Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1945 (Anul 59, nr. 1-48)
1945-01-01 / nr. 1
PENTRU ASTRONOMIA FRANCEZĂ. Multă vreme astronomii francezi au fost siliți să cerceteze cerul cu lunete vechi de un secol. Chiar și în această stare de inferioritate ei au făcut lucrări admirabile. Dar iată că Statul francez s-a hotărît să ofere învățaților săi un observator perfecționat, un observator în adevăr modern. După ce s-au făcut sondaje atmosferice în toată Franța spre a se găsi un punct ideal pentru observarea bolții cerești, s'a ales în sfârșit colina Saint-Michel, de lângă Forcalquier, înaltă de 600 m. In clipa de față a și început construirea unui drum special care duce la punctul unde se va ridica observatorul. Au început deasemeni lucrările pentru fabricarea unui telescop cu o deschidere de 2,50 m, și a cărui putere va fi aproape egală cu a observatorului american de pe muntele Wilson, care este cel dintâi observator din lume. Știm cu toții că pe măsură ce ne înălțăm în atmosferă, presiunea aerului scade și odată cu ea scade și temperatura, cam 6 gr. Celsius pentru fiecare mie de metri. Pe la 10.000 m. înălțime,temperatura atinge minus 50 gr. și orice mișcare a aerului încetează. Suntem în stratosfera. Dar între stratosfera și păturile de aer agitate ale atmosferei pământului există, pe la 6.000 m. înălțime, o pătură de aer liniștită, sub stratosfera. In substratosferă — la 6.000 m. înălțime — un avion se bucură și de avantajele stratosferei, adică aerul liniștit, fără să sufere neplăcerile stratosferei, finpământ, ploae, furtună sau viscol, în subgui prea mare. Oricum ar fi vremea pe stratosferă aerul e veșnic liniștit și are pretutindeni temperatura de minus 25 gr. Celsius. La 6000 m. înălțimea norii sunt atât de subțiri încât par a fi fum de țigare, iar aerul și el atât de subțire, încât motorul avionului, funcționând normal, dă aproape de două ori mai multă forță. Iată dece la 6000 m. înălțime, în liniștea substratosferei, un motor de 2000 cai putere, lucrând cu 70** din putința lui, face să înainteze un avion cu 400 km. pe oră. Substratosfera este regiunea ideală pentru avioanele care vor să transporte pasageri mulți, foarte repede și în deplină siguranță. Avionul de transport de mâine va sbura prin istratosferă, va putea să transporte 40 de pasageri, sburând necontenit 3000 km. UN SUCCES INDUSTRIAL. — S’au putut trage fire de aluminiu atât de subțiri încât împletind 25 de fire, abia să se capete grosimea unui fir de păr. Fabricate prn filiere de diamant și cu multă ■îngrijire, firele acestea de aluminiu ar costa 150 de milioane de dolari kgr. Proprietar : Soc. Anon. „Universul" dr. Brexolorvu 23-25 % înscrisă sub Nr. 165 la Trib. Ilfov. Director si adtor deleg. ION LUGOSIANU. Redactor responsabil i Comandor A. NEGULESCU (Mos Delaware) Câteva cuvinte la începutul celui de-al cincizeci și nouălea an de existenta al „Ziarului Științelor" De azi pășim în cel al 59-lea, an și ca mâine vom începe al șaselea deceniu. Azi... mâine! Timpul se scurge fără a putea fi oprit. Ezi, azi, mâine,picăturile de apă ale șipotului de munte ce ajunge până la mare și apoi în nouri. Ce rămâne în urma boi? Doar ce a folosit semenilor, omenirii. Printre multe urme lăsate în decursul vremilor mai apropiate, se poate număra și strădania celor care 58 de ani s’au obosit spre a ticlui paginile „Călătorului", copil crescut în ogorul celui mai popular ziar din