Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-04-01 / nr. 1275

O întrebare pe adresa organelor agricole județene: DE CE LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON NU SÎNT ÎN PAS CU TIMPUL ? WWWA/WWWWAAAA/; ■ Însămînțarea culturilor din prima urgență a epocii la o lucrare încă... actuală ■ Există 4103 hectare nearate și multă sămință în... saci ■ Ne­­sincronizări între pregătitul terenului și însă­­mînțări soldate cu pierderi de recoltă! ■ Tăierile în vii s-au efectuat doar pe 39,8 la sută din suprafață A­vînd in vedere starea vremii, dar mai ales, mo­mentul calendaristic în care ne aflăm, în jude­țul nostru - despre pri­ma urgență a campaniei agri­cole de insâmnnțare, la ora ac­tuală, ar trebui să vorbim nu­mai la timpul... trecut! O scurtă privire, însă, asupra situației o­­perative, existentă la Direcția generală pentru agricultură, in­dustrie alimentară și ape ne îndreptățește să credem că lu­crările de încorporare în sol a materialului seminal, specific culturilor din prima jumătate a epocii intîi de semănat sînt în­că... actuale, din moment ce, din cele 2.066 de hectare, cit s-a planificat să se cultive cu ovăz, în întregul județ, mai bine de însămînțat aproximativ 100, ca să nu mai vorbim de res­tanțele, de ordinul sutelor de hectare, înregistrate la culturile de lucernă, sfeclă de zahăr etc., a căror germeni, cu mult îna­inte de 30 martie a.c., ar fi trebuit să fie în sol și nu în sacii cooperativelor agricole de producție. Că, intr-adevăr, pri­ma urgență a epocii întîi de semănat ar fi trebuit să fie definitivată de mult ne-o dove­dește și faptul că în cuprinsul județului nostru temperatura so­lului, la care se încorporează floarea-soarelui a fost atinsă de cel puțin o săptămînă de zile în urmă. Este firesc să fie ast­fel, de vreme ce, din aproxi­mativ 15.400 de hectare, repar­tizate în planul tehnic operativ al județului speciilor amintite, 8.200 de hectare sînt deja... în­­sămînțate . Decalajul aproape neverosimil, existent între nive­lul de realizare a insămînțări­­lor, din cele două urgențe ale epocii in care ne aflăm, atestă cit de mari sînt rămînerile în urmă, in unele unități coopera­tiste, cum ar fi, de pildă, co­operativele din Codrești, Hur­­dugi, Juțcani, Binzești etc., care în ceea ce privește însămînță­­rile lucernei au înregistrat res­tanțe greu de admis. Există, în­să, și cooperative ca cele din Roșiești, Stroiești, Vulturești, De­­leni de Vaslui etc., care, din suprafața destinată amintitelor leguminoase furajere, nu au însămînțat nici măcar un hec­tar ! De ce? Probabil lipsa se­mințelor este principalul motiv, in acest caz, întrebăm : fac­torii de răspundere din aceste cooperative n-au auzit de cul­turi semincere ? Firește că da, dar dacă semințele nu se fac singure... De necrezut, poate, dar la ora actuală în județ - spre ne­­rauda organelor agricole de re­sort - pentru însămînțările de primăvară mai există de efec­tuat și... alături, deși pămîn­­tul, și așa lipsit de apă, sub acțiunea energiei solare, se în­tărește din zi în zi tot mai mult. Suprafața nearată și pe care urmează să se cultive floarea­­soarelui ori specii de porumb, pentru boabe, siloz și masă verde, atinge nici mai mult, nici mai puțin de 4.103 hectare (plan 13.784, realizat 9.581), a­­dică un procent de realizare de numai 69,5 la sută (I). Ce au de­cis: factorii de răspun­dere de la Direcția generală, pentru agricultură, industrie ali­mentară și ape ? Dar parcă administrarea în­grășămintelor pe suprafețele cultivate ori pe cele care ur­mează a se cultiva, este mai avansată ? Nu. Este greșit să se creadă acest lucru, din mo­ment ce, din cele 121.760 de ha„ numai 82.796 sunt la „ora actuală" îngrășate cu mijloa­ce chimice. In schimb, la capitolul „pregătit teren", față