficient de acumulare, peste care, dacă trecem, ne pîndește neurastenic. Ce rezultă de aici ? Că spiritul nostru nu trebuie să înregistreze decit acele cunoștințe care pot servi ca bază pentru noi cunoștințe, că sunt necesare sinteze din ce în ce mai largi și o viziune globală asupra lumii ceea ce, un fond, înseamnă o filozofie și că, pentru cunoștințele de amănunt, ne poate ajuta foarte mult mașina. Prin urmare, cultura, din acumulativă, a devenit formativă și, totodată, aplicativă, aptă de a rezolva promt variatele și complexele probleme ale vieții. Altfel, riscăm artificializarea și dezadaptarea cu grave consecințe, atît pentru individ, cit și pentru societate. Se pune, deci, perfecționare-reciclare, problema De fapt, există doar reciclare, care poate fi pe verticală ori pe orizontală. Perfecționarea este o reciclare pe verticală, de o mai mare sau mai mică intensitate a profesiunii este o Schimbarea reciclare mult mai accentuată, uneori structurală. Ca o reacție în lanț, perfecționarea, în genere, atrage după sine și perfecționarea personalului didactic din școlile unde se predă o nouă tehnică de lucru. Saltul calitativ de la cunoașterea tehnicii vechi, la cea nouă, înseamnă părăsirea unui ciclu (care presupune o rutină intr-un anumit circuit) și trecerea la un alt ciclu superior celui precedent . Reciclări orizontale și chiar paralele se întîlnesc, adesea, în întreaga societate contemporană. Trecerea unui lucrător necalificat la o muncă mai ridicată, calificată, presupune urcarea unei trepte, deci, o perfecționare prin reciclare. Un exemplu firesc il constituie faptul că, în momentul de față, populația rurală care se concentrează la orașe iși schimbă profilul de muncă din agricultură, în construcții, transporturi etc. astfel de „reciclări" pot merge foarte departe. Gama noilor profesiuni este foarte variată și cu totul neașteptată. Căci, cine se putea gindi, acum un sfert de veac, la profesiunea de... cosmonaut . ! De asemenea, reciclarea este cerută, adeseori, și de nepotrivirea dintre aptitudinile naturale și profesiunea exercitată. Deviza „omul potrivit, la locul potrivit" începe să fie împărtășită și riguros aplicată în toată lumea civilizată. Pentru îndrumarea școlară și profesională se cheltuiesc sume mari in toate țările avansate. Orientarea profesională trebuie, însă, astfel condusă, nicit să deschidă viitorului cetățean perspectiva mai multor profesiuni înrudite, ca să poată răspunde prit la toate problemele pe care i le ridică viața. Numai așa el va simți că și-a valorificat toate resursele naturale, iar societatea va beneficia, prin exercitarea profesiunii lui de un randament cit mai ridicat. Dr. Traian N. GHEORGHIU, Filiala Iași a Institutului de științe pedagogice SOCIOLOGA SI * PRACTICA SOCIALĂ“ Culegerea de studii „Sociologia și practica socială", elaborată de oameni de știință din domeniul sociologiei, cercetători sau cadre didactice, activiști de partid sau de stat, a apărut în Editura Politică, la sfirșitul anului trecut sub egida Institutului de filozofie din cadrul Academiei de științe sociale și politice din R. S. R. Volumul demonstrează elocvent că cercetările sociologice reprezintă un nou și vast teren de acțiune in munca organelor și organizațiilor de partid, in activitatea social-politică și cultural-educativă. ■ ; • • ■ •" Lucrarea dovedește că sociologia oferă posibilități și modalități concrete de cunoaștere exactă a stărilor de lucruri existente, a proceselor și fenomenelor sociale în dinamica lor, descifrînd științific sensul acestora și conturind, idei