Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1945 (Anul 59, nr. 1-48)

1945-01-01 / nr. 1

PENTRU ASTRONOMIA FRANCEZĂ.­­ Multă vreme astronomii francezi au fost siliți să cerceteze cerul cu lunete vechi de un secol. Chiar și în această stare de inferioritate ei au făcut lucrări admirabile. Dar iată că Statul francez s-a hotărît să ofere învățaților săi un obser­vator perfecționat, un observator în a­­devăr modern. După ce s-au făcut son­daje atmosferice în toată Franța spre a se găsi un punct ideal pentru observarea bolții cerești, s'a ales în sfârșit colina Saint-Michel, de lângă Forcalquier, înal­tă de 600 m. In clipa de față a și început construirea unui drum special care duce la punctul unde se va ridica observato­rul. Au început deasemeni lucrările pen­tru fabricarea unui telescop cu o deschi­dere de 2,50 m, și a cărui putere va fi aproape egală cu a observatorului ameri­can de pe muntele Wilson, care este cel dintâi observator din lume. Știm cu toții că pe măsură ce ne înăl­țăm în atmosferă, presiunea aerului scade și odată cu ea scade și temperatura, cam 6 gr. Celsius pentru fiecare mie de metri. Pe la 10.000 m. înălțime,­­temperatura a­­tinge minus 50 gr. și orice mișcare a ae­rului încetează. Suntem în stratosfera. Dar între stratosfera și păturile de aer agitate ale atmosferei pământului există, pe la 6.000 m. înălțime, o pătură de aer liniștită, sub­ stratosfera. In substratosferă — la 6.000 m. înăl­țime — un avion se bucură și de avan­tajele stratosferei, adică aerul liniștit, fără să sufere neplăcerile stratosferei, fin­­pământ, ploae, furtună sau viscol, în sub­­gui prea­ mare. Oricum ar fi vremea pe stratosferă aerul e veșnic liniștit și are pretutindeni temperatura de minus 25 gr. Celsius. La 6000 m. înălțimea norii sunt atât de subțiri încât par a fi fum de țigare, iar aerul și el atât de subțire, încât motorul avionului, funcționând nor­mal, dă aproape de două ori mai multă forță. Iată dece la 6000 m. înălțime, în liniștea substratosferei, un motor de 2000 cai putere, lucrând cu 70** din putința lui, face să înainteze un avion cu 400 km. pe oră. Substratosfera este regiunea ideală pentru avioanele care vor să transporte pasageri mulți, foarte repede și în depli­nă siguranță. Avionul de transport de mâine va sbura prin istratosferă, va pu­tea să transporte 40 de pasageri, sburând necontenit 3000 km. UN SUCCES INDUSTRIAL. — S’au putut trage fire de aluminiu atât de sub­țiri încât împletind 25 de fire, abia să se capete grosimea unui fir de păr. Fabri­cate prn filiere de diamant și cu multă ■îngrijire, firele acestea de aluminiu ar costa 150 de milioane­­ de dolari kgr.­ Proprietar : Soc. A­non. „Universul" d­r. Brexo­­lorvu 23-25 % înscrisă sub Nr. 165 la Trib. Ilfov. Director si ad­tor deleg. ION LUGOSIANU. Redactor responsabil i Comandor A. NEGULESCU (Mos Delaware) Câteva cuvinte la începutul celui de-al cincizeci și nouălea an de existenta al „Ziarului Științelor" De azi pășim în cel al 59-lea, an și ca mâine vom începe al șaselea deceniu. Azi... mâine! Timpul se scurge fără a putea fi oprit. Ezi, azi, mâine,picăturile de apă ale șipotului de munte ce ajunge până la mare și apoi în nouri. Ce ră­mâne în urma boi? Doar ce a folosit semenilor, omenirii. Printre multe urme lăsate în de­­cursul vrem­ilor mai apropiate, se poate număra și strădania celor care 58 de ani s’au obosit spre a ticlui paginile „Călătorului", copil crescut în ogorul celui mai popular ziar din