Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-09-21 / nr. 24
91 zim BROL. Ei au Indtu mi sporitu odăjdiile și argintăriile Monastirei, chemăndu la aceasta mai alesu artiști moldoveni, cumu ne răposatul Ionică Argintariu; cel mai frumosu din lucrurile sale este unu sfeșnicu colosalu dinaintea vestitei Maicei Domnului, trimisă de Împăratul Paleologu și care trage 14 ocă de argintu. Au făcutu Biserici mimitoace mai ne au toate moșiile mănăstirei, care în privirea acareturilor, săntu cele întăi între moșiile monastirești. Cea mai frumoasă lucrare a Starițului și care'i va face numele pe muritoriu, este frumosul spitalu rădicatu de Monastire în Tărgul-Neamțului, făcutu după planurile întăiului arhitectu a Departamentului lucrărilor publice, D. Costinescu, care este totu o dată și arhitectu ordinaru a Monastirei. Această zidire este negreșitu cea mai frumoasă din toată Moldaviea. Spitalul și atenențiile asemine frumoase, aproape de a fi săvărșite, ce va deschide un curăndu. Doctorul, mobilațiea, cumu și instrumentele chirurgice săntu alcătuite. Nemulțămitu cu aceste, Starițul începe, acum, Școala publică ce se va rădica în Tărgul-Neamțului cu cheltuiala Monastirei; o zidere cu doue rănduri, destinată pentru mai multe clase, iarăși după planul D-lui Costinescu. Înzestrarea tărgului-Neamțu cu mai multe havuzuri și cișmele de piatră cioplită cu mai multu de 120 măsuri de ani. Aceste vor fi gata încă în anul acesta. Noule încăperi pentru nebuni a cărora soartă se va îmbunătăți prin alcătuirea unui doftoru și căutarea lor cea după regulile doftorești. Unucheu care va stringe într'o matcă statornică ana Neamțul în trecerea sa prin tărgul cu acestu nume, și care va feri o mare parte de tărgu de înundări. O fabrică de postavu pentru trebuința numerosului Soboru, fiindu de mai nainte așăzate în monastire fabrice de potcapuri, de ciubote și altele. De asemine, și alte îmbunătățiri a cărora realizare atărnă de lungimea viețuirei Starițului și de ocrotirea Cărmuirei care mai nainte iau lipsitu de atătea ori. De doritu aru fi ca pe lăngă cele de mai susu Preacuvioșiea sa Părintele Neonil să înființeză o școală de științele bisericești, și o alta pentru muzica bisericească. Nu voimu a mai desvăli o așa nevoe căci ea este îndestulu de bine cunoscută și simțită de cătră toți acei ce voescu înaintirea clerului ce i destulu de căzutu în țara noastră. Din cele mai susu arătate se vede, că prea puține Monastiri, dacă nu nici una, aru putea să se făliască că și au întrebuințatu în fapte bune, însemnătoarele venituri spre a agiutora pe omenirea suferindă materialicește și sufletește. Il a fait construire des fontaines entourées de pavillons élégants dans différentes localités du Couvent, IL a renouvelé et augmenté tous les effets et l'argenterie du Couvent appelant à cette fin des artistes moldaves et particulièrement le défunt orfèvre Jonika. Le plus beau des ouvrages de cet artiste est un chandelier colossal qui se trouve devant la fameuse Madone envoyée par l'Empereur Paléologue, et qui pèse 14 oques d'argent. Il a fait batig des églises et des succursales dans presque toutes les terres du Couvent, qui sont les premières entre les propriétés ecclésiastiques sous le rapport des édifices. » L'oeuvre la plus méritoire du Supérieur et qui rendra son nom immortel est la construction du magnifique hôpital bâti dans le bourg de Niamtzo, aux frais du monastère et sur les dessins du premier archi tecte du Département des travaux publics, Mr. Sostinesco, qui est en même tems l’architecte ordinaire du Couvent. Cet édifice est le plus beau de toute la Moldavie. L'hôpital et ses attenanses également belles étant sur le roint d'être achevés, l'ouverture de cet établissement aura bientôt lieu. chirurgie sont déjà préparés. Le médecin, ainsi que les meubles et les instrumens de Non content de tous ces travaux, le supérieur entreprend maintenant : La construction de Pécole publique qui sera