Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)

1973-07-01 / nr. 1662

k i * I '] Proletari din toate tarile, unifi-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1662 Duminică, 1 iulie 1973 4 pagini, 30 bani în întîmpinarea marii sărbători Noi realizări în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen .­ La sfîrșitul semestrului I Angajamentul anual luat de colectivele din industria vasluiana a fost îndeplinit și depășit ieri, colectivele­­ din industria ju­dețului Vaslui au încheiat bilanțul unei jumătăți din anul 1973 — an hotărîtor îndeplinirea pentru cin­cinalului de termen, înainte Ele au acut ne înde­plinit sarcini mo­bilizatoare sub raportul creșterii substanțiale producției și pro­­­ductivității mun­cii, îmbunătățirii calității produse­lor, sporirii efi­cienței economice în toate domeni­ile de activitate. Rezultatele obți­nute la sfa­tul semestrului I în marea socialistă întrecere ce se desfășoară in cinstea sărbăto­ririi zilei de 23 August reprezin­tă încununarea eforturilor depuse de oamenii mun­cii conștienți de însemnătatea rea­lizării înainte de termen a sarci­nilor ce le-au re­venit pentru creșterea cores­punzătoare a ve­nitului național, a nivelului lor­ ele trai. Economia­­ ju­dețului se înscrie astfel, în aceas­tă perioadă, cu însemnate canti­tăți de rulmenți, confecții, fibre din mobilă, bum­bac obținute pes­te prevederi. O analiză­ estimati­vă arată că va­loarea produc­ției­ marfă reali­zată peste plan se ridică la peste 60 de milioane lei, ceea ce în­seamnă că indus­tria vasluiană și-a îndeplinit angaja­mentul anual, care se ridica la 55,5 milioane lei la acest tur. Planul indic a­pro­ducției globale pe semestrul I a fost și el reali­­zat cu­­ 3 zile­­ mai devreme, iar cel al livrărilor la export,­­ cu 10 zile. Sunt rezultate care atestă efica­citatea elaborate măsurilor în șe­dința­ comună a Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. și a Con­siliului de Miniș­tri de la­­ începu­tul lunii mai a.c., măsuri­ aplicate în unitățile vas­­luiene, ca urma­re a rodnice activității desfășu­rate de către or­ganizațiile de partid. Ștefan Chirica — unul din nu­meroșii fruntași de la Șantierul­­ Vaslui al T.C.l. Iași — care, in fruntea brigăzii sale de betoniști, obține noi succe­se în întrecerea socialistă desfășu­rată în cinstea zi­lei de 23 August, aduncîndu-și ast­fel un aport deo­sebit la construc­ția obiectivelor e­­conomice din no­ua zonă industria­lă a județului. Produse livrate la export Un nou lot de produse a fost livrat la export de către co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprin­derea județeană de industrie locală Vaslui. Zilele acestea au fost expediați 4000 suporți de table șco­lare pentru Anglia, 125 birouri cu un corp pentru Uniunea Sovietică. Preocuparea pentru diversificarea gamei sortimen­telor oferite beneficiarilor externi se materializează în pregă­tirile intense ce se desfășoară pentru livrarea, in perioada următoare, a unei comenzi de 30 tone hidrant­ către R. F. Germania. I.A.S. BÎRLAD A început secerișul orzului S imbătă dimineața, ora 6. La S.M.A. Tutova nu se afla decit tovarășul Octav Alexandru, dispecerul uni­tății. Toți ceilalți lucrători cu munci de răspundere ple­caseră, din zori, la secții. O scurtă discuție ne-a edificat în legătură cu aceste plecări grab­nice.­­ Azi, două din cele 6 com­bine Gloria C-12 autopropulsate vor intra în lanurile de orz­ ale fermei Bădeana. a I.A.S. Bâr­­lad. Tot azi se fac ultimele ve­rificări la celelalte 18 combine, care vor trebui să adune bel­șugul holdelor ce văluresc pe mai bine de 2.300 de hectare, cultivate cu grîu și orz, din ca­re numai la C.A.P. Ivești 1.050. — Cum v-ați pregătit in ve­derea actualei campanii ? — Așa cum au indicat orga­nele de partid, de stat și­­ cele de specialitate din cadrul Trus­tului S.M.A. Am reparat și ve­rificat toate agregatele. Ultima combină, primită acum citeva zile, nu avea o șaibă trapezoi­­dală, piesă foarte importantă. I­­mediat l-am trimis la baza de a­­provizionare Iași pe tovarășul Toader Șerban, ca să o aducă. O vom monta mîine. La ferma Bădeana sosiseră combinele Gloria, două trimise de S.M.A. Tutova, conduse de Constantin Sileanu, Iăncii Con­stantin, și de la Stațiunea expe­­r­­imentală Perierii. — Ale noastre n-au venit încă din sudul țării, unde