de ritmul de încorporare a se­mințelor­ în sol există chiar un avans... de cîteva mii de hec­tare ! Lăudabil, nu? „Nu!" este categoric răspunsul nostru, de­oarece, în aceste zile, cînd de pe un teren pregătit, cantita­tea de apă evaporată în cele 24 de ore este de citeva tone la hectar, a nu sincroniza vite­za de pregătire a terenului in vederea însămințărilor, cu cea de insămințariei propriu-zisă, în așa fel incit, între ele să existe o distanță de numai - și nu e greu de realizat accest lucru - înseamnă a facilita cu bună știința nereușita semănă­turilor. Dar, grăpările însă, nu C. PÄUNESCU (continuare în pag. a 3-a) l fyfmmmmmmmmmnmmmmmnm­. j Subredacția mobilă a „Vremii noi“­ transmite de la BEREZENI i­n comuna Berezeni, ca de altfel în toate comunele din județ, cam­pania agricolă de primăvară a fost precedată de un cuprinzător plan tehnico-operativ alcătuit de specialiștii și conducătorii unităților a­­gricole, care a fost apoi dezbătut în cadrul formațiunilor de lucru și a organizațiilor de partid. Era fi­resc, prin urmare, ca, ulterior, toate lucrările să se desfășoare în timpul op­tim și de calitate, fiecare om să se gă­sească la locul său, asigurîndu-se ritmi­citatea necesară fiecărei zile bune de lucru. De altfel, în bună măsură, așa s-a și întîmplat, în perioada care s-a scurs pipă în prezent. Cu prilejul vizitei noastre de acum cîteva zile, i-am întîlnit pe tovarășii Vasile Hriscu, instructor al Comitetului județean de par­tid, Ion Popescu, secretarul comitetului comunal de partid, Ene Tătăruș, preșe­dinte al cooperativei agricole din satul re­ședință de comună, și pe alți tovarăși cu munci de răspundere, revenind de pe te­ren. Rezultatul discuției purtate cu ei a fost de natură să ne bucure. Pe întreaga comună, adică în ambele cooperative a­­gricole, culturile din prima epocă au fost însămînțate la timp, pe toate cele 320 de hectare prevăzute. Fruntași s-au dovedit a fi, și de data aceasta, tracto­riștii Eugen Capraru, Ion Zurba, Gheor­­ghe R. Tătăruș, Dumitru Musteață, Ni­­cușor Nistor și Traian Simion. De ase­menea, o atenție deosebită au acordat și continuă să acorde lucrărilor din cam­panie tovarășii Ene Tătăruș, președinte­le cooperativei agricole Berezeni, și ingi­nerul șef al acesteia, tovarășul Viorel Plntea. In opoziție cu asemenea atitu­dine demnă de relevat, despre inginerul șef al celeilalte cooperative agricole din comună, tovarășul Salim Delayer, de la Rânceni, se poate afirma că nu a ma­nifestat receptivitatea cuvenită față de in­dicațiile care i-au fost date de către fo­rurile județene de resort. Din această cauză, 50 de tone de azotat au stat săp­­tămîni întregi în stoc, pînă cînd, în cele din urmă, după numeroase intervenții ale forurilor comunale, au fost adminis­trate pe cultura grîului. In ambele cooperative agricole se acor­dă atenția necesară calității efectuării lu­crărilor reclamate de sezon. Se poate e­­xemplifica aceasta prin grija acordată se­mințelor de fioarea-soarelui introduse în sol. Au fost de însămînțat, pe întreaga comună, 700 de hectare cu floarea-soa­relui. Lucrarea este, la această dată, ter­minată. Nu putem, totuși să nu relevăm efortul deosebit al conducerilor coopera­tivelor și al multora dintre țăranii coope­ratori, de a înlătura unele defecțiuni ale celor care au calibrat sămînța de floare și le-au trimis-o în condiții necorespun­zătoare. Semințele erau neuniforme, a­­ceasta ar fi dus la o răsărire neunifor­­m­ă, iar de aici ar fi decurs o serie de ne­ajunsuri privind calitatea culturii și a producției scontate. A fost ales fiecare bob, la masă, fapt care a dus la sporirea chel­tuielile seminței la 12 lei kilogramul, în sol însă nu a fost introdus decit mate­rial seminal de cea mai bună calitate. In ceea ce privește cultura mare — în C. S. VINATORU C. SLAVIC (continuare în pag. a 3-a) vtnnitntnrirmmnmn intriminim­ La ferma Crasna a I.A.S. Vaslui lucrările agricole se desfășoară din plin. Foto: V. Botoșanu Stafia C.F. R. Vaslui Pentru colectivul de lucrători de la Stația C.F.R. Vaslui, al doilea tri­ ÎJ In pagina a 4-a ■ Deschiderea lucrărilor Congresului Partidului Comunist Finlandez ■ Situația politică din Irlanda de nord *AMWWWWWWWWWWtfWWUWW«WWWWWtfWWi Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in Republica Democratică Sudan Convorbiri of­ic­ia­le Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri ofi­ciale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Repu­blicii Democratice Sudan, generalul ma­ior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul co­merțului exterior, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constan­tin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului co­merțului exterior. Din partea sudaneză, dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvol­tării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, mi­nistru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al mi­nistrul afacerilor externe, Ahmed Ab­del Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secre­tar de stat la Ministerul Comerțului. Spre Damazin și Hinder­ meri la amiază, președintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu președintele Gaafar Numeiry ■ și au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre re­zervația naturală Hinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de­ personalități române și sudaneze. Fabrica de confecții Vaslui. In clișeu: aspect din secția finisaj. Foto: V. Petrescu Cil PLANUL I miU[S­TUIA Direcția județeană de poștă și telecomunicații Direcția județeană de poștă și tele­comunicații și-a îndeplinit cu două zi­le mai devreme sarcinile planificate in sectorul de poștă și presă. Aceasta va permite realizarea in mod supli­mentar a unei producții de 50.000 lei. Concomitent cu aceasta, eforturile lu­crătorilor din sectoarele poștă, presă, telegraf au fost îndreptate spre asi­gurarea celor mai bune condiții, ast­fel ca activitatea trimestrului II să demareze în mod optim încă din pri­mele zile ale sale. Rețin atenția în special preocupările pentru extinderea și modernizarea rețelei. Astfel, în loca­litățile Vulturești, Stănilești, Epureni vor lua ființă noi unități poștale, iar în cîteva localități rurale vor fi instalate trei centrale telefonice. De asemenea, la Brodoc va fi instalată o linie tele­fonică și un post telefonic public. PETRU LUPUȘORU corespondent mestru al anului a început de cîteva zile. El a avut ca punct de plecare data cînd, devansînd filele calenda­rului, ceferiștii vasluieni au făcut bi­lanțul primelor trei luni de activita­te. De atunci pînă azi ei au și rea­lizat în contul trimestrului II — 4,13 la sută din valoarea producției la indicatorul zone­i expediate, 5,45 la sută la vagoane încărcate, reducînd cu 31,75 la sută staționarea la încăr­­care-descărcare, cu 29,5 la sută sta­ționările in tranzit cu manevră și cu 50 la sută staționările în tranzit fără manevră. In vederea asigurării unei folosiri cît mai raționale a mijloace­lor de transport au fost atrase la transport o cantitate de mărfuri peste sarcinile planificate de la unitățile e­­conomice (I.V C., Ocolul silvic etc.) ce însumează 2.150 tone. Această activi­tate va continua de altfel și în de­cursul trimestrului II, cînd accentul va fi pus în special pe latura calita­tivă a activității desfășurate. In acest sens, s-a discutat cu beneficiarii in vederea luării celor mai eficiente mă­suri care să conducă la reducerea timpului de descărcare, s-au luat mă­suri pentru asigurarea unei deserviri exemplare în condițiile în care noi dispunem de