țară, „UNI­VERSUL”. De la primul director, Luigi Cazavil­­lan și primul conducător al revistei, d. Casco, când­­ revista costa 10 bani și a­­bonam­entul 5 lei, făclia luminii a tre­cut din mână în mână, cu ochii ațintiți la același far care țâșnea înfocat lo­zinca. „P­rim Credință și Știință”. Vic­tor Anestin, Dumitru Dimiu, David Roman, d. Enric Oteteleșanu, această moșteni­re ne-au lăsat celor de azi și mâine. Mare ne este bucuria când vedem­m că, cu toată urcarea prețului unui nu­măr la cel de zece ori al abonamentu­lui pe un­­ an de pe vremuri, numărul cititorilor și al abonaților a sporit, — dovada seriozității celor care așteaptă cu nerăbdare ziua de Marți. Le urăm tuturor ca rodul muncii lor științifice, înveșmântată în podoaba virtuților sufletești, să-l vadă cât mai curând atingând culmile, spre binele Neamului atât de încercat, fericirea ci­titorilor și mulțumirea noastră, celor ce ne găsim la datorie. IZ Scrisuro­ri .M­­ 1 Din fericire, nimeni nu are nevoie de un kilogram de fire de aluminiu de 25 de ori mai subțiri decâ firul de păr. Aceste fire sunt întrebuințate numai pen­tru instrumente științifice foarte sensi­bile și nu se vând decât în bucăți de 20 cm., bucăți care cântăresc mai puțin de­ o miime de gram. CONTRAZICERILE SĂRII.­ Sarea este o substanță plină de contraziceri. Ea este formată din sodiu, un metal care aude sub apă, și clor, unul dintre cele mai ucigă­toare gaze. Cu toarte acestea combinația celor două anemine dă un corp indispensa­bil vieții animale. Acidul clarhidrc și soda caustică sunt două substanțe foarte corosive, dar ames­tecate în proporții anumite formează o soluție nevătămătoa­re de sare și apă. Sa­rea gemă este aproape la fe­l de dură ca și antracitul, totuși ea se disolvă foarte ușor în apă. Ea ne ajută la congelarea îngheța­tei și în acelaș timp topește gheața. Con­servă alimentele, dar ucide plantele. Com­pușii ei albesc hainelle dar tăbăcesc pie­lea.­­ UN INSTRUMENT FOARTE SENSIBIL: OCHIUL — Ochiul omenesc poate deo­sebi 2.000.000 de culori și nuanțe; acest adevăr a fost dovedit în mod științific în fața Societății americane de fizică și optică. Lucrările au mers atât de departe în­cât s-au catalogat până acum 7044 colori și nuanțele lor. Dicționarul oficiali englez cuprinde însă numai 3400 de cuvinte pen­­tru aceste 7000 de nuanțe. CERNELURILE USCATE — O INOVA­ȚIE IN TIPOGRAFIE. — Deoarece arta ti­parului era legată de cernelurile lichide, tipografii au trebuit să facă față unei se­rii întregi de probleme în legătură cu uscarea cernelii. De curând a fost studiat un procedeu nou care folosește o cerneală solidă. A­­ceastă cerneală se usucă îndată ce atinge hârtia și în acest mod se elimină perioada de uscare și toate problemele legate de ea. Noua cerneală este solidă în starea ei­­ obișnuită, la temperatura obișnuită, fază solidă pe care o atinge cerneala lichidă abia atunci când se usucă. In cursul topirii și solificării, cernea­la nu suferă nici o transformare chimică. Ea nu se usucă absorbind oxigenul din aer, prin evaporarea solvenților volatili, sau prin pătrunderea ei în porii­ hârtiei. Formele de tipar rămân curate după fiecare dmpresiune, pentru că atingerea cu hârtia rece ise edisfi­că cerneala și o curăță complet de pe forme. In acest fel formele nu trebueisc spălate decât atunci când se schimbă culoarea. REDACȚIA ȘI ADM. Strada Brezoianu 23-25 [ București I, Ielelor» 3.30.10 Abon. pe 12 luni : 1600 lei ; pe 6 luni : 900 lei EXEMPLARUL 40 LEI

Next