Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-04-01 / nr. 1275
O întrebare pe adresa organelor agricole județene: DE CE LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON NU SÎNT ÎN PAS CU TIMPUL ? WWWA/WWWWAAAA/; ■ Însămînțarea culturilor din prima urgență a epocii la o lucrare încă... actuală ■ Există 4103 hectare nearate și multă sămință în... saci ■ Nesincronizări între pregătitul terenului și însămînțări soldate cu pierderi de recoltă! ■ Tăierile în vii s-au efectuat doar pe 39,8 la sută din suprafață Avînd in vedere starea vremii, dar mai ales, momentul calendaristic în care ne aflăm, în județul nostru - despre prima urgență a campaniei agricole de insâmnnțare, la ora actuală, ar trebui să vorbim numai la timpul... trecut! O scurtă privire, însă, asupra situației operative, existentă la Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară și ape ne îndreptățește să credem că lucrările de încorporare în sol a materialului seminal, specific culturilor din prima jumătate a epocii intîi de semănat sînt încă... actuale, din moment ce, din cele 2.066 de hectare, cit s-a planificat să se cultive cu ovăz, în întregul județ, mai bine de însămînțat aproximativ 100, ca să nu mai vorbim de restanțele, de ordinul sutelor de hectare, înregistrate la culturile de lucernă, sfeclă de zahăr etc., a căror germeni, cu mult înainte de 30 martie a.c., ar fi trebuit să fie în sol și nu în sacii cooperativelor agricole de producție. Că, intr-adevăr, prima urgență a epocii întîi de semănat ar fi trebuit să fie definitivată de mult ne-o dovedește și faptul că în cuprinsul județului nostru temperatura solului, la care se încorporează floarea-soarelui a fost atinsă de cel puțin o săptămînă de zile în urmă. Este firesc să fie astfel, de vreme ce, din aproximativ 15.400 de hectare, repartizate în planul tehnic operativ al județului speciilor amintite, 8.200 de hectare sînt deja... însămînțate . Decalajul aproape neverosimil, existent între nivelul de realizare a insămînțărilor, din cele două urgențe ale epocii in care ne aflăm, atestă cit de mari sînt rămînerile în urmă, in unele unități cooperatiste, cum ar fi, de pildă, cooperativele din Codrești, Hurdugi, Juțcani, Binzești etc., care în ceea ce privește însămînțările lucernei au înregistrat restanțe greu de admis. Există, însă, și cooperative ca cele din Roșiești, Stroiești, Vulturești, Deleni de Vaslui etc., care, din suprafața destinată amintitelor leguminoase furajere, nu au însămînțat nici măcar un hectar ! De ce? Probabil lipsa semințelor este principalul motiv, in acest caz, întrebăm : factorii de răspundere din aceste cooperative n-au auzit de culturi semincere ? Firește că da, dar dacă semințele nu se fac singure... De necrezut, poate, dar la ora actuală în județ - spre nerauda organelor agricole de resort - pentru însămînțările de primăvară mai există de efectuat și... alături, deși pămîntul, și așa lipsit de apă, sub acțiunea energiei solare, se întărește din zi în zi tot mai mult. Suprafața nearată și pe care urmează să se cultive floareasoarelui ori specii de porumb, pentru boabe, siloz și masă verde, atinge nici mai mult, nici mai puțin de 4.103 hectare (plan 13.784, realizat 9.581), adică un procent de realizare de numai 69,5 la sută (I). Ce au decis: factorii de răspundere de la Direcția generală, pentru agricultură, industrie alimentară și ape ? Dar parcă administrarea îngrășămintelor pe suprafețele cultivate ori pe cele care urmează a se cultiva, este mai avansată ? Nu. Este greșit să se creadă acest lucru, din moment ce, din cele 121.760 de ha„ numai 82.796 sunt la „ora actuală" îngrășate cu mijloace chimice. In schimb, la capitolul „pregătit teren", față de ritmul de încorporare a semințelor în sol există chiar un avans... de cîteva mii de hectare ! Lăudabil, nu? „Nu!" este categoric răspunsul nostru, deoarece, în aceste zile, cînd de pe un teren pregătit, cantitatea de apă evaporată în cele 24 de ore este de citeva tone la hectar, a nu sincroniza viteza de pregătire a terenului in vederea însămințărilor, cu cea de insămințariei propriu-zisă, în așa fel incit, între ele să existe o distanță de numai - și nu e greu de realizat accest lucru - înseamnă a facilita cu bună știința nereușita semănăturilor. Dar, grăpările însă, nu C. PÄUNESCU (continuare în pag. a 3-a) l fyfmmmmmmmmmnmmmmmnm. j Subredacția mobilă a „Vremii noi“ transmite de la BEREZENI in comuna Berezeni, ca de altfel în toate comunele din județ, campania agricolă de primăvară a fost precedată de un cuprinzător plan tehnico-operativ alcătuit de specialiștii și conducătorii unităților agricole, care a fost apoi dezbătut în cadrul formațiunilor de lucru și a organizațiilor de partid. Era