argumentate, propuneri, pe baza cărora pot fi adoptate hotăriri temeinic fundamentate, ferite de riscurile subiectivității și arbitrariului. Reflectînd experiența acumulată prin diverse investigații și cercetări efectuate in ultimii ani, studiile cuprinse, in volum evidențiază diferite, contribuții pe care analizele sociologice le pot aduce la perfecționarea muncii organelor de partid și a altor instituții sociale. Sunt prezentate, totodată, argumente pentru asimilarea in activitatea social-culturală a metodelor științifice de cunoaștere a realităților, pentru utilizarea tehnicilor sociologice în culegerea și interpretarea obiectivă a informațiilor despre viață și activitatea colectivă și individuală și pentru fundamentarea mai temeinică a deciziilor la diferite niveluri, in diverse compartimente ale societății noastre. Lucrarea este interesantă atît pentru activiștii de partid și de stat, cit și pentru propagandiștii și activiștii culturali, oferind posibilitatea de investigare mai profundă a vieții sociale și, ca atare, și pentru stabilirea unor forme eficiente in munca practică. AVRAM VASILE D0DDQ303D33D D Ojta sa na ca ca ca ca ca Duminică, In județ La Căminul cultural din Murgeni, duminică dimineață, a fost organizat un reușit spectacol pentru copii și tineret. După-amiază, în cadrul ciclului de manifestări organiate in cinstea gloriosului semicentenar, prof. Toma Pașcanu a prezentat expunerea „50 de ani de activitate a Partidului Comunist Român". Activități cultural-educative variate, bogate in conținut și, in același timp, atractive, au fost organizate la noua Casă de cultură a sindicatelor din Birlad. Dimineața a fost consacrată celor mai mici cetățeni ai orașului, invitați la audierea unor interesante lecturi literare, „Copiii și lumea basmelor“. După-amiază a avut loc întilnirea membrilor cercului filatelic, in vederea organizării unei expoziții dedicate aniversării semicentenarului partidului, al cărei vernisaj va avea loc duminica viitoare. Dintre celelalte acțiuni, mai remarcăm organizarea unui reușit concurs-fulger de șah. La Casa orășenească de cultură din Huși, prof. Giorgică Țoncu, de k ) la Liceul agricol din localitate, a re prezentat expunerea: „Coordonate 1 . ale dezvoltării agriculturii în județul Vaslui“. impnică expoziția de cărți și documente „Lupta eroică a comuniștilor 1 ’ români împotriva fascizării țării", 1 . al cărei vernisaj a avut loc recent. ^ l Expoziția este organizată la sediul 1 ? Bibliotecii municipale „Stroe Bello- ’ eseu“. ) Vă recomandăm: l S Marți, 20 aprilie : Montajul literar-muzical „Aceasta este țara lu mea“ — la Casa orășenească de cultură Vaslui ; expunerea „Istoria poporului român — izvor de adine i patriotism“, la Casa orășenească de cultură Negrești ; gală de filme realizate de cineamatorii hușeni în vederea participării la cel de al II-lea Festival republican al cineaștilor amatori („Explozia“, „Jurnal ^ 70", „Pași“) — la Casa de cultură a orașului Huși. Miercuri, 21 aprilie . Expunerea „Activitatea desfășurată de P.C.R. în rîndurile armatei în perioada fascizării țării“, prezentată de Galavan Sava — sala Consiliului popular al orașului Negrești ; audiție muzicală — Mozart și Haydn — la Casa de cultură a orașului ■ Vaslui. Joi, 22 aprilie: Expunerea „Figuri de eroi uteciști“, prezentată de prof. Georgeta Ursu — la Casa de cultură din Bîrlad ; ședința de lucru a cenaclului literar „Vasile Alecsandri“ — la Casa de cultură orașului Vaslui ; expunerea „P. C. R. — continuatorul ideilor marxist-leniniste" și vizionarea chiar filmului „V. I. Lenin“ — la Liceul „Mihail Kogălniceanu“ din Huși. ^ Vineri, 23 aprilie : Simpozionul ^ „Condițiile istorice ale creării ■ Partidului Comunist Român“ , Negrești. i ! Sâmbătă, 24 aprilie: Montajul lititerar-muzical „Partid — părinte al bucuriei" — la Școala generală nr. 11 din Huși ; vizionarea filmului doocumentar „Vaslui 70“, realizat de membrii cineclubului de la Casai orășenească de cultură din Vaslui II — la Liceul „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui , expunerea „Participar krea tineretului la înfăptuirea insurrecției armate din August 1944" — la Casa orășenească de cultură din Negrești. Publicații apărute pe teritoriul județului Vaslui — foi literare, politice sau de cultură și artă, fie că au acoperit o perioadă de timp mai îndelungată, fie că au strălucit numai o clipă — ating între 1870 și 1971, impresionantul număr de circa 250. Cea mai veche publicație se înregistrează la Bîrlad. Este vorba de foaia săptămînală „Sămănătorul", apărută la 27 septembrie 1870. Primul număr se deschide cu un redacțional intitulat „Ceea ce credem noi". In ansamblu, publicația bîrlădeană a jucat un rol pozitiv în animarea activității culturale de luminare a maselor, a încurajat inițiativele valoroase in domeniul învățămîntului și a stimulat înclinațiile spre literatură. După Paloda l _______________________ terară și Făt-Frumos anul 1908 aduce un nou reviriment cultural pe meleagurile acestui ținut, prin apariția luii august, tot la Bîrlad, a revistei „de limbă, literatură și artă populară“, intitulată sugestiv Ion Creangă. Revista debutează cu articolul program „Ținta noastră“, din care cităm : „Vrem laolaltă cu alte publicații de acest fel, să sporim tot mai mult cunoașterea minunatelor produceri ale poporului, adevărate comori de gîndire și simțire, de credinți și de datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru. Oricine vrea să cunoască poporul deplin, așa cum este el, trebuie să cerceteze cu de amănuntul aceste comori ale sale. Și s att de bogate aceste comori, atît de minore și de felurite și, mai ales s-au dat la iveală atît de puține din ele, că ar trebui încă multe publicații care să lucreze cu stăruință și cu folos pe acest ogor, pe cit timp civilizația nu va fi stins (sic!) lumina vechilor noastre datini. Ne facem și noi datoria“. In continuare se face apel în special la învățători, („cari totdeauna au făcut jertfe pentru ridicarea poporului") să pună umărul și aici, „să arătăm prin însăși producțiile noastre cine suntem“. Revista își asumă obligația, de a publica povești, cîntece, descîntece, legende, credințe, ghicitori și „tot ce-i făcut de popor în limba sa curată și neprefăcută“. Motivînd titlul, comitetul de redacție scria : „Am botezat revista noastră „Ion Creangă“ pentru că în scrierile acestui țăran din Humuleștii Neamțului, căruia i-au fost dragi cu ochii traiul și obiceiurile de la țară, se arată mai bine și mai cu meșteșug sufletul țăranului Român". întemeietorii publicației sunt : Gh. T. Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, L. Mrejeriu, T. Pamfile, C. Rădulescu Godin și alții. Printre colaboratori se numără : Gr. Coatu (din Banca), N. L. Kostake (din Bîrlad), I. Neculai (Coropceni — Vaslui), I. Antonovici (Bîrlad), dar și I. Urban Jarnik, marele folclorist de la Praga. Revista era citită cu interes atît în țară cit și peste hotare. Scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea o numea „foarte prețioasa revistă“, iar filologul german Weigand adresîndu-se redactorilor — îi încuraja spunîndu-le că felul