bâtie dans le bourg de Niamtzo aux frais du couvent et sur les dessins du même architecte: Mr. Costinesko, cé sera un édifice à deux étages, destiné à plusieurs classes. La dotation du bourg de Niamtzo d’un grand nombre de fontaines et de bassins en pierre de taille ayant plus de 120 pouces d’eau, Ces travaux seront terminés dans le courant même de cette année. La construction de nouveaux bâtimens affectés aux insensés dont le sort sera amélioré par Ghemrioi des moyens thérapeutiques, un médecin ayant été appelé au couvent à cet effet. La construction d'un quai qui réunira dans un fit stable les eaux de la rivière de Niamtzo à leur passage par le bourg du même nom, et qui assurera une partie du bourg contre les inondations. L'établissement d'une fabrique de drap à lusage de la communauté; des fabriques de calottes, de bottes et autres existent déjà au couvent. Et plusieurs autres travaux dont la réalisation dépend de l'existence plus ou moins prolongée du Supérieur et de la protection du Gouvernement qui lui a souvent manqué auparavant. Il est à souhaiter que le révérend père Néonile ajoute à toutes ces oeuvres celle d’instituer une école pour les sciences ecclésiastiques et une autre pour la musique sacrée. Nous ne voulons pas développer davantage ce besoin; il est suffisamment connu et senti par tous ceux qui veulent le progrès du clergé, bien déchu dans notre pays. Il résulte de faits préexposés, que peu de couvents, si se n'est aucun, pourraient se vanter d’avoir employé leurs revenus considérables à des actes de bienfaisance afin de secourir l'humanité souffrant matériellement et moralement. F 5 -RGRRTRR. TRR AA MORMMATU.I lui pETRuU CaA ZMIRP. Cu mugetul de valuri ce mări înfiorează Cu gemătul de vănturi ce trage durerosu, O harpă plănge răndă căntarea'ți acorduază Și fă să curgă lacrimi pe patul țărinosu. Ce plăngă pe-astă floare de-arca ce'i răsărită, Și care 'n locu de rouă curată c'aștepta, De lacrimi azi s'adapă, iar frunteai veștezită De-a morței sărutare, stă goșit spre a se usca. Ca raza demineței ce plină de lumină 'ozi g Arat'o zi frumoasă că vine după ea, Așă a lui junetă 0! Doamne au fostu plină De dulci, de mari speranțe mi mulți ce măngăea. Și fratele, mi popa, și neamul, mi amicul, Bedeac crescăndu întrănsul o bucurie-a lor Întocmai precum crește pe țarine și spicul Cu grăne aspite la vietul munților. Avea și Romănimea în trănsul măngăere, Și Patriea în trănsul creștea unu fiiu iubitu. Dar, raza bucuriei ne dă astăzi durere, Căndu recea măn'a morței de june sau lovitu. Picați șiroae lacrimi din coardele'ntristate, Că'n aurora vieții lumina'i au apusu, Și voi pasezi de toamnă prin țeri îndepărtate Sburăndu, durerea duceți ce inima mi v'au spusu. Vă spargeți coarde triste de-adănca mea durere, Și doliul răsune pe-al aripelor văntu. Iar tu o Romănime, cununa ce nu pere Cu lăcrimi azi o pune pe tristul său mormăntu. D. Gusti Ei cadu săcerați grabnic de-a morții grea lovire Pe sinul tău ce geme. Ce vânt amar de moarte, vai! suflă preste tine, De sufere și moare Ori ce deabin'nverzește cu dulcele'ți lumine? Ori ce'i deabia în floare? Fatală, crudă soartă! tot ce e drag în lume Curând din lume pere! Ferice care lasă măcar un dulce nume La patriei durere, c4că. Cent. 1850. Din ramura plăpândă a tinerimei tale O țeara mea duioasă! Au mai căzut o floare! te au părăsit în jale În jale dureroasă. Sermană tristă mumă! copii ți de risipe Te lasă fără speme! - Cugetăm Serimanul ce nage, muncește și moare, gpogatul ce naște, i se urăște trăindu și moare. Dare prin ce-i mai bine să se agiungă la moarte, prin muncă pusasci morții noastre, pentru a ne îndatori să avem atenție la toate minuntele vieței noastre. - Nu se simte moartea de cătu odată; acela ce se teme de ea moare de căte ori cugetă la dănsa. Acela ce s'au silitu să prețuiasecă, încătu să nu aibă nevoe de a cugeta la moarte, o vede vinindu fără de teamă, sau prin urătu? D-zeu ne-alu ascunsu minuntul