Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-05-23 / nr. 1008

j \ 4 ft Proletari din toate tarile, unițiva­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Sesiunea Consiliului popular al județului Vaslui Teri, a avut loc la Vaslui, cea de-a ze­cea sesiune a Consiliului popular al ju­dețului Vaslui. La lucrările sesiunii au participat pe lângă deputați, ca invitați, președinții co­mitetelor executive ale consiliilor popu­lare comunale, cadre cu munci de răs­pundere din întreprinderile și instituții­le aparținînd Consiliului popular jude­țean. Sesiunea a aprobat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : 1) Proiect de hotărîre privind asigura­rea integrității avutului obștesc, lichida­rea imobilizărilor în debitori și stocuri supranormative din unitățile subordona­te Consiliului popular județean ; . 2) Proiecte de hotărîre privind : a) revocarea procurorului șef al Procu­ratului județene ; b) revocarea unui judecător de la Ju­decătoria Vaslui; 3) Adoptarea proiectului de stemă a ju­dețului Vaslui ; 4) Proiect de hotărîre pentru ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul execu­tiv în îndeplinirea unor atribuții ale Con­siliului popular județean, în intervalul de la ultima sesiune și pînă în prezent; ai 5) Revocarea și alegerea unor membri Comitetului executiv al Consiliului popular județean. La primul punct al ordinei de zi, s-a dat cuvîntul tovarășului Constantin Ama­riei, prim-vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean care a susținut Expunerea la proiectul de hotărîre privind asigurarea integrității a­­vutului obștesc. Tovarășul Aurel Drăgan, președintele Comisiei permanente buget-finanțe, a pre­zentat Raportul comisiei permanente la acest proiect de hotărîre care a fost su­pus apoi dezbaterii deputaților și invita­ților prezenți la sesiune. Pe marginea materialelor prezentate, au­ luat cuvîntul tovarășii , deputat Vasile Vieru, președinte al U.J.C.C. Vaslui ; de­putat Aurel Crețu, maistru la Șantierul nr. 5 Construcții — Bîrlad , deputat Eu­genia Munteanu, director la Școala ge­nerală nr. 2 Vaslui ;Jenică Obreja, șeful serviciului control financiar intern de la Consiliul popular județean ; Emil Tănase, directorul filialei Vaslui a Băncii de in­vestiții ; Iustin Mardare, director al C.C.L. Hușia, deputat Ion Enache, șeful Inspec­toratului județean de miliție ; deputat Gheorghe Crețulescu, directorul filialei Vaslui a Băncii Naționale ; deputat Gheor­ghe Postolache, vicepreședinte al­ Comite­tului executiv al Consiliului popular al ju­dețului Vaslui ; deputat Georgeta Dimitriu, șeful centrului de protecția plantelor Vas­lui. Vorbitorii, pe lîngă aprecierile făcute asupra modului în care s-a acționat pentru lichidarea imobilizărilor în debitori și a stocurilor supranormative, au făcut pro­puneri pentru îmbunătățirea muncii în do­meniul analizat. Sesiunea a aprobat în unanimitate de voturi proiectul de Hotărîre privind asigu­rarea integrității avutului obștesc, lichi­darea imobilizărilor în debitori și stocuri supranormative din unitățile subordonate­­ Consiliului popular județean. La punctul al doilea al ordinei de zi, s-a dat cuvîntul tovarășului C Gheorghe Trifan, secretar, al Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, care a prezentat Expunerea și­ proiectele de hotărîre privind revocarea procurorului șef al Procuraturii județene și a unui judecător de la Judecă­toria Vaslui. In unanimitate de voturi, sesiunea a a­­probat ca tovarășul Alexandru Bucur să fie revocat din funcția de procuror șef al Procuraturii județului, iar tovarășul Ștefan Aionesei să fie revocat din funcția de ju­decător la Judecătoria Vaslui. In funcția de procuror șef al Procura­turii județene Vaslui a fost ales tovarășul Dumitru Mocanu. După prezentarea de către tovarășul Teodor Budăi, vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular al ju­dețului Vaslui, a Expunerii cu privire la proiectul de hotărîre privind adoptarea stemei județului Vaslui, au luat cuvîntul tovarășii : Ion Pascal, Gheorghe Bălăuță, Teofil Trifan și Gheorghe­­ Baicu, care și-au spus părerea în legătură cu proiectul de stemă supus dezbaterii și­ aprobării deputa­ților, evidențiind faptul că aceasta repre­zintă într-un tot unitar tradițiile, trecutul istoric, prezentul și viitorul județului Vaslui. Proiectul de stemă a județului. Vaslui, supus