Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)
1973-07-01 / nr. 1662
k i * I '] Proletari din toate tarile, unifi-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1662 Duminică, 1 iulie 1973 4 pagini, 30 bani în întîmpinarea marii sărbători Noi realizări în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen . La sfîrșitul semestrului I Angajamentul anual luat de colectivele din industria vasluiana a fost îndeplinit și depășit ieri, colectivele din industria județului Vaslui au încheiat bilanțul unei jumătăți din anul 1973 — an hotărîtor îndeplinirea pentru cincinalului de termen, înainte Ele au acut ne îndeplinit sarcini mobilizatoare sub raportul creșterii substanțiale producției și productivității muncii, îmbunătățirii calității produselor, sporirii eficienței economice în toate domeniile de activitate. Rezultatele obținute la sfatul semestrului I în marea socialistă întrecere ce se desfășoară in cinstea sărbătoririi zilei de 23 August reprezintă încununarea eforturilor depuse de oamenii muncii conștienți de însemnătatea realizării înainte de termen a sarcinilor ce le-au revenit pentru creșterea corespunzătoare a venitului național, a nivelului lor ele trai. Economia județului se înscrie astfel, în această perioadă, cu însemnate cantități de rulmenți, confecții, fibre din mobilă, bumbac obținute peste prevederi. O analiză estimativă arată că valoarea producției marfă realizată peste plan se ridică la peste 60 de milioane lei, ceea ce înseamnă că industria vasluiană și-a îndeplinit angajamentul anual, care se ridica la 55,5 milioane lei la acest tur. Planul indic aproducției globale pe semestrul I a fost și el realizat cu 3 zile mai devreme, iar cel al livrărilor la export, cu 10 zile. Sunt rezultate care atestă eficacitatea elaborate măsurilor în ședința comună a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri de la începutul lunii mai a.c., măsuri aplicate în unitățile vasluiene, ca urmare a rodnice activității desfășurate de către organizațiile de partid. Ștefan Chirica — unul din numeroșii fruntași de la Șantierul Vaslui al T.C.l. Iași — care, in fruntea brigăzii sale de betoniști, obține noi succese în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 23 August, aduncîndu-și astfel un aport deosebit la construcția obiectivelor economice din noua zonă industrială a județului. Produse livrate la export Un nou lot de produse a fost livrat la export de către colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea județeană de industrie locală Vaslui. Zilele acestea au fost expediați 4000 suporți de table școlare pentru Anglia, 125 birouri cu un corp pentru Uniunea Sovietică. Preocuparea pentru diversificarea gamei sortimentelor oferite beneficiarilor externi se materializează în pregătirile intense ce se desfășoară pentru livrarea, in perioada următoare, a unei comenzi de 30 tone hidrant către R. F. Germania. I.A.S. BÎRLAD A început secerișul orzului S imbătă dimineața, ora 6. La S.M.A. Tutova nu se afla decit tovarășul Octav Alexandru, dispecerul unității. Toți ceilalți lucrători cu munci de răspundere plecaseră, din zori, la secții. O scurtă discuție ne-a edificat în legătură cu aceste plecări grabnice. Azi, două din cele 6 combine Gloria C-12 autopropulsate vor intra în lanurile de orz ale fermei Bădeana. a I.A.S. Bârlad. Tot azi se fac ultimele verificări la celelalte 18 combine, care vor trebui să adune belșugul holdelor ce văluresc pe mai bine de 2.300 de hectare, cultivate cu grîu și orz, din care numai la C.A.P. Ivești 1.050. — Cum v-ați pregătit in vederea actualei campanii ? — Așa cum au indicat organele de partid, de stat și cele de specialitate din cadrul Trustului S.M.A. Am reparat și verificat toate agregatele. Ultima combină, primită acum citeva zile, nu avea o șaibă trapezoidală, piesă foarte importantă. Imediat l-am trimis la baza de aprovizionare Iași pe tovarășul Toader Șerban, ca să o aducă. O vom monta mîine. La ferma Bădeana sosiseră combinele Gloria, două trimise de S.M.A. Tutova, conduse de Constantin Sileanu, Iăncii Constantin, și de la Stațiunea experimentală Perierii. — Ale noastre n-au venit încă din sudul țării, unde grânele s-au copt mai devreme și a necesitat începutul recoltatului. Și cum suprafața de 50 de ha, cultivată cu orz a ajuns în faza optimă de recoltare, am apelat la vecinii noștri, fără să mai așteptăm întoarcerea agregatelor la care mă refeream — ne-a spus tovarășul Paul Tăvăliță, inginerul șef al I.A.S. Intre timp, cîțiva lucrători din cadrul fermei au pregătit agregatele. Nu peste multă vreme, totul era gata. începea marele cules. In prima zi s-au recoltat 10 hectare. Au fost definitivate și cărările de acces, astfel că, pînă mîine seară, întreaga suprafață va fi recoltată și însămânțată cu culturi duble. — Cînd începeți secerișul griului ? — l-am întrebat pe inginerul șef. — înainte de a vă răspunde, trebuie să vă informez că, împreună cu tovarășul director al întreprinderii, inginer Gh. Aiuresei, am verificat fiecare sală cultivată. Am constatat că de abia la jumătatea săptămînii viitoare se poate începe recoltatul. GH. ANGHELACHE r * ■sCU. } iUEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI HIM CEAUȘESCU IIII. 1. GERMANIA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoțit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă, la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vizita înalților oaspeți români în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relațiilor bune, prietenești, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, in avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, întîlnirile și convorbirile conducătorilor celor două state, desfășurate într-o atmosferă deschisă, constructivă. .. documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, științifică, tehnică și culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilitățile reale ce există pentru înfăptuirea țelurilor nobile ce stau în fața acestei importante reuniuni a guvernelor țărilor continentului nostru. . Depășind