cum este dirijată, află toată aprobarea sa. In sfîrșit, Alexandru Vlahuță scria cu mîndrie : „Era o cinste pentru Bîrlad și o comoară de învățături“. Revista „Ion Creangă“ avea următoarele compartimente : I. Articole diferite, II. Povești, III. Povestiri și legende, IV. Botanică populară, V. Datine și credințe, VI. Boale la oameni, leacuri și descîntece, VII. Boale la vite, leacuri și descîntece, VIII. Vrăji și farmece, IX. Urații, X. Cîntece bătrînești, XI. Colinde, XII. Cîntece, XIII. Vorbe adînci, XIV. Glume, jitii, taclale etc. _______________________ Pe parcursul îndelungatei sale apariții (10 volume pînă în 1920), la rubricile , amintite s-au mai adăugat și altele ca : „O samă de cuvinte", „Ghicitori“, „Bocete", „De-ale copiilor“ etc. Subliniind aportul original al publicației bîrlădene la dezvoltarea folcloristicii românești, Gh. Vrabie scria : „Foarte importante sînt capitolele ce cuprind Vorbe adin ei și O samă de cuvinte. Cele dinții privesc literatura paremiologică — proverbe și zicale, — Ion Creangă fiind singura publicație care inițiază, și stimulează adunarea acestora ; cele din urmă sunt explicații date de popor unor termeni vechi ori mai degrabă regionali, de mare importanță pentru lingviști“ („Folcloristica română", pag. 288). ION ALEX. ANGHELUȘ Taraful Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Pull Mint icoanaoiziciairiacziaaiaal „Pui, pui, pui...“ . Au răgușit reprezentanții cooperativei agricole din Binzești, comuna Fălciu, de cînd iși tot strigă pe la Vaslui, Iași, Brașov, și Huși, cei 5.000 de pui care urmau să fie livrați unității încă de la începutul primului trimestru al anului in curs. Degeaba insă ! De la Vaslui au fost date asigurări că puii le vor fi livrați ba azi - ba mRne, ultimul termen fiind jumătatea lunii aprilie. A trecut insă și aceasta, iar puii nicăieri. In locul acestora, se primesc mereu refuzuri de contracte. In sfîrșit, o dată cu răgușirea celor de la Binzești, reprezentanții de resort din cadrul Direcției generale județene pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și ape pot fi mulțumiți. Liniștea nu se va mai fi tulburată. Medicii au prezis că râgușeala va ține cel puțin pînă la vară. Deci, odihnă plăcută . Nu se poate spune că anumiți tovarăși din cooperația de consum nu sunt bogați in idei. Năstrușnice, nurn vorbă, dar idei totuși. Poftim o mostră, Toader Epureanu a ieșit cu o lipsă în gestiune de 13.000 de lei. In loc să instaleze un alt gestionar și să adopte asemenea măsuri nncit surprizele de felul celei amintite să fie pe viitor evitate, iar prăvălia să funcționeze in continuare, spre a putea asigura aprovizionarea cetățenilor din satele Căpătești, Leoști și Davidești, comuna Pădureni, reprezentanții cooperativei de consum din Huși au hotărît să desființeze prăvălia amintită. Nădăjduim, totuși, că se va găsi cineva care să demonstreze celor in cauză că nu orice sugestie năstrușnică trebuie materializată. L Sugestie năstrușnică \\ auaaaaaa ica ca cai VREMEA NOUĂ După partida din tur, cînd metalurgiștii bîrlădeni fuseseră învinși la București, mai mult de arbitrul Th. Viting decit de rapidiști, nu aveam nici un dubiu asupra rezultatului meciului ce s-a disputat duminică. Rămînea de aflat numai scorul, pe care calculul hîrtiei îl arăta sever, și modul cum va acționa echipa bîrlădeană, începînd cu ultimul semn de întrebare, trebuie să spunem că, în sfîrșit, am văzut o echipă formată din 15 oameni, și nu ca pînă acum doar cîțiva soliști acompaniați cu chiu cu vai de coechipieri. Duminică linia de trei sferturi