dezbaterii sesiunii, a fost adoptat în unanimitate de voturi. La cel de-al patrulea punct al ordinei de zi, a luat cuvîntul tovarășul Gheor­ghe Trifan, care a prezentat Expunerea la proiectul de hotărîre pentru ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul exe­ (continuare In pag. a 3-a) Sarcinile­­ contractuale au fost depășite. Consiliul de conducere al co­operativei agrico­le din Văleni de Huși situează în centrul preocupă­rilor sale reali­zarea produselor planificate și în­deplinirea obliga­țiilor contractua­le, în vederea obținerii unor sporite venituri bănești, asigurării Datorită bazei materiale punzătoare, cores­pre­cum și muncii a­­vîntate a coope­ratorilor, pe pri­mele patru luni și ale anului, în sec­­­­torul zootehnic,­­ s-au îndeplinit­­ producțiile plani­­­­ficate, ceea ce a­­ făcut posibilă li­­­­vrarea către stat,­­ peste prevederile ^ planului, a unor­­ însemnate canti- Ș tați de lapte și § carne. Ca urma­­­­re, în perioada a­­­­mintită, zooteh­­­­nia a adus uni- S tații un venit de­­ 192.800 lei, cu § 5.600 lei mai mult § decît prevederile­­ de plan. \ y////////////////////////////////////z////////////////. La C.A.P. Rîșești Se dezvoltă activitățile anexe Aplicînd cu con­secvență in practi­că măsurile reco­mandate de partid privind dezvolta­rea activităților­­ an­nexe, în scopul ob­ținerii unor noi ve­nituri, conducerea cooperativei agri­­­cole Rîșești se pre­ocupă­­ intens de punerea in­­ valoa­re a noi resurse pină acum nefolo­­site. Astfel­, deși nu era prevăzut in plan, au fost re­coltate, din zăvoi, 8.000­ kg de mla­­jă, in valorificării schimbul cărora unitatea și-a sporit veniturile cu 30.000 de lei. In prezent, aici a fost­ amena­­­jată o răchitărie in suprafață de­­ 20 de hectare, care o va a­­duce unității, la sfârșitul anului, ve­­­­nituri în valoare d­e cel puțin 100.000 de­ lei. W"'aceasta, Paralel cu incepind ' r­ r la 1 mai, a fost­­ pusă­­ în exploatare o ■ carieră de­ nisip, care a și sporit în­casările cooperati­vei cu 61000­ de lei. In zilele ce­­ ur­mează în exploatarea­­ începe unei balastieră deschise­ pe teritoriul coo­­­­perativei. I \ I - Ferma Banca a I.A.S. Bîrlad. Mecanizatorul I. Cucu execută prafila 1 mecanică. ANUL IV. nr. 1008 DUMINICĂ - ' > , <­­ ■ - -,( l) MAI 1971 4 pagini 30 bani dieteția și a­minist­rația: ' Str. Ștefan cel Mare nr. 70.Vaslui , îlcdneția tel. HSS y-o'ini-ti ,(ij ui, irit Fabrica de confecții Bîrlad. Amelia Tudore, una dintre ma­șinistele care își depășesc zil­nic sarcinile de plan. In anul 1971 ROMÂNIA-GAZDA UNOR IMPORTANTE MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE » > . Anul acesta țara noastră va­ fi gazda u­­nor­­ importante mani­festări științifice inter­naționale. Dintre aces­­tea , atrag în­­ mod deo­sebit, atenția, prin pro­blematica ce urmează a fi abordată,- Congresul .a]__XLY-lea internațio­nal de studii bizantine, care va­ fi organizat la începutul lunii septem­brie, la București, și cel de-al IV-lea­­ Con­gres internațional de logică, metodologie și filozofia științei, ale cărui lucrări se­­ vor desfășura, de asemenea, în Capitala țării­ noas­tre. Reuniuni internațio­nale de prestigiu, cele două congrese , polari­zează interesul oameni­­­lor de știință din nu­meroase țări ale lumii, care , și-au încă de pe manifestat acum do­rința de a participa la lucrările lor. Numai la­­ Congresul de logică, metodologie și filozofia științei, și-au anunțat, pînă în prezent,­ participarea, circa 7­00 de specialiști din peste 40­­ de țări. Tot în­­ această peri­oadă, la București și în alte localități ale țării, vor avea loc numeroase alte manifestări științi­fice internaționale, prin­tre­ care: Seminarul in­ternațional consacrat problemelor de irigații. Conferința internațio­nală de Carpaților, meteorologia al III-lea Curs internațional de histoenzir­ologie și al­tele. _____I . In unele cooperative agricole Huméí intre vorbe si lapte la Mima miturilor erioada în care ne aflăm reprezin­tă, pentru lucrătorii de pe ogoare, momentul cînd, răspunzînd solicită­rilor cîmpului, trebuie să-și spo­rească permanent eforturile spre a putea face față bătăliei pentru obținerea producțiilor planificate din cultura ma­re, de la horti viticultură și din zootehnie. Partidul a adoptat, în lunile din urmă, numeroase măsuri, prin aplicarea cărora să se poată crea cadrul necesar pentru participarea