firesc, prin urmare, ca, ulterior, toate lucrările să se desfășoare în timpul optim și de calitate, fiecare om să se găsească la locul său, asigurîndu-se ritmicitatea necesară fiecărei zile bune de lucru. De altfel, în bună măsură, așa s-a și întîmplat, în perioada care s-a scurs pipă în prezent. Cu prilejul vizitei noastre de acum cîteva zile, i-am întîlnit pe tovarășii Vasile Hriscu, instructor al Comitetului județean de partid, Ion Popescu, secretarul comitetului comunal de partid, Ene Tătăruș, președinte al cooperativei agricole din satul reședință de comună, și pe alți tovarăși cu munci de răspundere, revenind de pe teren. Rezultatul discuției purtate cu ei a fost de natură să ne bucure. Pe întreaga comună, adică în ambele cooperative agricole, culturile din prima epocă au fost însămînțate la timp, pe toate cele 320 de hectare prevăzute. Fruntași s-au dovedit a fi, și de data aceasta, tractoriștii Eugen Capraru, Ion Zurba, Gheorghe R. Tătăruș, Dumitru Musteață, Nicușor Nistor și Traian Simion. De asemenea, o atenție deosebită au acordat și continuă să acorde lucrărilor din campanie tovarășii Ene Tătăruș, președintele cooperativei agricole Berezeni, și inginerul șef al acesteia, tovarășul Viorel Plntea. In opoziție cu asemenea atitudine demnă de relevat, despre inginerul șef al celeilalte cooperative agricole din comună, tovarășul Salim Delayer, de la Rânceni, se poate afirma că nu a manifestat receptivitatea cuvenită față de indicațiile care i-au fost date de către forurile județene de resort. Din această cauză, 50 de tone de azotat au stat săptămîni întregi în stoc, pînă cînd, în cele din urmă, după numeroase intervenții ale forurilor comunale, au fost administrate pe cultura grîului. In ambele cooperative agricole se acordă atenția necesară calității efectuării lucrărilor reclamate de sezon. Se poate exemplifica aceasta prin grija acordată semințelor de fioarea-soarelui introduse în sol. Au fost de însămînțat, pe întreaga comună, 700 de hectare cu floarea-soarelui. Lucrarea este, la această dată, terminată. Nu putem, totuși să nu relevăm efortul deosebit al conducerilor cooperativelor și al multora dintre țăranii cooperatori, de a înlătura unele defecțiuni ale celor care au calibrat sămînța de floare și le-au trimis-o în condiții necorespunzătoare. Semințele erau neuniforme, aceasta ar fi dus la o răsărire neuniformă, iar de aici ar fi decurs o serie de neajunsuri privind calitatea culturii și a producției scontate. A fost ales fiecare bob, la masă, fapt care a dus la sporirea cheltuielile seminței la 12 lei kilogramul, în sol însă nu a fost introdus decit material seminal de cea mai bună calitate. In ceea ce privește cultura mare — în C. S. VINATORU C. SLAVIC (continuare în pag. a 3-a) vtnnitntnrirmmnmn intriminim La ferma Crasna a I.A.S. Vaslui lucrările agricole se desfășoară din plin. Foto: V. Botoșanu Stafia C.F. R. Vaslui Pentru colectivul de lucrători de la Stația C.F.R. Vaslui, al doilea tri ÎJ In pagina a 4-a ■ Deschiderea lucrărilor Congresului Partidului Comunist Finlandez ■ Situația politică din Irlanda de nord *AMWWWWWWWWWWtfWWUWW«WWWWWtfWWi Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in Republica Democratică Sudan Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză, dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrul afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Spre Damazin și Hinder meri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry ■ și au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Hinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Fabrica de confecții Vaslui. In clișeu: aspect din secția finisaj. Foto: V. Petrescu Cil PLANUL I miU[STUIA Direcția județeană de poștă și telecomunicații Direcția județeană de poștă și telecomunicații și-a îndeplinit cu două zile mai devreme sarcinile planificate in sectorul de poștă și presă. Aceasta va permite realizarea in mod suplimentar a unei producții de 50.000 lei. Concomitent cu aceasta, eforturile lucrătorilor din sectoarele poștă, presă, telegraf au fost îndreptate spre asigurarea celor mai bune condiții, astfel ca activitatea trimestrului II să demareze în mod optim încă din primele zile ale sale. Rețin atenția în special preocupările pentru extinderea și modernizarea rețelei. Astfel, în localitățile Vulturești, Stănilești, Epureni vor lua ființă noi unități poștale, iar în cîteva localități rurale vor fi instalate trei centrale telefonice. De asemenea, la Brodoc va fi instalată o linie telefonică și un post telefonic public. PETRU LUPUȘORU corespondent mestru al anului a început de cîteva zile. El a avut ca punct de plecare data cînd, devansînd filele calendarului, ceferiștii vasluieni au făcut bilanțul