țară, „UNIVERSUL”. De la primul director, Luigi Cazavillan și primul conducător al revistei, d. Casco, când revista costa 10 bani și abonamentul 5 lei, făclia luminii a trecut din mână în mână, cu ochii ațintiți la același far care țâșnea înfocat lozinca. „Prim Credință și Știință”. Victor Anestin, Dumitru Dimiu, David Roman, d. Enric Oteteleșanu, această moștenire ne-au lăsat celor de azi și mâine. Mare ne este bucuria când vedemm că, cu toată urcarea prețului unui număr la cel de zece ori al abonamentului pe un an de pe vremuri, numărul cititorilor și al abonaților a sporit, — dovada seriozității celor care așteaptă cu nerăbdare ziua de Marți. Le urăm tuturor ca rodul muncii lor științifice, înveșmântată în podoaba virtuților sufletești, să-l vadă cât mai curând atingând culmile, spre binele Neamului atât de încercat, fericirea cititorilor și mulțumirea noastră, celor ce ne găsim la datorie. IZ Scrisurori .M 1 Din fericire, nimeni nu are nevoie de un kilogram de fire de aluminiu de 25 de ori mai subțiri decâ firul de păr. Aceste fire sunt întrebuințate numai pentru instrumente științifice foarte sensibile și nu se vând decât în bucăți de 20 cm., bucăți care cântăresc mai puțin de o miime de gram. CONTRAZICERILE SĂRII. Sarea este o substanță plină de contraziceri. Ea este formată din sodiu, un metal care aude sub apă, și clor, unul dintre cele mai ucigătoare gaze. Cu toarte acestea combinația celor două anemine dă un corp indispensabil vieții animale. Acidul clarhidrc și soda caustică sunt două substanțe foarte corosive, dar amestecate în proporții anumite formează o soluție nevătămătoare de sare și apă. Sarea gemă este aproape la fel de dură ca și antracitul, totuși ea se disolvă foarte ușor în apă. Ea ne ajută la congelarea înghețatei și în acelaș timp topește gheața. Conservă alimentele, dar ucide plantele. Compușii ei albesc hainelle dar tăbăcesc pielea. UN INSTRUMENT FOARTE SENSIBIL: OCHIUL — Ochiul omenesc poate deosebi 2.000.000 de culori și nuanțe; acest adevăr a fost dovedit în mod științific în fața Societății americane de fizică și optică. Lucrările au mers atât de departe încât s-au catalogat până acum 7044 colori și nuanțele lor. Dicționarul oficiali englez cuprinde însă numai 3400 de cuvinte pentru aceste 7000 de nuanțe. CERNELURILE USCATE — O INOVAȚIE IN TIPOGRAFIE. — Deoarece arta tiparului era legată de cernelurile lichide, tipografii au trebuit să facă față unei serii întregi de probleme în legătură cu uscarea cernelii. De curând a fost studiat un procedeu nou care folosește o cerneală solidă. Această cerneală se usucă îndată ce atinge hârtia și în acest mod se elimină perioada de uscare și toate problemele legate de ea. Noua cerneală este solidă în starea ei obișnuită, la temperatura obișnuită, fază solidă pe care o atinge cerneala lichidă abia atunci când se usucă. In cursul topirii și solificării, cerneala nu suferă nici o transformare chimică. Ea nu se usucă absorbind oxigenul din aer, prin evaporarea solvenților volatili, sau prin pătrunderea ei în porii hârtiei. Formele de tipar rămân curate după fiecare dmpresiune, pentru că atingerea cu hârtia rece ise edisfică cerneala și o curăță complet de pe forme. In acest fel formele nu trebueisc spălate decât atunci când se schimbă culoarea. REDACȚIA ȘI ADM. Strada Brezoianu 23-25 [ București I, Ielelor» 3.30.10 Abon. pe 12 luni : 1600 lei ; pe 6 luni : 900 lei EXEMPLARUL 40 LEI