Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-10-19 / nr. 32
126 PIMBRUL. Scurtare despre veniturile și cheltuelile Résumé des recettes et des dépenses présumées presupuse ne anul 1850. (închiere) de Fannée 1850. (Conclusion). „ .. „tuvlu Recettes, Dépenses. aat sa lorăfato Totai des geseite.. 10,550,410 e ALL .48,u4 Vntutant de Pannée 4849. 345,551 D adiționale Recettes additionelles, savoir: 310:000. Ve pe eupratuoa beni- lor de la 1-u cent. dr x 210,000 - dopanes pl. Sept. à la fin de pănă la sfărșitul anului. 200.000 des Ent & L ; 200,000. De la Eoorii pentru Jandar. A... OR SD 37,309. Prisosul din căsjii. - r des .. 210,787. Întraturile din celtue- 210,787 Réntrés sur les dépenses faites lile oăcute pentru u pour les troupes russes, trupele rusești. 658,096, Si. 658,096 658,096. $ 658,096. 114,551,857 11,551,857. Total des dépenses 12,048,072 - Totalul cheltuelilor . 12,048,072. Pour la réforme de la Police , 63,000 Pentru reforma Poliției. 63,000. Pour les huissiers ; 70,200 Pentru ușeri. à 70,200. Aux besoins de la quarantaine ; 167,122 În tpessingere caraptinei. 167,122. Aux besoins des troupes russes 54,565 În frebuințele trupelor rusești. 54,565. Sur la caisse de réserve 825,534 savoir; Din cassa de rezervă. à 823,534. adică: Offre à S. Ehe. Fuad-Effendi 109,500 Darul datu lui Fuadu-Ebfenii. 409,500 | Indemnité de Soldneg j 119,463 Despăgubirea avi Goldner. . 119,463, Scurtare apropietoare a bugetului Resumé approximatif du budget pour l'année 1851. me anul 1851. Total des recettes d'après le budget de Totalul veniturilor după bugetul an. 1850. 10,550,410 l'année 1850 10,550,110 Suprafacsa vămilor. 630,000 La surtaxe des douanes 630,000 De la Eforii pentru Jandarmerie. 200,000 Des Ephories pour la gendarmerie . 200,000 Economie a din §Miliției. 262,129 Economie sur le 2 de la milice 262,129 11,642,539 11,642,539 . À compte de l'indemnite de Cortazzi 33,500 În socoteala despăgubirei avi Hbptanil 33,800. | Différentes autres ‘dépenses 261,271 Osebite alte cheltuele. 261,271. 825,554 823,534. Dépenses extraordinaires présuméos cheltuele estraordinare presupuse jusqu’à la fin de l'année 200,000 . sfărșitul apului. 200,000 Anciennes non haleșgu irrécouvrahles 211,917 Beni condeie ce nu ce potu încălui. 211,917 toși 15,658,410 eulul . 13,638,H0 4 défalquer lé mifie deu getette 11,551,857 À ce scăde condeiul veniturilor. 11,551,857 -- | 2,086,554 - 2,086,553 Excédant de l'année 1849 545,551 cur anului 1849. 343,351 1.743 209 Defițitul. 1,743,202 unu mijlocu de transportare de a se mai urca de granitu ce destinda tele a sprijini drumul cu cataracte, călătoriea dată omul construcție de Muller, buitu în ea ne uscatu, așa de încetu și așa spre Semlin în luntre cu văile. Spre a înțălege sumețica unui asemine proectu de construcție, trebue să fie mersu la fața locului, să fie văzutu munții cel fluviu. Acolo, inginerii nu puteau nici macar să descalice spre a'și forma planul lor, și stănca ei așa de creminoasă, încăt nu sare nici cu mina. trari a căruea temelie este așăzată Kiap în Dunărei. Mii de lucrători au muncitu la această lucrare urieșă, sume prea însemnate s'au cheltuitu. Acum, mulțămită atător opintele și stăruinți, drumul de la Moldova la Orșova și sfărșitu, care, prin pedicele neauzite de ea îmfățoșa, merită să se alătureze cu faimosul drumu din muntele Simplopu și cu admirabila cale a uăei nopoli nu mai este întreruptă, căci se poate în oriși ce tămplare, să se apuce drumul pe uscatu de la Moldova, mi a agiunge pe Dunăre la Orșova. Legende populare, tradiqui istorice, adaog unu interesu nou romanticei frumuseți a acestor părmuri. Aproape de Moldova, o stăncă cu coastele goale se înalță singuratecu, douezeci picioare deasupra valurilor. Această stăncă se numește Babacai, mi se istorisește că unu Turcu, ce bănuia credința femeei sale, o legă pe țiclăul acestei stănce, și se depărtă nerăspunzindu la tănguirile cuvăntul: Babacai, Opăbacii (pocănștite, pocăiștite). Se zice că nenorocita e spusă asfel spre a se face prada pasărilor răpitoare nu se pocăi, dară unu frumușel Leandru se aruncă în noru și veni de a măntui. Lăngă satul Golubani este o peșteră profundă de unde esti, vara, miimi de musculiți și țințari ce se răspăndescu pin pregiuru ca niște vărtejuri, se aruncu asupra vitelor, le supără, le pișcă, asfelu le stocescu, în cătu adeseori peru unu însămnatu număru din ele. Romănii zicu că dragănul unisi de Săntul Gheorghie locuii în peștera aceasta, că capul său tăetu de sabia boului creștinu este încă acolo, și că din capul acestu infernalu esu nouri de în unii ani, santu în pară măriea insecte care, lui Dumnezeu. Mai departe, o altă peșteră ce dă chiar în malul fluviului, și care'i luminată prin o hăitură de munte, au servitu de doue ori de fortereță trupelor austriene în resbelurile lor în contra Turcilor. În anul 1691, capitanul Hartmann, cu unu batalionu de trei sute opiini, se apără în trănsa în cursu de o lună și giumătate în contra luntrelor și armelor musulmane, însă aceștia îi încinu'și au deschis. Acum, ori cătu să Ce lepolte, ciocărțească puțin și poduri spre căte puțin, a face ocolituri în unele locuri a zidi a împreuna largile abitspi, în alpe unu zidu făcutu de piede la Pesta mi de ai scuti la Constantide greu Au trea săpa ripoși în care nici oo părte, aceste parcane (coboru) în linie dreaptă în albiea di o arufi înălțimea apei ei de cătu fără toată eșirea, milipea munițiilor ălsili de a Dresa. În anul 1788, Maiorul Stainu, ținu tot în această peșteră o altă asediă, în cursul căriea el ucisă mai bine de doue șii de Turci. Laurmă, surprinsu ca și Hartmann prin foamete și nepotiu în cel mai de ne urmă gradu, ea ceru ce capituleză. Turcii, întărzați de perderile ne apuse înaintea astui feliu de copru, măcelăriră pe bravul maior cu toată trupa sa. Ne țărmul dreptu al fluviului este monumentul pe la Trainnu a'au ridicatu în memoriea celei din și espeliții în Davica. Ei au fostu tăstți chiar în etăncă de o mănă gibace. Inscripția menită a păstra amintirea acestei expediții este în parte ștearsă, ce citescu numai aceste cuvinte: albașliuli.