grânele s-au copt mai devreme și a necesitat începutul recoltatului. Și cum suprafața de 50 de ha, cultivată cu orz a ajuns în faza optimă de recoltare, am apelat la ve­cinii noștri, fără să mai aștep­tăm întoarcerea agregatelor la care mă refeream — ne-a spus tovarășul Paul Tăvăliță, ingine­rul șef al I.A.S. Intre timp, cîțiva lucrători din cadrul fermei au pregătit agre­gatele. Nu peste multă vreme, totul era gata. începea marele cules. In prima zi s-au recoltat 10 hectare. Au fost definitivate și cărările de acces, astfel că, pînă mîine seară, întreaga su­prafață va fi recoltată și însă­mânțată cu culturi duble. — Cînd începeți secerișul gri­ului ? — l-am întrebat pe ingine­rul șef. — înainte de a vă răspunde, trebuie să vă informez că, îm­preună cu tovarășul director al întreprinderii, inginer Gh. Aiu­­resei, am verificat fiecare sală cultivată. Am constatat că de abia la jumătatea săptămînii­­ vi­itoare se poate începe recoltatul. GH. ANGHELACHE r * ■sCU. } iUEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI HIM CEAUȘESCU IIII. 1. GERMANIA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoa­nele­­ oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Fe­derală Germania, s-au reîntors sîmbătă, la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dez­voltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multi­laterală, pe multiple planuri, in avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în­­ lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, întîlnirile și­­ convorbirile conducătorilor celor două state, desfășurate în­­tr-o­ atmosferă deschisă, con­structivă. .. documentele politice de deosebită însemnătate, acor­durile de­ cooperare economică, științifică, tehnică și culturală, semnate­ cu acest prilej, au i­­lustrat în­­ mod concret posibili­tățile reale­­ ce există pentru în­făptuirea­ țelurilor nobile ce stau în­ fața acestei importante reu­niuni a guvernelor țărilor con­tinentului nostru. . Depășind cu mult cadrul re­lațiilor bilaterale, Declarația so­lemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin ca­racterul său, prin principiile ge­neral valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promo­varea climatului de pace și se­curitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au în­­timpinat cu entuziasm pe tova­rășul Nicolae Ceauș,eseu, și-au manifestat încă o dată dragos­tea, mulțumirile profunde ale întregului popor pentru efortu­rile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noas­tre, creșterii prestigiului ei în lume, în slujba înțelegerii conlucrării între popoare in fo­și losul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, in în­­tîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășii E­­lena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile, Maxim­ Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, E­­mil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voi­tec, Constantin Băbălău, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Mihai Gere, Magda­lena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai in­stituțiilor centrale și organizați­ilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și cul­turale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R. F. Germania la Bu­curești, șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpu­lui diplomatic. La coborîrea din avion, to­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane ofi­ciale. Cetățenii Capitalei veniți în întâmpinare aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. r (Agerpres). Plecarea din Bonn Sâmbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele­­ Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins-o in Republica Fede­rală­ Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecă­rii, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant per­manent al guvernului federal pe lângă șeful­­ statului român, îm­preună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful O­­ficiului prezidențial federal, per­soane oficiale vest-germane. pe La ceremonia plecării partid­­ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, mem­bri ai Ambasadei și Agenției e­­conomice a țării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasado­rul R.F. Germania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc , ra­portul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și teh­nicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul con­tractelor de cooperare cu între­prinderi din această țară, scan­dează cu însuflețire „Ceaușescu- România“, aclamă, flutură ste­­gulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragostea și respec­tul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Hei­nemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros ră­mas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndrep­­tîndu-se spre patrie. Pînă­­ la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu In pagina a 4-a Vizita șefului statului Cambodgia, prințul Norodom Sianuk Șeful statului . . Cambodgia, prințul Norodom Sianuk, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei și prințesa Monique, ceilalți oaspeți cam­­bodgieni au vizitat­­ sâmbătă di­mineața Cooperativa agricolă de producție din comuna Cristian, județul Brașov. Primarul comu­nei, Ion Negoescu, președintele cooperativei agricole de produc­ție, Toma Cardos, precum și nu­meroși cooperatori au făcut o primire călduroasă oaspeților. După ce au luat cunoștință de organizarea și activitatea coope­rativei, unitate ce obține bune rezultate în producția vegetală și animală, oaspeții sunt infor­mați despre preocupările pentru dezvoltarea comunei, creșterea gradului ei de urbanizare. In continuare, sunt vizitate fermele cooperativei. La plecare, prințul Norodom Sianik a adre­sat gazdelor felicitări, urări de noi succese. Oaspeții vizitează apoi Caste­lul Bran — veche cetate ridicată în secolul XIV, care străjuiește de veacuri una din cele mai im­portante trecători ale Carpaților. Din turnul cetății, oaspeții au admirat minunatul peisaj al de­presiunii Bran. (Agerpres) Nu, risipei de timp și forte di­n fiecare unitate agricolă de pe teritoriul­­ județului, campania de recoltare și treieriș a fost întîmpinată cu nerăbdare și cu in­tense pregătiri. Pretutindeni, organizațiile de partid au alcătuit planuri tehnico-ope­­­­rtive, în care au fost stabilite sarcini concrete, pentru oamenii chemați să participe la strînge­­rea cerealelor păioase, depozitarea producției ob­ținute și însămînțarea culturilor duble pe su­prafețele planificate. Era de așteptat, în consecință ca peste tot, utilajele să poată funcționa la întreaga lor ca­pacitate încă din primele momente ale declan­șării campaniei. Era normal, prin urmare, ca situația să fie similară și în cooperativele agri­cole de la Stănilești și Rînzești. Ce se întîmplă­mn fapt ? Să derulăm filmul vizitei pe care am făcut-o aici, pe data de 28 iunie. La ora 10,40 ne aflam în tarlaua Toloacă, din vecinătatea lo­calității Stănilești. Un tractor și o balotieră (foto 3) stăteau sub soarele arzător. Tractoristul Ion Silitră și paznicul Constantin­­ Pruteanu se odihneau pe iarbă. „Nu lucrez — ne explică me­canizatorul —pentru că nu are baterie combina autopropulsată Gloria C-12. 20 de minunte mai tîrziu ne aflam la sediul secției de me­canizare. Au sosit președintele și inginerul ei al cooperativei agricole. Am re­ținut, din relatările președintelui, că tova­rășii de la baza­ de recepție Huși nu și-au pre­gătit din vreme toate spațiile de depozitare. Am plecat de aici la ora 11 și un sfert, iar combina­­ continua să stea nefolosită. fia Rînzești, în tarlaua Belciug, mecanizatorii Ion Corozel (foto 2) și Gheorghe Gavriliță recol­tau orzul cu combinele autopropulsate Gloria C-12. C. S. VIIATORU (continuare în pag. a 3-a) Foil) T i'..to ■; * r r* în interiorul ziarului -MOMENT CULTURAL ■ Sport ■—■ii...»......... ii [UNK] i...i........ ii .......kmmmmmmamn_____i La Porțile de Fier S-a produs cel de al 150-lea milion kilowat/oră In evidențele hidrocentralei de la Porțile de Fier a fost con­semnată producerea celui de-al 150-lea milion kilowați-oră ener­gie electrică peste sarcinile de plan revenite de la începutul anului. O treime din cantitatea respectivă este realizată supli­mentar nivelului prevăzut în an­gajamentul anual al energeticie­­nilor de aici. Totodată, aparatele de măsură consemnează faptul că puternicele hidrogeneratoare funcționează cu parametrii su­periori celor stabiliți în proiecte, la actualul potențial energetic al fluviului obținîndu-se zilnic in plus o importantă cantitate de energie electrică . (Agerpre») 1

Next