bîrlădeană a fost în vervă deosebită, acționînd inspirat și în viteză, creînd faze deosebit de spectaculoase, care au adus balonul în dese rînduri în imediata apropiere a buturilor adverse. Liniile dinapoi și-au adus și ele o contribuție sporită față de celelalte partide din retur, rapidiștii neavind nici măcar o singură dată posibilitatea să se apropie de linia „22". Mai slabă, în comparație cu a oaspeților, ni s-a părut grămada bîrlădeană, majoritatea baloanelor fiind cîștigate de bucureșteni. Totuși atunci cînd a fost necesar — deci, era posibil — bîrlădenii au „scos“ din grămadă și au înscris. In ceea ce privește recuperarea baloanelor din margine, gazdele au fost superioare, Zadarojnîi și apoi Gherasim, care l-a înlocuit pe primul, neavind adversari. In general, partida a fost spectaculoasă, acțiunile bîrlădenilor bazîndu-se în special pe jocul la mînă, cu multe grămezi spontane și șarje rapide ale aripilor și mai ales ale lui Ciorici, care a fost într-o vervă deosebită. Cu o priză mai bună la balon, fără vîntul care și-a pus pecetea asupra rezultatului și mai ales fără publicul bîrlădean, care s-a dovedit a fi lipsit de sportivitate, arbitrul St. Cristea oprind din această cauză de cîteva ori partida, scorul la care s-a terminat meciul ar fi fost altul, bineînțeles tot în favoarea gazdelor. Oricum, el nu reflectă cu fidelitate diferența de valoare a echipelor care s-au înfruntat, bîrlădenii dovedindu-se nu numai superiori din punct de vedere tehnic și fizic, ci fiind și singurii care au gîndit, au condus jocul. Rapidiștii au făcut un joc de apărare, supranumeric, bazîndu-se numai pe forța șuturilor lui Marinescu și Drăgan, care au abuzat de posibilitățile pe care le oferă stadionul bîrlădean, multe baloane fiind trimise în tribune sau... prin vecini. Punctele au fost marcate de Matei (min. 30, încercare) și Ciorici — două încercări și un drop (min. 33 — 48 și 57), Bădină și Zadarcjnîi, nereușind să transforme niciuna din încercări. Dacă pentru primele două, ei au mari scuze, vîntul opunîndu-se transformării, pentru cea din min. 57 Bădină nu poate găsi nici o motivare, mai ales că Ciorici după o cursă debordantă culcase balonul chiar în centrul terenului de țintă rapidist. Oaspeții au înscris prin Titel Marinescu, care a transformat impecabil 3 lovituri de pedeapsă (min. 51, 69 și 80). Ștefan Cristea — București — a condus bine următoarele formații : RULMENTUL — Bădină, Matei, Bogos, Constantin, Manase, Zadarcjnîi, Mititelu, Brad, Filip, Ciorici, Rainea, Chiriță, Munteanu, Nedelcu, Ignat; RAPID : Bica, Vlaicu, Toma, Fusu, Mitan, Mihalache, Foda, Zamfir, Stanciu, Ivan, Buzoianu, Marinescu, Drăgan, Trafirescu, Ghelu. C. P. Celelalte rezultate : Politehnica Iași Dinamo 3—6 (3—0); Știința Petroșani — Agronomia Cluj 12—3 (6—0); C. S. M. Sibiu — Farul Constanța 0—0 ; Steaua — Constructorul 17—11 (S—6); Grivița Roșie — Universitatea Timișoara 9—6 (0—0); Divizia A Rulmentul Rapid București 12-9 (64)) CLASAMENTUL: 1. Grivița Roșie 15 13 62 246 : 63 41 2. Steaua 15 12 12 282 : 79 43 3. Dinamo 15 11 13 218: 52 38 4. Știința Petroșani 15 8 3 41.09 : 81 34 5. Universitatea Timișoara 15 5 4 6 107 : 97 29 6. Agronomia Cluj 15 5 3 7 87 :154 28 7. Farul Constanța 15 5 28 105 :149 27 8. Rulmentul Bîrlad 15 6 0 9 87 :204 27 9. Politehnica Iași 15 4 29 86 :121 25 10. C. S. M. Sibiu 15 4 29 44:168 25 11. Rapid București 15 4 1 10 112 :195 24 12. Constructorul 15 22 10 87 :207 22 Etapa următoare (a XVI-a, 25 aprilie) : Rapid — Grivița Roșie, Rulmentul Bîrlad — Știința Petroșani, Agronomia Cluj — Farul