Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-09-11 / nr. 21
si zimbrul, cursul pieții din lista sa civilă. Paraclisul a vechi spitalu de asemine au trasu privirea Domnitorului. La reviziea ce au făcutu Eforiei și companiei pompierilor găsindule în foarte bună stare au mărturisitu mulțămire D-lor Eforilor, iar ne Capitanul Iancu Eni, pentru activitatea și vechimea serviției de la înființarea miliției au bine-voitu a a înainti la rangu de Maioru. La Isprăvnicie Î. S. au rămasu foarte mulțămițu de lămuririle ce i s'au datu despre cutiile sătești, magaziile de rezervă cumu și alte ramure ale administrației. La cercetarea ce au făcutu grosului, Î. S. au întrebatu pe fie-care arestantu despre cauza închiderei și a timpului șiderei, orănduindu ca să se înainteză că nu mai îngrabă cercetarea lor, asemine și hrana lor să ce sporească de la 7 paralele ziua 202. Î. S. au hărăzitu agiutoruri bănești la acești închiși. L. S. Prințul N. Suțu, Ministrul giustiției au examinatu cu de amănuntul starea pricinilor aflătoare în giudecătoriea ținutului și găsinduo în o stare împăcătoare au îndemnatu pe domnii giudecători ca și pe viitorime să se siliască a' și trage mulțămirea Cărmuirei. Deschiderea scoalelor publice s'au făcutu astăzi prin chemarea Sănt. Dudu în biserica Talpalarii față fiindu Ministrul cultului D. Gr. Cuza, Direc. P. Cazimir, corpul profesoralui scolarii deosebitelor clase. . . none sur Sa liste civile; la chapelle de l'hôpital a aussi attiré l'attention de S. A. — Ayant passé en revue l'Ephorie ainsi que la compagnie des pompiers qu'Elle a trouvées en très-bon état, S. À. a bien voulu témoigner Son contentement à MM. les Ephores, et avancer au lang de major, le capitaine Jean Eni, commandant des pompiers, en égard de son activité et de ses longs services qui datent de la formation de la milice. — A Pbrgannitzie S. A. est restée fort contente des renseignement qu’on Lui a donnés sur les caisses communales, les greniers de réserve et les autres branches de Padministration. A l'inspection qu'il a faite à la prison le Prince a questionné chacun des détenus sur la cause de son emprisonnement, et sur la durée de son séjour dans la prison, et a ordonné de donner au plutôt suite à leurs procès, comme aussi d'élever à 20 la somme de 7 paras par jour allouée à leur nourriture. S. A. a distribué aussi des secours d'argent à ces détenus. Le Prince N. Soptzo, ministre de la justice, ayant trouvé dans un élat satisfaisant les affaires pendantes au tribunal du district, engagea MM. les juges à mettre aussi à l'avenir tous leurs efforts pour s attirer la bienveillance du Gouvernement, da L'ouverture des classes dans les écoles publiques a eu lieu aujourd’hui, à la suite d'une cérémonie religieuse célebrée à l’église de Talpalari, et à laquelle ont assisté le ministre du Culte, Mr. Gr. Couza, le directeur du département, Mr. R. Casimir, le corps des professeurs, et les élèves des différentes classes. Rosiea. Invalidul rosieanu publică unu nou buletinu a armiei din Caucazu, din care se vădu următoarele: „Cocentrarea trupelor rosiene lăngă satul Lucef pentru construcțiea fortețelor, și lăngă satul Chialiali, de unde unu detașămentu de rezervă amenință Jaiba, puseră pe Șamilu în neliniște. „Pre a înlătura luarea aminte a Rușilor din Daghestanul centralu, ea înaipnți cu puteri însemnătoare contra liniei Lesghiene. Comandantul, generalu-maiorul Belgard, hotrrn a preveni proectele dușmanului. Ea se duse în marșu grabnicii, cu două coloane, înspre strimtoarele munților Maherasume care le și ocupă, și în 30 iunie se înaintă cu trei batalioane și patru tunuri de munte înspre pozițiea dușmanului, lăngă