primelor trei luni de activitate. De atunci pînă azi ei au și realizat în contul trimestrului II — 4,13 la sută din valoarea producției la indicatorul zonei expediate, 5,45 la sută la vagoane încărcate, reducînd cu 31,75 la sută staționarea la încărcare-descărcare, cu 29,5 la sută staționările in tranzit cu manevră și cu 50 la sută staționările în tranzit fără manevră. In vederea asigurării unei folosiri cît mai raționale a mijloacelor de transport au fost atrase la transport o cantitate de mărfuri peste sarcinile planificate de la unitățile economice (I.V C., Ocolul silvic etc.) ce însumează 2.150 tone. Această activitate va continua de altfel și în decursul trimestrului II, cînd accentul va fi pus în special pe latura calitativă a activității desfășurate. In acest sens, s-a discutat cu beneficiarii in vederea luării celor mai eficiente măsuri care să conducă la reducerea timpului de descărcare, s-au luat măsuri pentru asigurarea unei deserviri exemplare în condițiile în care noi dispunem de mijloace suficiente pentru a asigura toate exigențele beneficiarilor noștri. ADAM CHIRICA corespondent Direcția comercială județeană La data de 28 martie, așa cum ne informează tovarășul Teodor Nedelcu, directorul Direcției comerciale județene, planul trimestrial a fost îndeplinit. Au fost, astfel, create condiții pentru a se realiza suplimentar desfacerea unor mărfuri în valoare de 5 milioane lei. Aceasta a fost posibil, în special, datorită unor măsuri organizatorice care, în comparație cu alte perioade, au permis introducerea în mod suplimentar în rețeaua județului a unui fond de mărfuri de aproximativ patru milioane lei. Pentru perioada următoare sunt în curs de inițiere o serie de măsuri care să conducă la îmbunătățirea și modernizarea activității comerciale în toate localitățile județului. Au fost stabilite grafice de aprovizionare rațională cu furnizorii la produsele solicitate în sezonul de primăvară-vară. De asemenea, stadiul avansat al amenajărilor localurilor de alimentație publică care vor fi încheiate la 20 aprilie și cursurile de ridicare a calificării a personalului sezonier vor permite deschiderea în cele mai bune condiții a acestora. In sectorul de mărfuri nealimentare fondul de marfă este asigurat aproape în totalitate, procedîndu-se la repartizarea în funcție de deverul fiecărei unități. A intrat în funcțiune încă o modernă fabrică de mobilă In peisajul industrial al orașului Gheorghieni și-a făcut apariția o modernă fabrică de mobilă care va produce anual peste ■ 22.000 garnituri. Colectivul acestei noi unități, intrată în funcțiune zilele trecute, își propune ca întreprinderea să atingă parametrii proiectați într-un termen cît mai scurt. Prinde contur și noua fabrică de stofe de mobilă, care urmează să intre în funcțiune în prima jumătate a anului viitor. (Agerpres) Un nou complex sanatoria I Incepînd din luna iulie, în stațiunea Amara va funcționa un nou complex sanatorial cu o capacitate de 1.000 locuri, realizat din fondurile U.G.S.R. Complexul, avînd un profil reumatologic, bazat pe tratamentul cu nămol sapropelic și apă curată, este dotat cu instalații moderne pentru încălzirea și prepararea substanței curative, la temperatura și concentrația indicată de medic, cu laboratoare și cabinete de consultații bine utilate. Aici vor fi aplicate și tratamente în unele afecțiuni cardio-vasculare, ale căilor respiratorii, ginecologie, precum și tratamente de electroterapie și hidroterapie. Datorită calităților terapeutice deosebite pe care le oferă nămolul și apa sărată, stațiunea Amara va deveni o importantă unitate balneară de tratament în domeniul reumatismului, aici fiind prevăzute și alte construcții. Tot din fondurile U.G.S.R. se află un curs de execuție noi complexe sanatoriale la Sîngiorz-Băi, cu o capacitate de 600 locuri, și la Herculane cu 360 locuri. Pină la sfîrșitul cincinalului vor fi construite complexe asemănătoare la Eforie Nord, Ceoagiu-Băi și Tușnad, însumînd peste 1.000 de locuri. La acestea se adaugă Tabăra de copii de la Năvodari, care va avea în final o capacitate de 5.500 locuri. Produse românești la export Combinatul de sticlă și faianță din Sighișoara exportă in acest an în Algeria peste o jumătate de milion articole de menaj din faianță. De asemenea, firme din Anglia și Canada au solicitat produsele combinatului sighișorean, care exportă anul acesta mai mult de un sfert din întreaga sa producție. Datorită organizării judicioase a producției și a muncii, în primul trimestru al anului, colectivul combinatului și-a"" onorat integral contractele cu partenerii străini, în unele cazuri termenul de livrare fiind substanțial devansat. (Agerpres) I.V.V.V..V.V.V.V. I în pagina a 2-a Magazin