la lucru a tuturor țăranilor cooperatori apți de muncă, pentru spori­rea gradului de calitate a lucrărilor pres­tate de cooperatori și de mecanizatori. Vizitînd, pe data de 19 mai, o serie de cooperative agricole de producție și sec­ții de mecanizare, am putut să ne dăm seama că sunt numeroase aspecte care de­monstrează că acolo unde organizațiile de partid se preocupă cu răspunderea cuve­nită de problemele campaniei agricole, și sînt repartizate responsabilități concrete, asigurate controlul și îndrumarea, rezul­tatele nu întîrzie să se arate. La cooperativa agricolă din Epureni de Huși, brigada nr. 3 mixtă, condusă de co­munistul Dumitru Cimbru, constituie un exemplu revelator. La orele 7, toți cei 132 de cooperatori care, la începutul anu­lui, s-au înscris să participe cu regulari­tate la muncă, se prezentaseră la datorie. 30 priveau unul din lotul șemincer, cite 50 prășeau porumbul pentru boabe și vin, iar doi participau la transporturi. Nu era singura zi cînd situația se prezenta ast­fel. Ca urmare, la pr­umbul pentru boa­be, prima prașilă se efectuase pe 20 din 90 de hectare aflate în cultură, la in­ pli­­vitul celor 4 hectare se apropia de sfîr­­șit, la vie erau stropite 12 hectare din 43, iar la fasole și mazăre, cite 25 de hecta­re. Așadar, lucrările solicitate de sezon e­­rau „la zi­“. Participarea la muncă permite membri­lor­ brigăzii să realizeze și un număr spo­rit de norme. La aceeași­­ dată, coopera­torii aveau efectuate, în medie, peste 100 de­­ norme, de la începutul anului încoa­ce. Cei din echipele în fruntea cărora se află Mihai Postu, Gheorghe Nistor, Va­sile Alistar și Vasile Căciulă au însă cu mult peste media numărului de norme pe cooperativă. Pe teritoriul cooperativei agricole din Rîsești s-am­ găsit la lucru, în aceeași zi, către a­miază, pe tractoriști, nu insă în măsura cuvenită și pe cooperatori. La se­diul unității ni se dădeau asigurări că în vie și livadă, la grădina de legume și pe unele tarlale cultivate cu plante prăși­­toare situația ar fi bună. La comitetul co­munal de partid, de asemenea. Nu ni-l confirmau, în schimb, faptele, întrucit numeroase tarlale nelucrate au dovedit că drumul dintre vorba și fapta unor to­varăși de aici este... „pavat“ cu burieni. Același lucru l-am întîlnit și la C.A.P. Ghermănești. Mecanizatorii se aflau la muncă, țăranii cooperatori lipseau însă de pe cîmp, însuși inginerul Nicolae To­­pală, pe care l-am întîlnit în tarlaua Fur­­nicosul recunoștea că „cîmpul este îmbu­­ruienat“. Așa încît nu am putut înțelege atmosfera de automulțumire de la comi­tetul comunal de partid și nici absența de pe ogoare a țăranilor cooperatori. Trac­­ er. S. VINĂTORUI (continuare in pag. a 3-a) ^.WAfAWAW.W.V.WWWAWAW.V.V.VW.V.VV.V.V.'.'.V.­ In pagina a 4-a I MANIFESTĂRI CONSACRATE­­ SEMICENTENARULUI P.C.R. ! Recepție la Pekin­­ j în cinstea delegației­­ economice italiene ;! » VIZITA IMI DELEGAțll DE PARTID Șl GUVERNAMENTALE CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU In republica populară mongolă La invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol și a Guvernului Republicii Populare Mon­gole, o delegație de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU VA PARTICIPA LA FESTIVITĂȚILE PRILEJUITE DE CEA DE-A 2500-A ANIVERSARE A CREĂRII STATULUI IRANIAN Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, a adresat o invitație președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușes­cu, de a participa la festivitățile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia Celei de-a 2300-a aniversări a creării statului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Silard, a transmis șahin­­șah­ului Iranului mesajul de răspuns al președintelui Consiliului de Stat al R.S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitația. In țara noastră a fost constituit un co­mitet de organizare a manifestărilor ști­ințifice și culturale, pentru aniversarea a 2500 de ani de la crearea statului ira­nian, format din personalități marcante ale vieții culturale și științifice românești. La cererea acestui comitet, președinte­le Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, acceptat președinția de onoare a comi­­­tetului. La F.R.B.Cimp larg de afirmare activității inovatorilor! D­espre importanța activității tehnice de creație în etapa actuală de moderni­zare a industriei n-am