mijloace suficiente pen­tru a asigura toate exigențele bene­ficiarilor noștri. ADAM CHIRICA corespondent Direcția comercială județeană La data de 28 martie, așa cum ne informează tovarășul Teodor Nedel­­cu, directorul Direcției comerciale ju­dețene, planul trimestrial a fost în­deplinit. Au fost, astfel, create con­diții pentru a se realiza suplimentar desfacerea unor mărfuri în valoare de 5 milioane lei. Aceasta a fost posi­bil, în special, datorită unor măsuri organizatorice care, în comparație cu alte perioade, au permis introducerea în mod suplimentar în rețeaua județu­lui a unui fond de mărfuri de apro­ximativ patru milioane lei. Pentru pe­rioada următoare sunt în curs de ini­țiere o serie de măsuri care să con­ducă la îmbunătățirea și moderniza­rea activității comerciale în toate lo­calitățile­ județului. Au fost stabilite grafice de aprovizionare rațională cu furnizorii la produsele solicitate în se­zonul de primă­vară-vară. De aseme­nea, stadiul avansat al amenajărilor localurilor de alimentație publică care vor fi încheiate la 20 aprilie și cursu­rile de ridicare a calificării a per­sonalului sezonier vor permite deschi­derea în cele mai bune condiții a a­­cestora. In sectorul de mărfuri neali­mentare fondul de marfă este asigu­rat aproape în totalitate, procedîndu-se la repartizarea în funcție de deverul fiecărei unități. A intrat în funcțiune încă o modernă fabrică de mobilă In peisajul industrial al orașului Gheorghieni și-a făcut apariția o moder­nă fabrică de mobilă care va produce anual peste ■ 22.000 garnituri. Colectivul acestei noi unități, intrată în funcțiune zilele trecute, își propune ca întreprin­derea să atingă parametrii proiectați în­­tr-un termen cît mai scurt. Prinde contur și noua fabrică de stofe de mobilă, care urmează să intre în funcțiune în prima jumătate a anului viitor. (Agerpres) Un nou complex sanatoria I Incepînd din luna iulie, în stațiunea A­­mara va funcționa un nou complex sana­­torial cu o capacitate de 1.000 locuri, rea­lizat din fondurile U.G.S.R. Complexul, a­­vînd un profil reumatologic, bazat pe tra­tamentul cu nămol sapropelic și apă cu­rată, este dotat cu instalații moderne pentru încălzirea și prepararea substanței curative, la temperatura și concentrația indicată de medic, cu laboratoare și cabi­nete de consultații bine utilate. Aici vor fi aplicate și tratamente în unele afec­țiuni cardio-vasculare, ale căilor respira­torii, ginecologie, precum și tratamente de electroterapie și hidroterapie. Datorită calităților terapeutice deosebite pe care le oferă nămolul și apa sărată, stațiunea Amara va­ deveni o importantă unitate balneară de tratament în dome­niul reumatismului, aici fiind prevăzute și alte construcții. Tot din fondurile U.G.S.R. se află un curs de execuție noi complexe sanatoria­­le la Sîngiorz-Băi, cu o capacitate de 600 locuri, și la Herculane cu 360 locuri. Pină la sfîrșitul cincinalului vor fi construite complexe asemănătoare la Eforie Nord, Ceoagiu-Băi și Tușnad, însumînd peste 1.000 de locuri. La acestea se adaugă Ta­băra de copii de la Năvodari, care va a­­vea în final o capacitate de 5.500 locuri. Produse românești la export Combinatul de sticlă și faianță din Si­ghișoara exportă in acest an în Algeria peste o jumătate de milion articole de menaj din faianță. De asemenea, firme din Anglia și Canada au solicitat produ­sele combinatului sighișorean, care ex­portă anul acesta mai mult de un sfert din întreaga sa producție. Datorită orga­nizării judicioase a producției și a mun­cii, în primul trimestru al anului, colec­tivul combinatului și-a"" onorat integral contractele cu partenerii străini, în unele cazuri termenul de livrare fiind substan­țial devansat. (Agerpres) I.V­.V.V.­.V.V.V.V. I în pagina a 2-a Magazin

Next