satul Peșelda, unde 40,000 Lelgieni se retrăseseră. Prin o recunoaștere sumeară a lor locul era nesuabilu din frunte. » Trei coloane de atacu ce formără, din care dese conduse de locotenentul-colonelu Prințu Andronicei și de maiorul Suslovici, ce puseră in mișcare la 7 iulie spre coasta dușmanului, și coloana a treiea, unde se găsia generalul Belgardu în persoană, comendantă de prințul Iankof, păși spre pălțimile domninde asupra centrului poziției. Lesghienii au perdutu în înpregiurarea aceasta 300 oameni omorăți și 600 răniți; 87 trupuri și o cătime mare de arme au rămasu în minele Rușilor. „Perdirea Rușilor ce mărginește în doi oameni omorăți, unu ofițeru de Statu-magiaru și 18 soldați răniți, liniște în celelalte punturi ale Caucazu- Galașevțți și Carabulacii au formatu sinta supracomandantului corpusului detașatu al Caucazului căndu el au inspectatu „Aceste doue seminții, atătu de import Ÿ tente pentru dirspitate drumului militaruzirianu, s'au supusu. „Pe coasta dreaptă a liniei Caucazului resbelul Mahomed-Aminucearcă a căștiga înrurire între Șapsugi și Ubiși, dar întimpipă o înpotrivire pismașă.” Asctpiea. (urmare ). Finanțele Austriei erau în starea aceasta căndu isleunni revoluției. Popoarele și cheltuelile cășuigate în urmarea resbelului și a cuțbărilor din lăuntru trebuiau neapărate să complice situațiea. Resbelul Ungariei și acel a Italiei cerură grabnica pregătire a unei armiu de 600,000 oameni, custăndu ea singură (”)16 milioane de fiorini mai multu de cătu venitul totalu a Imperiului. În Noemvrie 1848, deofițitul anului curgătoriu ce suiea la 72 milioane, unu anu mai pe urmă, decițitul acesta s'au suitu pănă la 136 miilioane de fiorini. Cătu au ținutu o așa decotenentului-colonelului. Marcos, se văzu că Totul ăi in țara 156 milioane de fiorini, în timpu ce veniturile nu s'au (*) csite, în 1848-1849, de cătu cam 347 milioane de franci au 139 milioane de Fiorini M Ggăe -feEeSS:----:2a--all--a Lamaszit ieri cetindul la un loc unde m'am dus. Știi că sonet la acela puțini oameni face noi. Și o sprijinesc aceasta pentru cu eul am făcut. Și sonetul cum Vadius, ce vede nu știi cine ! Vadius. Nu țiu, dar am pute spune ori mi la cine mă'ntreabă. Că sonetul dumisale și un fleac mi nici de o treabă. Cum se poate? Apoi mă mier cum au fost.. Dar să lăsăm barba asta, să v arăt sufetul meu. O baladă... Trisotin. Dumneza ? +. Trisotin. ce vede ai vrut Trisotin. vadius. a compus? nu'i am luat seama, ca să ți pară prost. ori că mia Vadius. Trisotin. au cetit rău... fruntu Mișelule! Domnilor! ce va să zică? Trisotin. (lui Badisc.) Nergi de'ntoarce înapoi. Trisotin. Ce baladă? aceste cânt lucruri vecii, căte verturi ai furate de la meri mi de la noi. Mulți 4 găsesc ânsă minunat mi de gust. De care sănt desvățate acum a nolitie ureci. radiue. vadius. zeul vadius. Adăui aminte de cartea e nime n'o cetește. Aceasta nu va să zică că sonetul nu e reu. Aceasta nu va să zică că este rea. Ti in. Cred că auzindul însuș vei fi de ideea mea. Trisotin. A ta prin băcălii astăzi o văd cum se tăvălește. Trisotin. Ta, ta ta, vadiu.. Poate dacă judecată și bun gust nu aș avea. Dobitocii de aceste sânt sătul de a asculta. Te desfid în proză, SEPT latinește și greceșc. radius . A Vadius. S'ar cădea să vorbești însă mai făr'de obrăznicie. Pana mea tu a da pe l .AAC O așa gogomănie din pana'mi n'aș prea să scot. tricotin. AL.. Trisotin- Te poftesc struneșteți limba, feștelitor de xæptie!ans À. Sonetul acela este de un duh foarte plăcut. . hni cani Tpicotin vi Tarots Xanpieta Netr cs.) ; Badise P Mătușică, mă rog spunimi, așa'e toți cei învățați? poezii Au fost că'nadinse Sau că Ești ignoranța'n persoană? Kris Gogomane!