Constanța, Steaua — C. S. M. Sibiu, Dinamo — Constructorul. ..U“ Timișoara — Politehnica Iași. FOTBAL DIVIZIA C Al zecelea meci nul! Rulmentul Bîrlad—Metalul Plopeni (0-0) Stadionul Tineretului. Timp admirabil de joc (puțin vînt), spectatori circa 3.000. Formații: Grigoraș, Moșneagu, Niculescu, Bălan (din minutul 75, Popescu), Vieru — Toși, Frunză, Poale lungi, Codreanu, Petrini (din minutul 66 Dumbravă), Chiuș — RULMENTUL, Șerban, Mitu, Grecu, Giles, Oniță, Alexiu, Plăieșu, Petre, Necula, Negoiță, Florea — METALUL. Arbitri: Ion Dumitrescu — București, la centru (slab), Ion Stana și Constantin Dumitrevici — ambii din Bacău — la linie (bani). Numai amintind raportul de corriere (18—1 în favoarea Rulmentului) ne putem da seama că s-a jucat doar la o singură poartă —■ a oaspeților. Formația din Plopeni în cele 90 de minute de joc, n-a făcut altceva decit să demonstreze ce înseamnă. .. antijocul. Apărătorii Metalului (și foarte des oaspeții s-au apărat cu 8—9 jucători) au „tras de timp“, trimițând exasperant de multe mingi afară din teren, întîrziind apoi repunerea lor. Intr-un cuvînt oaspeții au practicat un joc obstructionist, lipsit de spectaculozitate, foarte departe de ceea ce ne așteptam din partea unui lider. La celălalt „pol“ s-a situat echipa „Rulmentul“. Gazdele au dominat copios și au creat multe ocazii de gol ; au șutat des la poartă, dar din păcate, imprecis. Numai fundașul lateral Moșneagu a șutat de 12 ori, de puțin pe lungă sau peste poartă ! La realizarea scorului „alb" al partidei a contribuit însă și portarul oaspeților, Șerban, care s-a remarcat deseori respingînd ori reținînd baloane dificile. De pildă, în minutul 47, Poalelungi a executat o splendidă „foarfecă“ în careul de 6 m., însă portarul din Plopeni a reținut balonul. Deși se afla cu picioarele în interiorul porții, balonul nu depășise cu toată circumferința sa linia porții. Deci, nu a fost gol, așa cum reclamau unii spectatori. Situații extrem de favorabile de a marca, au mai ratat și alți jucători bîrlădeni : Popescu (minutul 76), Poale lungi (minutul 68) , Chiuș (minutul 33 și 45), Frunză (minutul 7, 28, 40). Dar, după cum toată lumea știe foarte bine, ratările nu se trec în clasament, ci numai. .. golurile și goluri n-au marcat. Astfel, Rulmentul realizează cel de al zecelea meci nul în actualul campionat, un record în materie. „Meciul“ de duminică scoate în evidență, poate mai pregnant ca oricînd, imprecizia în șut a atacanților bîrlădeni. Nu avem pretenție ca toate fazele de atac să se termine cu goluri. Ar fi o absurditate. Dar nici să se greșească de atîtea ori ținta. Ar fi ele frumoase fazele de fotbal în cîmp, dar sînt și mai frumoase atunci cînd se încheie cu goluri în încheiere, să motivăm calificativul slab acordat arbitrului bucureștean Dan Dumitrescu. Conducătorul jocului a ignorat complet legea avantajului (în două cazuri, înaintașii bîrlădeni și o dată oaspeții au fost opriți din acțiuni clare, de a înscrie, acordîndu-li-se în schimb lovituri libere, fără importanță). N-a luat măsuri ferme împotriva jocului dur, practicat de unii jucători ai ambelor echipe , n-a sancționat jocul periculos, obstrucțiile și, peste toate acestea, în minutul 63, n-a acordat o lovitură de pedeapsă de la 11 m., în favoarea Rulmentului, la un henț evident, comis în careu de Mitu, fundașul din Plopeni a sărit la o minge înaltă cu capul, însă a boxat balonul cu... mina. B. CORNIȘA corespondent ca caca cai Pe scurt MOSCOVA 19 (Agerpres) La concursul internațional de gimnastică artistică desfășurat la Riga, reprezentanta