vrea să facem nici un fel de pledoarie. Practica a demonstrat prea evident rolul tonifiant al inovatorilor în activitatea lor de­ sprijinire a­­ producției, de transformare a proceselor tehnologice, de îmbunătățire a calității pro­duselor, de reducere a consumurilor, de pro­movare, într-un cuvînt, a elementului, de noutate tehnică, promovare nelipsită de mari avantaje. Această revărsare de „inteligență" se concretizează, numai , la Fabrica de rul­menți din Bîrlad, unde am întreprins anche­ta,­într-o economie de peste 42 milioane de lei, realizată de la începutul activității de inovații (1953) și pînă în prezent. Milioanele economisite sunt rodul aplicării a 1223 ino­vații, din 2258 propuse. Numărul celor care promovează noul în Fabrica de rulmenți a a­­juns la 549, ceea ce înseamnă că dintr-o sută de salariați care lucrează în uzină,­15 sunt inovatori. Statistica ne arată, deci, că avem de-a face aici cu o importantă forță creatoare Anchetă economică capabilă să rezolve multe probleme ale con­strucției de rulmenți. Maiștri ca Dumi­tru Bolea, Ion Secăreanu, ing. Emil Tăbuș și mulți alții ocupă un loc de frunte în miș­carea inovatorilor, cîțiva dintre ei devenind inventatori, ca, de exemplu, in­ginerul Roșca. In general, activitatea novatoare din uzi­nă oferă un mare număr de soluții, care satisfac necesități vitale ale planului de producție. De aceea, pare puțin anacronică atitudinea unor specialiști care consideră munca cu inovatorii drept o latură de mai mică importanță, auxiliară a activității prin­cipale, a preocupării principale : îndeplinirea planului de producție. Ca și cum Inovatorii nu ar urmări exact același lucru, dar cu mijloace mai perfecționate. Această optică dăunează dezvoltării mișcării de inovație, frînează grabnica valorificare a ideilor, pre­lungește exagerat de mult drumul de la în­registrarea inovației și pînă la aplicarea ei. De fapt, lungimea acestui drum a constituit și subiectul investigației noastre. Tovarășul ing. Teodor Anton, șeful cabi­netului tehnic, ne-a relatat o­ serie de as­pecte negative care scad mult din eficiența economică a inovațiilor și beneficiile ce ar fi putut să le obțină producția dacă inova­țiile s-ar fi aplicat mai rapid. Drumul lung și cu obstacole al unei idei începe chiar de la avizările de specialitate ce se dau cu mare întîrziere și uneori foarte sumar și pe undeva neconvingător, Iată și un exemplu: dosarul 110 înregistrat la cabinet în octom­brie 1970 și-a primit avizările de rigoare abia după cinci luni și mai bine (4 martie 19711). Un alt obstacol greu de­ trecut de către inovatorii muncitori, în special, care nu-și pot așterne singuri ideea pe hîrtia de calc, este faza proiectării desenului de execuție al viitorului prototip. De obicei, se recurge la un serviciu tehnic în competența căruia se încadrează tema inovației. Dar acesta, prins de probleme curente, amînă mereu schița, chiar dacă nota de execuție a proiectului poartă semnătura directorului tehnic! Un exemplu : dosarul 120/1970 cu tema­­ „Mo­dificarea mașinii LZ-9 pentru­ rectificarea căilor de rulare a inelelor de rulmenți osci­lanți, concomitent cu două pietre" a avut un termen de execuție a proiectului pînă la 1 aprilie a.c. La 18 mai, cînd verificam acest dosar, nu se realizase încă nimic !­­ Dacă nu vom căuta să sprijinim pro­punerile muncitorilor care nu-și pot realiza proiectul, înseamnă că limităm sfera inova­torilor doar la acei oameni cu pregătire me­die sau superioară, capabili să-și întocmeas­că singuri dosarul și care, de obicei, lucrea­ză într-un serviciu de specialitate­ - ține să completeze tov. ing. T. Anton. A exclude de la promovarea noului tocmai pe acei oa­meni cu activitate practică in producție ar fi o mare greșeală și o mare pierdere pentru economia fabricii. După avizarea și proiectarea propunerilor, „hcopul" următor și cel mai dificil de trecut este acela al executării prototipurilor. Dacă pînă aici piedicile" au constat într-o activi­tate intelectuală (avizare, proiectare) înceti­nită, peste care s-a trecut cu chiu cu vai, CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) î­ n ifii/niiiiiiiii Hiiii/ii/iiiiiiiiiuiitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifin/iiiiiiiiiii/iiiiiiiiiii în riiu/, In pagina a 2-a I Centenarul IBRAILEANU 1 Imagine a centrului orașului Vaslui aflat în plină construcție.

Next