cu mult cadrul relațiilor bilaterale, Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de țara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuție de preț la promovarea climatului de pace și securitate, a unei noi politici în viața internațională. Exprimînd satisfacția opiniei publice din țara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întimpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceauș,eseu, și-au manifestat încă o dată dragostea, mulțumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susținute ce le depune în vederea propășirii patriei noastre, creșterii prestigiului ei în lume, în slujba înțelegerii conlucrării între popoare in foși losul păcii și progresului în lume. La aeroportul Băneasa, in întîmpinare au venit tovarășii Ion Gheorghe Maurer și tovarășii Elena Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, cu soțiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaș, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ștefan Andrei. Erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, personalități ale vieții noastre științifice și culturale, generali, ziariști. Au fost de față Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. F. Germania la București, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră, alți membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt salutați cu multă căldură de conducătorii de partid și de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetățenii Capitalei veniți în întâmpinare aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. r (Agerpres). Plecarea din Bonn Sâmbătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a întreprins-o in Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua rămas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lângă șeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial federal, persoane oficiale vest-germane. pe La ceremonia plecării partidambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei și Agenției economice a țării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc , raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însuflețire „Ceaușescu- România“, aclamă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragostea și respectul pentru conducătorul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi președinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu In pagina a 4-a Vizita șefului statului Cambodgia, prințul Norodom Sianuk Șeful statului . . Cambodgia, prințul Norodom Sianuk, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei și prințesa Monique, ceilalți oaspeți cambodgieni au vizitat sâmbătă dimineața Cooperativa agricolă de producție din comuna Cristian, județul Brașov. Primarul comunei, Ion Negoescu, președintele cooperativei agricole de producție, Toma Cardos, precum și numeroși cooperatori au făcut o primire călduroasă oaspeților. După ce au luat cunoștință de organizarea și activitatea cooperativei, unitate ce obține bune rezultate în producția vegetală și animală, oaspeții sunt informați despre preocupările pentru dezvoltarea comunei, creșterea gradului ei de urbanizare. In continuare, sunt vizitate fermele cooperativei. La plecare, prințul Norodom Sianik a adresat gazdelor felicitări, urări de noi succese. Oaspeții vizitează apoi Castelul Bran — veche cetate ridicată în secolul XIV, care străjuiește de veacuri una din cele mai importante trecători ale Carpaților. Din turnul cetății, oaspeții au admirat minunatul peisaj al depresiunii Bran. (Agerpres) Nu, risipei de timp și forte din fiecare unitate agricolă de pe teritoriul județului, campania de recoltare și treieriș a fost întîmpinată cu nerăbdare și cu intense pregătiri. Pretutindeni, organizațiile de partid au alcătuit planuri tehnico-opertive, în care au fost stabilite sarcini concrete, pentru oamenii chemați să participe la strîngerea cerealelor păioase, depozitarea producției obținute și însămînțarea culturilor duble pe suprafețele planificate. Era de așteptat, în consecință ca peste tot, utilajele să poată funcționa la întreaga lor capacitate încă din primele momente ale declanșării campaniei. Era normal, prin urmare, ca situația să fie similară și în cooperativele agricole de la Stănilești și Rînzești. Ce se întîmplămn fapt ? Să derulăm filmul vizitei pe care am făcut-o aici, pe data de 28 iunie. La ora 10,40 ne aflam în tarlaua Toloacă, din vecinătatea localității Stănilești. Un tractor și o balotieră (foto 3) stăteau sub soarele arzător. Tractoristul Ion Silitră și paznicul Constantin Pruteanu se odihneau pe iarbă. „Nu lucrez — ne explică mecanizatorul —pentru că nu are baterie combina autopropulsată Gloria C-12. 20 de minunte mai tîrziu ne aflam la sediul secției de mecanizare. Au sosit președintele și inginerul ei al cooperativei agricole. Am reținut, din relatările președintelui, că tovarășii de la baza de recepție Huși nu și-au pregătit din vreme toate spațiile de depozitare. Am plecat de aici la ora 11 și un sfert, iar combina continua să stea nefolosită. fia Rînzești, în tarlaua Belciug, mecanizatorii Ion Corozel (foto 2) și Gheorghe Gavriliță recoltau orzul cu combinele autopropulsate Gloria C-12. C. S. VIIATORU (continuare în pag. a 3-a) Foil) T i'..to ■; * r r* în interiorul ziarului -MOMENT CULTURAL ■ Sport ■—■ii...»......... ii [UNK] i...i........ ii .......kmmmmmmamn_____i La Porțile de Fier S-a produs cel de al 150-lea milion kilowat/oră In evidențele hidrocentralei de la Porțile de Fier a fost consemnată producerea celui de-al 150-lea milion kilowați-oră energie electrică peste sarcinile de plan revenite de la începutul anului. O treime din cantitatea respectivă este realizată suplimentar nivelului prevăzut în angajamentul anual al energeticienilor de aici. Totodată, aparatele de măsură consemnează faptul că puternicele hidrogeneratoare funcționează cu parametrii superiori celor stabiliți în proiecte, la actualul potențial energetic al fluviului obținîndu-se zilnic in plus o importantă cantitate de energie electrică . (Agerpre») 1