României, Maria Preda, a obținut un rezultat bun: 9,35 puncte, situîndu-se printre primele clasate la exercițiile libere cu mingea. In clasamentul final (patru probe), Maria Preda a ocupat locul 7 cu 36,2 puncte. Victoria a revenit gimnastei sovietice Alfia Nazmutdinova cu 38,75 puncte. A doua concurentă româncă, Sabina Șerbănescu, a ocupat locul 15 cu 35,35 puncte. Ambiție Poate nu știți că pomicultorii de la Ivânești de Vaslui și Ursoaia sunt ambițioși. V-o spunem noi, spre ținere de minte. Poftim și o mostră. Cu toate că s-a încălzit de atita timp, iar prin livezile pe care cooperativa agricolă respectivă le posedă s-a arat, pomii nu au fost totuși dezveliți încă. Unii puneau faptul pe seama „spiritului de economie" al pomicultorilor, în sensul de a nu fi nevoiți, la toamnă, să protejeze din nou livezile împotriva rozătoarelor, și să consume noi norme. Adevărul este însă altul. Cei de la Ivânești cu vecinii de la Ursoaia au hotărît să se pună unii pe alții la încercare, spre a vedea care va fi ultimul. Și, ambiția este ambiție, ce să-i faci ? ! închiriem sala de dans! Noi, onor mai marii peste cei prin mina cărora trebuie să treacă legumele trufandale produse de fermele de stat, pină cînd ajung in sacoșa gospodinei, aducem la cunoștința tuturor nobila noastră îndeletnicire din ultimele sâptămîni : organizarea petrecerii timpului liber. Ne-am inaugurat noua misiune prin a închiria o admirabilă sală de dans. Este vorba de parterul magazinului I.A.S. Vaslui. N inchiriem ieftin și oricînd, fiindcă tot nu se găsește gestionar, pentru a-l reda scopului inițial propus. Așa că, decit să stea gol, tot mai bine cu ceva muzică și distracție. Și apoi este un prilej cînd, reprezentanții unităților producătoare de legume, care-și valorificau marfa prin intermediul magazinului amintit, pot să se mai odihnească. Da, de ce ne priviți bănuitori ? Să se odihnească. Cum ? Uite așa, ca noi, daca nu cumva sunt mai bogați la capitolul inventivitate. Coincidențe.. ren Gheorghe Z. din Vaslui decu multa insistență, din partea lui, o adeverință precum că lucrase in luna octombrie 1969 (fiind detașat) la Huși, in cadrul Șantierului 4 instalații. Din punct de vedere al răspunsului, persoana (sau persoanele) care răspundeau de hirtia și ștampilele respective au considerat că nu este lipsit de interes ca tovarășul cu cererea să mai aștepte puțin, in speranța că astfel poate va deveni un temperament mai calm. Stringența cererii neavînd nimic comun cu temperamentul,o nouă cerere adresată de Gh. Z. a poposit la I.J.C.M. ca ca ca ca ca ca ca ca c. Vaslui, de astădată, prin internmediul redacției De unde li s-a înapoiat cu un răspuns ți de-ți vine să revezi complet, iu o materie de coincidențe și potriviri fatale, întreaga mitologie greacă. Adică, cererea lui Gh. I. pleca, prin curier de la „Vremea Nouă" la I.J.C.M. pe 12 februarie inutil, deoarece — ați ghicit, formidabilă coincidență — adeverința in cauză luase drumul poștei exact cu o zi înainte. Lucru de mare mirare ce i-a obligat pe aceeași responsabili de hîrtie și ștampilă să ne trimită un răspuns după exact 25 de zile. Pasămite, tot pe bază de"j calmare a temperamentului sau s* poate, date fiind și alte situa fiii de genul celor de mai sus, “ la I.J.C.M. se pune bazele unei mitologii noi în materie de coincidențe. Rubrică realizată de G. SLAVICI S. PETRESCU 00D0QD D ra ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ca ra ca ca ca. ca ca □ [UNK]nia apaaaanaaanna ca ca ca ca ca ca ca ca ra n DD D D ' """i—■ t.-,T I—CI L..'| J CU Itiuim'll.l Cm f 't K